1. Descoperă misterul pintaderei de la Zăuan
Una dintre cele mai fascinante piese din colecția muzeului nostru este o pintaderă cu forma unui picior uman, descoperită în așezarea neolitică timpurie de la Zăuan – Dâmbul Cimitirului, județul Sălaj.
Datând din perioada 5400-5300 î.Hr., pintadera este atribuită culturii Starčevo-Criș și face parte din Patrimoniul Cultural Național. Funcția sa exactă rămâne un mister, dar specialiștii cred că ar fi fost folosită pentru:
decorarea ceramicii,
aplicarea unor tatuaje,
marcarea unor însemne pe textile.
Piesa poate fi admirată în expoziția de bază a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. Vă așteptăm să descoperiți această relicvă a trecutului și să vă imaginați cum era folosită acum mai bine de 7.000 de ani!
#MuzeuZalău #PatrimoniuCultural #Pintaderă #Arheologie #Neolitic #Descoperiri
Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
2. 𝗗𝗲𝘀𝗰𝗼𝗽𝗲𝗿𝗶𝗿𝗶 𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗮𝗰𝘂𝗹𝗼𝗮𝘀𝗲 𝗱𝗲 𝗱𝗶𝗻𝗼𝘇𝗮𝘂𝗿𝗶 𝗶̂𝗻 𝗚𝗲𝗼𝗽𝗮𝗿𝗰𝘂𝗹 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗨𝗡𝗘𝗦𝗖𝗢 𝗧̦𝗮𝗿𝗮 𝗛𝗮𝘁̦𝗲𝗴𝘂𝗹𝘂𝗶
Două noi specii de dinozauri – 𝑃𝑒𝑡𝑟𝑢𝑠𝑡𝑖𝑡𝑎𝑛 ℎ𝑢𝑛𝑔𝑎𝑟𝑖𝑐𝑢𝑠 și 𝑈𝑟𝑖𝑎𝑠ℎ 𝑘𝑎𝑑𝑖𝑐𝑖 – au fost identificate de o echipă internațională de cercetători în Bazinul Hațeg, aducând date valoroase despre diversitatea dinozaurilor europeni din Cretacicul târziu!
Această descoperire schimbă perspectivele despre nanismul insular, arătând că, alături de specii pitice, a existat și un gigant de aproape 4 ori mai mare decât deja celebrul 𝑀𝑎𝑔𝑦𝑎𝑟𝑜𝑠𝑎𝑢𝑟𝑢𝑠 𝑑𝑎𝑐𝑢𝑠.
Studiul realizat de cercetători de la Universitatea din București, Museum für Naturkunde Berlin și University College London evidențiază conexiunile biogeografice dintre Europa, Africa și Asia și ridică noi întrebări despre evoluția acestor fascinante creaturi. Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului continuă să fie un teritoriu unic pentru studiul dinozaurilor.
Mai multe informații despre descoperire, în link-ul din primul comentariu 
#hateggeoparc, #hateggeopark, #dinozauri #descoperire #EGN #cercetatori #evolutie #GlobalGeoparksNetwork #paleontologie #TaraHategului #dinozauridinTransilvania
Sursa informațiilor Geoparcul Internațional U N E S C O Țara Hațegului.
3. 𝐋𝐚𝐯𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐭, 𝐝𝐢𝐧 𝐄𝐩𝐨𝐜𝐚 𝐁𝐫𝐨𝐧𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐏𝐥𝐨𝐬𝐜𝐚 „𝐂𝐚𝐛𝐚𝐧𝐚 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐭𝐚𝐥”
𝐋𝐚𝐯𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐭, 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐦𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚𝐭𝐞, 𝐢𝐧𝐜𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮 𝐢̂𝐦𝐩𝐮𝐧𝐬𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐮𝐜𝐜𝐞𝐬𝐢𝐯𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐫𝐮𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐮𝐛𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐚𝐥𝐛𝐚̆ 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐆𝐚̂𝐫𝐥𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐞 (𝐬𝐞𝐜. 𝐗𝐕𝐈-𝐗𝐈𝐈𝐈 𝐚. 𝐂𝐡𝐫.). 
Piesa a făcut parte din inventarul funerar al unui mormânt de incinerație descoperit în vara anului 2000, în punctul „Cabana de metal”, comuna Bistreț (județul Dolj). Necropola din acest punct, situată pe malul lacului Bistreț, a fost cercetată în perioada 1999-2005 de un colectiv condus de Ion Motzoi-Chicideanu de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, fiind identificate în total 86 de morminte, dintre acestea 79 aparținând culturii Gârla Mare. Această piesă îmbogățește patrimoniul Muzeului Olteniei, fiind parte a 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 „𝐈𝐝𝐨𝐥𝐢”.
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Șandor-Chicideanu, Monica. 2019. „𝑁𝑒𝑐𝑟𝑜𝑝𝑜𝑙𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎 𝑏𝑟𝑜𝑛𝑧𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑃𝑙𝑜𝑠𝑐𝑎”, Cluj-Napoca, p. 116, Pl. 53/2.Material realizat de: drd. 𝐌𝐚𝐫𝐚 𝐁𝐮𝐥𝐢𝐠𝐚, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei.
𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing.
Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.
4. Sărbătorim dragostea pentru patrimoniu!
Astăzi, de #Dragobete - ziua iubirii, dorim să-i cunoașteți pe “Îndrăgostiții de la #Gumelnița” 
,
o pereche unică de statuete antropomorfe preistorice și una dintre capodoperele din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României.
Cele două siluete umane, una feminină, cealaltă masculină, de mici dimensiuni (6,8 cm înălțime), modelate din lut, sunt specifice culturii arheologice Gumelnița, mileniul V a.Chr.
Perechea de îndrăgostiţi a fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice din 1960, coordonate de Vladimir Dumitrescu în situl eneolitic de la Gumelniţa (Olteniţa, jud. Călăraşi) – considerat de specialişti una dintre cele mai importante aşezări din perioada eneolitică (epoca aramei și a pietrei, interval de timp în care metalele, precum cuprul și aurul, sunt prelucrate și utilizate pentru prima dată de către comunitățile preistorice) din spaţiul est-european.
Deși modelată schematic, piesa este cu totul specială, fiind unul din rarele cazuri de reprezentare a cuplului bărbat-femeie din arta neo-eneolitică.
Din punct de vedere morfologic, artefactul este o descoperire unică, reprezentând una dintre creaţiile originale ale civilizaţiei gumelniţene.
Atrage atenţia în mod special maniera în care au fost înfăţişate cele două personaje și emoţionează afecțiunea dintre cei doi. Statuetele au corpurile lipite și baza comună. Braţul stâng al statuetei feminine este petrecut pe după mijlocul statuetei masculine, în timp ce braţul drept al personajului masculin este aşezat pe spatele personajului feminin, cuprinzându-l pe după umeri, într-un gest de tandreţe şi de ocrotire.
La mulți ani tuturor îndrăgostiților! De arheologie, de istorie, de frumos, de cultură!
Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.
5. LiDAR, GIS visualization and modeling, and the Dacian fortress of Piatra Roșie, Romania: a slightly different approach.
Tip: For the best experience, rotate your phone and view the image in landscape mode!
You can still explore the free LiDAR viewer anytime; just click the RoLiDAR tab on my webpage: https://alexandruhegyi.com
Sursa informațiilor Alexandru Hegyi.
#archaeology #anthropology #grave #history #heritage #funeral #skeleton
9. CELE MAI VECHI URME DE LOCUIRE DIN EUROPA, ÎN VÂLCEA
10. CELE MAI VECHI URME DE LOCUIRE DIN EUROPA, ÎN VÂLCEA
Sursa: Youtube Utilizator: TVR Craiova
11. Dragi Prieteni,
am început anul în forță, cu un vis de împlinit, cât mai curând: restaurarea Bibliotecii Batthyaneum! Împreună cu prietenii de la K&K studio de proiectare, și susținerea de la Institutul Național al Patrimoniului, documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) este în plină desfășurare!
Am încheiat activitățile arheologice, cu colegii din cadrul Muzeului Unirii din Alba Iulia, au fost realizate studiile geotehnice, am luat probe biologice și ne-am bucurat de descoperirile realizate de experții în componente artistice și pictură murală. Lucrările continuă, suntem mai aproape de îndeplinirea visului, în fiecare zi!
Sursa informațiilor Biblioteca Batthyaneum.
13. Descoperă trei 𝗮𝗿𝘁𝗲𝗳𝗮𝗰𝘁𝗲 𝗮𝗿𝗵𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗲 𝗽𝗿𝗲𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗰𝗲 𝗲𝘅𝗰𝗲𝗽ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲, cu o vechime de 𝟔𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢, trei figurine antropomorfe (care imită silueta umană) - două realizate din os și una din lut, „𝐆â𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐨𝐜𝐡𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐜𝐨𝐢𝐜ă”, rezultat al cercetării arheologice sistematice realizate de către colegii noștri, alături de specialiști ai Muzeului Județean Teleorman în cadrul aşezării gumelnițene de tip tell (movilă antropică) de la #Vităneşti „Măgurice”, jud. Teleorman, într-un studiu dedicat, publicat în revista Cercetări Arheologice.
Articolul Noi figurine antropomorfe recent descoperite în aşezarea gumelniţeană de tip tell de la Vitănești „Măgurice”, semnat de către Andreea Bîrzu, Katia Moldoveanu, Ion Torcică și Pavel Mirea este disponibil pe pagina revistei. Link în comentarii.
Noi figurine antropomorfe recent descoperite în aşezarea gumelniţeană de tip tell de la Vitănești „Măgurice”
____________________________________________
Cercetări Arheologice, revista semestrială a Muzeului Național de Istorie a României, și-a început apariția în anul 1975. În paginile sale au fost prezentate, de-a lungul timpului, rezultatele săpăturilor din cadrul unora dintre cele mai importante șantiere arheologice din România.
În anul 2023 revista a fost recunoscută de SCOPUS și Index Copernicus ca „cea mai bine cotată revistă de profil din România
https://journals.indexcopernicus.com/search/formjml
Întreaga arhivă de contribuții este disponibilă online în format electronic open acces, începând chiar cu cel mai vechi număr.
https://cercetari-arheologice.ro/arhiva-revistei/
Din 2021, odată cu creșterea frecvenței de publicare, a fost inițiată și rubrica de arheologie publică, prin care ne-am propus să arătăm publicului larg cât de important este de fapt studiul arheologiei. #publicarchaeology
https://cercetari-arheologice.ro/cercetari-arheologice.../
Pentru a fi la curent cu noutăți din domeniul arheologiei și istoriei, din țară și din străinătate, vă invităm să urmăriți și pagina de facebook a revistei! https://www.facebook.com/profile.php?id=61555321300967
Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.
14. Zarul descoperit la Ardeu
Zar din corn de cerb Zarul descoperit la Ardeu (Foto: Corneliu Beldiman)
Muzeul din Deva
este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice, renascentiste și baroce. Pe parcursul unei perioade ce depășește un secol, muzeul devean a adunat colecții valoroase
, care cuprind artefacte prețioase
, monede, statui și inscripții din piatră, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.
UN EXPONAT DE NERATAT
Începând din această lună, vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscute și să aflați povestea fiecăruia, atât cât a putut să fie descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.
În ultima săptămână a fiecărei luni veți face cunoștință cu un astfel de obiect, iar la începutul anului 2026, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.
Foto 1: Zarul descoperit la Ardeu (Foto: Corneliu Beldiman)Descoperirea unui obiect frumos, datând din vechime, este întotdeauna un prilej de bucurie
. Așa a fost și în cazul zarului 
pe care îl prezentăm astăzi. Era în toamna anului 2004, când încă evaluam potențialul arheologic al dealului Cetățuie, de la Ardeu.
În momentul descoperirii, singura emoție care te încearcă este bucuria, deoarece povestea, biografia obiectelor începe să iasă la iveală puțin câte puțin, după care urmează investigarea lor, pe masa de lucru, la bibliotecă…Într-o primă etapă, constatăm că obiectul este realizat din os și are forma unui cub cu laturi de cca. 1 cm. Muchiile și colțurile sunt ușor rotunjite. Pentru fiecare față s-a stabilit câte o ,,valoare”, înscrisă sub forma unor cerculețe duble, incizate, cu o alveolă în centru. Acestea îi conferă obiectului ,,statutul” de zar. În interiorul șanțurilor inciziilor care formează cercurile și în alveole s-a conservat o substanță de culoare neagră, aderentă (oxid de magneziu, adeziv). Avea rostul de a evidenția și cromatic cercurile. Cu toate că unele dintre cercuri se conservă în condiții bune, altele sunt tocite sau poate că au fost deteriorate însă, în ansamblu, remarcăm că zarul este bine conservat.Mai remarcăm și faptul că distribuția cifrelor pe fețe s-a făcut în așa fel încât suma cifrelor a două fețe opuse este 7.
După ce am făcut cunoștință cu piesa, putem să trecem la următoarea etapă, aceea a stabilirii ,,contextului” din care provine obiectul. Sau, mai precis, va trebui să aflăm mai multe despre particularitățile locului în care a fost găsit zarul, dacă are legătură cu o casă, ori o magazie, sau cu un alt tip de construcție. Iar pentru aceasta va trebui să extindem investigațiile în locul descoperirii. Așa am făcut și noi, iar cercetarea obiectivului respectiv s-a desfășurat începând din anul 2004, atunci când a fost descoperit zarul, și până în anul 2024. Cu răbdare și atenție, strat cu strat, am aflat situații complexe, dar acum suntem aproape siguri că exemplarul descris de noi are legătură cu un atelier în care se confecționau obiecte din fier, din bronz, din sticlă, dar și din os și corn. Numeroase alte obiecte au mai fost găsite în acel loc, iar acum cunoaștem suprafața lui, precum și a locuinței meșterului care lucra acolo. Iar povestea noastră, pe parcursul următoarelor luni, va avea în centru atelierul și personalitatea meșterului din cetatea dacică de la Ardeu.Astăzi, însă, ne vom întoarce la biografia zarului de la Ardeu, din descrierea căruia am putut să remarcăm calitatea foarte bună a execuției. Acest detaliu ne arată că avem de-a face cu un produs al unui atelier specializat din mediul roman. Printre descoperirile arheologice, pretutindeni unde a ajuns cultura și civilizația Romei, astfel de piese sunt frecvente. Însă exemplarul de la Ardeu a fost descoperit într-o cetate dacică. El a putut să ajungă la Ardeu ca un ,,import”, procurat poate de la târg sau poate că a fost adus de cineva care a călătorit la sud de Dunăre. În această etapă a cercetărilor nu putem să excludem nici posibilitatea ca să fi fost realizat de meșterul care lucra în atelierul respectiv. Va trebui să avem în vedere fiecare dintre aceste posibilități și poate chiar și altele.Însă în acest moment a sosit vremea unei noi întrebări, anume … la ce folosea?
Cu siguranță că primul răspuns care ne vine în minte este: pentru joc. Dar ce știm despre jocurile practicate în Antichitate? Și ce știm despre jocurile practicate de daci?În legătură cu jocurile care puteau să fie practicate de către daci nu ştim foarte multe. Cunoaştem însă mai multe despre jocuri în mediul roman, într-o perioadă contemporană cu cea în care au trăit dacii. Știm că ele ocupau un loc important în viaţa cotidiană şi erau diferenţiate pe categorii de vârstă. De altfel, jocul a reprezentat o constantă în istoria omenirii. Din acest motiv, ne putem închipui existenţa unor jocuri specifice localnicilor din interiorul Arcului Carpatic, pe care să le fi jucat dintotdeauna, cum ar fi moara. Acest tip de joc putea să fie jucat şi cu piese realizate din seminţe (care au un caracter perisabil), dar şi cu jetoane confecţionate anume, din diverse tipuri de materiale. Astfel de jetoane, confecționate adeseori din pereți de vase sparte, sunt descoperite frecvent în mediul dacic. Iar ele sunt prezente și în atelierul de la Ardeu. În plus, este foarte cunoscut faptul că schimburile comerciale au fost dublate întotdeauna şi de schimburi de idei. De aceea, credem că nu este deloc exagerat să ne închipuim că în aşezări şi cetăţi dacice în Epoca regatului să se fi jucat zaruri, moară, rota sau chiar variante ale apreciatului ludus latrunculorum. Astfel de jocuri reprezintă și una dintre atracțiile festivalurilor de reconstituire istorică. Și sigur că jocul cu zaruri a fost și el unul deosebit de apreciat de romani și poate că și de către daci.Ținând cont de aceste considerente, putem să presupunem că zarul putea să fi fost una dintre componentele unui joc. Poate că cifra indicată după aruncarea zarului indica numărul de poziții peste care era mutat un jeton. Sau poate că indica ordinea în care intrau în joc jucătorii. Însă pentru că este vorba despre o singură piesă, cel puțin pentru moment va trebui să excludem jocul de ,,zaruri”. Dar nu vom putea să excludem și alte utilizări. Spre exemplu într-un ritual magic. Poate că cifra indicată după aruncarea zarului arăta ce trebuia să fie făcut, ce urma să se întâmple, sau preciza soarta unei persoane, a unei comunități sau chiar a lumii. Dar de aici ne îndreptăm spre un teren alunecos, al speculațiilor pe care nu le putem dovedi. Însă ceea ce mai putem să spunem este că zarul are urme de utilizare vizibile
cu lupa. Anume, suprafețele sunt tocite, lustruite și sunt vizibile striuri discontinue. Și mai știm și că, uneori, zarurile erau ,,măsluite”
, adică realizate în așa fel încât rezultatul aruncării lor să fie oarecum previzibil.
Cu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi, vă așteptăm cu comentarii 
și sugestii 
pentru a îmbunătăți experiența noastră!
Expert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil
Cercetător consacrat
Dr. Iosif Vasile Ferencz
Secția arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva
Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
16. Cârlig pentru pescuit
Cârlig pentru pescuit descoperit la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz)
Muzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia, monument istoric care se impune prin elemente arhitectonice şi stilistice, renascentiste şi baroce. Pe parcursul unei perioade ce depășește un secol, muzeul devean a adunat colecții valoroase, care cuprind artefacte prețioase
, monede
, statui și inscripții din piatră, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca 
adăpostește peste 30.000 de volume, iar colectivul actual al muzeului are atât experiență, cât și maturitatea necesare pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.Începând din această lună, vă propunem să faceți cunoștință cu 
artefacte mai puțin renumite și să aflați povestea fiecăruia, atât cât a putut fi descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.
În ultima săptămână a fiecărei luni, veți face cunoștință cu un astfel obiect, iar la începutul anului 2026, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.
Un exponat de neratat
Cârlig pentru pescuitUneori, când descoperi un obiect vechi, te surprinde prin … banalitatea formei, a aspectului sau a materialului din care a fost realizat. Uneori, sunt atât de asemănătoare obiectelor folosite în ziua de azi încât … te gândești
că lumea nu a evoluat prea mult din acele vremuri și până azi. De multe ori, îți amintești cu multă precizie momentul descoperirii lui și emoțiile pe care le-ai trăit atunci. Așa poate să fie descris și momentul descoperirii cârligului (sau acului) pentru pescuit care este subiectul prezentării de astăzi.
Era într-una dintre ultimele zile ale verii 
anului 2009, iar investigația noastră avea ca obiectiv cercetarea atelierului despre care am vorbit și în prezentarea din luna ianuarie.
Nu pot să spun că nu am fost bucuros când am ținut pentru prima oară în mână piesa respectivă. Dar încă nu îmi dădeam seama cât de multe ne poate spune un … banal cârlig pentru pescuit. Biografia sa, asemenea zarului prezentat anterior și a altor piese, a început să se întrevadă după ce a ajuns pe masa de lucru, sub lupă, iar mai apoi, la bibliotecă … Într-o primă etapă am constatat că obiectul este realizat din sârmă de bronz și că are o lungime de cca 3 cm. Însă la o privire mai atentă remarcăm detaliile. Se poate observa cu ușurință contraacul, partea ascuțită menită să agațe peștele păcălit și să nu-i permită să se elibereze cu ușurință.Un alt capăt al piesei a fost lățit pentru a permite legarea firului undiței.Mai trebuie să remarcăm și faptul că exemplarul se păstrează foarte bine și este un exponat valoros, care face cinste oricărui muzeu. După cum s-a văzut, piesa nu a fost dificil de descris, astfel că putem să trecem la următoarea etapă a analizei în care vom stabili ,,contextul” din care provine. Să ne amintim că în acest moment ne îndreptăm atenția asupra particularităților locului în care a fost găsit acul pentru pescuit, dacă are legătură cu o construcție sau nu. O maximă importanță pentru acest demers o are înregistrarea datelor descoperirii. Pe șantierele arheologice, obiectele sunt etichetate și depozitate în funcție de tipul artefactelor, de materialul din care sunt realizate, de poziția în care au fost găsite și de alte criterii relevante. Eticheta atașată cârligului pentru pescuit ne precizează că a fost descoperit chiar pe podeaua atelierului, în apropierea vetrei de forjă. Având la dispoziție toate aceste date este momentul să stabilim un set de întrebări al căror răspuns va contribui la descifrarea biografiei obiectului. 
O primă întrebare pe care o punem în legătură cu orice obiect este exprimată sub forma: Ce este sau La ce folosește obiectul
Însă în acest caz, cred că răspunsul este foarte clar pentru toată lumea. O altă întrebare relevantă se referă la cine a folosit cârligul. Pentru a răspunde, trebuie să ținem cont de locul în care a fost descoperit: pe podeaua atelierului. Este evident că are legătură cu atelierul și cu meșterul care își desfășura activitatea acolo. Însă pescuia chiar el Sau a realizat acul pentru a fi livrat altcuivaRăspunsul ne este oferit de alte descoperiri provenind din același loc. Anume oasele de pește, cu predilecție vertebre de crap. Să consemnăm și faptul că una dintre vertebrele respective a fost ,,modelată” sub forma unei mărgele.Faptul ne demonstrează că în casa meșterului se mânca pește
și că spiritul său creativ a găsit o modalitate de a utiliza chiar și oasele de pește … Și pentru că vorbim despre pește, ne vine în minte, firesc, o altă întrebare.Unde a fost prins peșteleSatul Ardeu este străbătut de o vale care înconjoară dealul Cetățuie
la nord și spre vest. În momentele de secetă, abia se scurge un firicel de apă în albia săpată în piatră. Însă atunci când plouă abundant, apa vine vijelios și aduce aluviuni. Dovadă a momentelor de furie a apelor sunt și Cheile Ardeului, scurte dar impresionante. Ei bine, într-un astfel de pârâu întâlnim pești de mici dimensiuni precum cleanul. Poate că în vremurile îndepărtate era întâlnit și păstrăvul sau lostrița. Însă crapul este prezent în apele mai mari și mai line de la câmpie, așa cum este Mureșul, în zona noastră. Iar distanța de la Ardeu până la Mureș nu este deloc mare. Sunt cam 20 de km, distanță care poate să fie parcursă de un pescar pasionat în doar câteva ore chiar și pe jos. Dar ca să poți să mergi la pescuit
, în acele vremuri ca și astăzi, trebuie să dispui de timp liber. Se pare că meșterul de la Ardeu avea suficient de mult timp liber pentru ca, din când în când, să poată să meargă la pescuit. Probabil că era mai mult o activitate recreativă, un fel de sport, pentru că, dacă vrei să pescuiești o cantitate mare într-un timp scurt, folosești o plasă. Sau dacă nu ai timp de pierdut, folosești un coș din nuiele confecționat anume ca peștele să poată intra, dar să nu mai iasă, o vârșă. O lași seara în apă, iar dimineața aduni captura.Cu undița nu este chiar la îndemâna oricui. Este un fel de întrecere în care peștele are și el o șansă. Trebuie să îl faci să muște momeala și cârligul. Iar pentru aceasta trebuie să te înarmezi cu răbdare, să știi cum trăiesc peștii, să găsești locul potrivit, uneori chiar să îl momești și câte și mai câte. Un pescar ar putea să completeze încă mult și bine toate însușirile pe care trebuie să le aibă. Meșterul nostru se pare că era un astfel de pescar, care avea și timp la dispoziție și pasiune pentru pescuit.
Ajunși cu analiza noastră până aici, ne putem gândi că am epuizat tot setul de întrebări pe care ni le putem pune în legătură cu acest obiect ,,banal”. Vă amintiți că la început am avut sentimental că este un obiect banal Dar ce am mai putea să ne întrebăm
Din descrierea piesei ne amintim că unul dintre capete a fost lățit, pentru a facilita prinderea cârligului de fir.
Dar oare, din ce era confecționat firulAstăzi firul pentru pescuit este confecționat din ,,nilon”, din material plastic și e făcut să reziste, în funcție de grosimea sa, tensiunii provocate de peștii care se străduiesc să se elibereze după ce au mușcat momeala. Însă, în acele vremuri încă nu se inventase materialul plastic. Nu vom ști poate niciodată cu siguranță ce fel de fire folosea pescarul de la Ardeu, însă, poate că, fire cum sunt cele din cozile unor cai ar fi putut să satisfacă nevoile pentru pescuit. Ele sunt deopotrivă subțiri, rezistente și la îndemână.În legătură cu pescuitul, putem să ne gândim și la alte detalii care trebuie să îl fi preocupat pe meșterul pescar. Este vorba, cum este și firesc, de momeli. Dar a detalia despre râme
, viermi sau gândaci 
poate că nu va fi pe placul tuturor cititorilor noștri, cu toate că sunt pe placul peștilor. De aceea, ne vom limita la a presupune că momelile erau ușor de procurat în mediul în care trăia pescarul.Ajunși cu analiza spre final, va trebui să formulăm câteva concluzii. Piesa ,,banală”, analizată în contextul nederanjat din Antichitate, ne oferă o serie de informații în legătură cu cel care a utilizat obiectul. Și în acest fel, putem să reconstituim o serie de detalii ale vieții unui personaj a cărui identitate nu o cunoaștem, dar care a trăit, în urmă cu două milenii, într-o cetate dacică.
Cu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi, vă așteptăm cu sugestii și comentarii pentru ca să îmbunătățim experiența noastră!
Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
17. Statuetă antropomorfă
Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, prezintă în luna martie a.c. un nou exponat în cadrul ciclului expoziţional „Exponatului Lunii”.
Obiectul prezentat este o „Statuetă antropomorfă” descoperită în urma cercetărilor efectuate în anul 1998 în situl de tip tell de la Vitănești Măgurice (jud. Teleorman). Aceasta provine din nivelul aparținând culturii Gumelnița, faza B1 (a doua jumătate a mil. V î. Hr), din zona exterioară locuinței L3.
Piesa este din lut ars în mediu oxidant, de culoare galben-maronie cu unele zone roșcate sau cenușii. Are următoarele dimensiuni: lungimea =7,5 cm, lățimea de 4,2 cm și grosimea de 2,6 cm. Statueta are o formă alungită, fiind modelată destul de sumar, mâinile lipsind total. Capul este supradimensionat, fiind modelat în manieră gumelnițeană prin ciupirea pastei, rezultând atât zona adâncită a ochilor cât și nasul. Sub acesta are șase adâncituri punctiforme ce pot reda, în acest caz, gura. Sub ea, două ridicături circulare reprezintă sânii. Trunchiul este decorat cu incizii orizontale, circulare și unghiulare, nedistingându-se clar un motiv tipic pentru plastica gumelnițeană. De asemenea, picioarele foarte scurte și tălpile sunt incizate succesiv de jur-împrejur.
În cadrul plasticii de lut gumelnițene întâlnim numeroase tipuri, caracterizate de poziția corpului, a brațelor, redarea maternității, genul sau decorul. Această diversitate face ca în cadrul ei să existe atât piese de o factură artistică deosebită, cât și altele extrem de schematizate, în care figura umană este greu de recunoscut.
Pornind de la interpretarea lor comună, conform căreia statuetele sunt materializări ale vieţii spirituale a civilizaţiei gumelniţene, se pune întrebarea de ce apar aceste piese rudimentar modelate, cum este cea de la Vitănești, sau unele ce par chiar stranii cum sunt cele descoperite în Bulgaria, la Ruse sau Provadia-Solnitsata. Lăsând la o parte îndemânarea celor care le făceau, considerăm că aceste figurine au legătură cu personajele reproduse, ce puteau avea infirmități fizice acceptate sau cerute în principal de funcția lor religioasă sau erau reprezentări ale unor ființe supranaturale cu aceste caracteristici.
Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.
18. Noi specii de dinozauri au fost descoperite în România
Articole mai vechi:
1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016
2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016
3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016
4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016
5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO
6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO
7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO
8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO
9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO
10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO
11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO
12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO
13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO
14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO
15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019
16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO
17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO
18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I
19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II
20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III
21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO
22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO
23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO
24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I
25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II
26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I
27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II
28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO
29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I
30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II
31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III
32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO
33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I
34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II
35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III
36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I
37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II
38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III
39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I
40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II
41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III
42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV
43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I
44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II
45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III
46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO
47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I
48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II
49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III
50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I
51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II
52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III
53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV
54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I
55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II
56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III
57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I
58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II
59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III
60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV
61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I
62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II
63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III
64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I
65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II
66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III
67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV
68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I
69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II
70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III
71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV
72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V
73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI
74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII
75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I
76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II
77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III
78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV
79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V
80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI
81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I
82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II
83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III
84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV
85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I
86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II
87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III
88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I
89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II
90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III
91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I
92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II
93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III
94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I
95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II
96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III
97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV
98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V
99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I
100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II
101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III
102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV
103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I
104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II
105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III
106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV
107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V
108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I
109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II
110. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III
111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV
112. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I
113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II
114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III
115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I
116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II
117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III
118. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV
119. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea V
120. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VI
121. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VII
122. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea I
123. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea II
124. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea III
125. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV
126. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V
127. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VI
128. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VII
129. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VIII
130. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea I
131. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea II
132. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea III
133. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea IV
134. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea V
135. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea I
136. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea II
137. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea III
138. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea IV
139. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea I
140. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea II
141. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea III
142. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea IV
143. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea V
144. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea VI
145. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea I
146. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea II
147. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea I
148. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea II
149. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea III
150. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea IV
151. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea I
152. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea II
153. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea III
Pe aceeași temă:
1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui
2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene
3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu