Ştiinţă pentru toţi

marți, 3 iunie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea IV

1. Descoperire deosebit de importantă la Caransebeș!

Zidurile Cetății Medievale Caransebeș ies la lumină!
detalii în linkul de mai jos

https://www.muzeul-caransebes.ro/s-a-descoperit-zidul.../...

Sursa informațiilor Muzeul Caransebeș.

2. S-a descoperit zidul Cetății Medievale Caransebeș din secolul al XIII-lea

3. Descoperire arheologică unică în Banat: Cuptoare de purificare a fierului, vechi de mii de ani

4. Tg. Mureş (m-rea franciscană: intermediare la ochiurile rotunde din sticlă pentru panouri de ferestre.

Pasta opacă „filtra” serios lumina. M-am întrebat adesea dacă jocul cu lumina soarelui, studiat de părintele Herea, are vreo utilitate atât de ortodoxă pe cât a studiat-o el. Numeroase descoperiri relativ recente au demonstrat extensia serioasă a sticlei de geam, la finele Evului Mediu, în Transilvania, ca și în Moldova. Cât și cum a contribuit sticla ferestrelor la „teologia luminii”?

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Un inel de aur de 27 de grame, ce datează din perioada romană, descoperit într-o pădure din județul Gorj

6. Un miner din Motru a descoperit cu detectorul de metale un inel ce pare a fi din aur masiv și seamănă cu brățările dacice

7. Au fost recent publicate în Journal of Ancient History and Archaeology, o revistă românească foarte buna, două articole semnate de Edmond Nogyi, respectiv Edmond Nogyi și colaboratorii (link-urile mai jos), despre ansamblul fortificat de la Costești și o serie de terase dintr-un areal mai larg din zona Sarmizegetusei.

Studiile se bazează pe datele LiDAR puse la dispoziție de ANCPI, iar folosirea lor reprezintă, în mod evident, o inițiativă lăudabilă și un semn clar că metodele moderne încep să pătrundă tot mai mult în cercetarea arheologică din România, mai ales în zona cercetării siturilor dacice. Salut cu convingere această direcție, cu atât mai mult cu cât m-am implicat activ, în ultimii ani, în promovarea accesului liber la aceste date, pe care le-am promovat foarte mult, esențiale pentru dezvoltarea cercetării non-invazive.
Mă bucur să văd că ansamblul fortificat de la Costești, un sit spectaculos și cu un potențial uriaș, intră tot mai des în atenția specialiștilor. În acest context, aș dori să reamintesc că, în 2023, împreună cu Aurora Petan, am publicat un studiu în care am semnalat pentru prima dată disponibilitatea datelor LiDAR pentru cercetarea arheologică din România, oferind totodată o analiză detaliată a ansamblului de la Costești. Am documentat acolo o serie de elemente vizibile în LiDAR, unele complet necunoscute anterior. Articolul nostru a fost publicat la Elsevier, una dintre cele mai prestigioase edituri științifice internaționale, și face parte dintr-un efort de a integra cercetarea arheologică românească într-un cadru academic global.
Cu toate acestea, constat cu regret faptul că autorii, membri ai colectivului care cercetează siturile din Munții Orăștiei, au ales să ignore articolul nostru și nici măcar nu l-au citat, deși a fost primul efort de a exploata aceste date pentru zona respectivă, reprezentând totuși state of the art în domeniu. Dar, na, fiind publicat open access la nivel internațional și e primul care apare pe Google când scrii LiDAR și daci, poate nu contează. Dar mă bucur ca apariția celor două articole ne oferă posibilitatea să ne mai promovăm puțin articolul în social media. Totuși, vă rog să citiți și cele două articole fiindcă sunt interesante.
Sper, totuși, ca astfel de inițiative să contribuie la o cercetare tot mai bine conectată, colaborativă, mai ales atunci când e vorba de contribuții care deschid direcții de cercetare relevante și utile pentru arheologia românească.

Las mai jos linkurile către articolele colegilor de la Cluj, pentru cei interesați:
https://jaha.org.ro/index.php/JAHA/article/view/1226
https://jaha.org.ro/index.php/JAHA/article/view/1225

Pentru a vizualiza toate datele existente din proiectul LiDAR, prelucrate și publicate într-un mod dinamic, puteți accesa aplicația webGIS (GeoQuickView) la:
https://alexandruhegyi.com/

Fotografia de mai jos, care prezintă ansamblul fortificat de la Costești, este din articolul nostru publicat în 2023 în Digital Applications in Archaeology and Cultural Heritage, Elsevier, și poate fi consultat aici:
https://www.sciencedirect.com/.../pii/S2212054823000371

Sursa informațiilor Alexandru Hegyi.

8. Arheologia descoperă (și) capodopere ale artei din trecut, dar Arheologia inspiră arta.

Spectaculozitatea artei civilizației Cucuteni transcede timpului și oferă câmp de lucru și artiștilor contemporani.
Recent, o artistă româncă - Daniela Strună - ne-a solicitat un model pentru un proiect artistic, care să aibă la bază un vas pictat specific culturii Cucuteni, provenit din județul Neamț.
Pentru că recipientul este publicat în mai multe lucrări de arheologie, i-am oferit artistei o simplă fotografie. Iată ce a ieșit!
Doamna Strună are studii la Accademia di Belle Arte di Roma.

#archaeology #Cucuteni #art #heritage #UNESCO #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. „Lanțul.... Este probabil ca lanțul de măsurat să fi fost împrumutat din Transilvania, unde, în 1786...” etc. (N. Stoicescu, Cum măsurau strămoșii. București, 1971) (expo Muz. Sf. Gheorghe)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

10. Un artefact cu o valoare excepțională, descoperit în România, este restaurat de UNESCO. Doi dintre experți sunt din Neamț

11. Descoperitorul reptilei zburătoare Albadraco de la Oarda de Jos, coautor la încă o descoperire unică: Ce este Kogaionon radulescui și cum ar fi arătat

12. Castrul de la Trâmpoiele-Zlatna, între realități documentate de arheologi și imaginarul colectiv: Un burgus învăluit de povești și legende

13. Lumea pierdută a dinozaurilor pitici din România. Descoperirile care i-au uimit pe savanți

14. Descoperire arheologică la Caransebeș: Zidul Cetății Medievale iese la lumină

15. Vânătoarea de comori ascunse, un reportaj realizat de echipa România, te iubesc!

Sursa: Youtube Utilizator: ROMANIA, TE IUBESC!

16. Ro> ,,Bijuteriile" descoperite de arheologi nu sunt doar din aur, din argint, cupru sau bronz. Unele sunt făcute din simplu lut. Dar numai măiestria unui olar desăvârșit a putut să ne lase, ca mărturie de peste 6000 de ani, fragmente dintr-o minunăție de vas.

E important să reținem că deși aceste recipiente nu erau realizate la roata olarului, ele au forme aproape perfecte, iar elementele de decor, constând în impresiuni și incrustație cu pastă albă, ofereau o spectaculozitate vaselor.
Așa a luat naștere arta desăvârșită cucuteniană, pe un fundament complex dezvoltat de antecesorii lor, membrii culturii Precucuteni.
Săpăturile noastre scot la lumină frumoase comori ale Neamțului.

ENG>The 'jewelry' found by archaeologists is not just gold, silver, copper or bronze. Some are made of simple clay. But only the craftsman of an accomplished potter could leave us fragments of a marvel of a vessel as a testimony to over 6000 years.
It is important to note that although these vessels were not made on the potter's wheel, they have almost perfect shapes, and the decorative elements, consisting of impressions and inlaid white paste, gave the vessels a spectacular appearance.
This was the birth of the perfect art of the Cucutenians, on a complex foundation developed by their predecessors, the members of the Precucuteni culture.
Our excavations are bringing to light the beautiful treasures of Neamț.

#archaeology #prehistory #pottery #art #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

17. Un cap sculptat în marmură roșie. Un înger, poate. Un mesaj, sigur.

Cu trăsături proporționate, expresie calmă și execuție rafinată, acest fragment redă figura idealizată a unui tânăr. A fost descoperit în perimetrul mănăstirii cisterciene de la Igris, fondată în 1179, sub patronajul regelui Béla al III-lea.
Prin forma gurii, linia sprâncenelor și tratamentul părului, piesa se înscrie în estetica sobră și atent controlată a artei cisterciene. Stilistic, se apropie de sculptura arhitecturală de la Pilis, Ungaria, unde se află monumentul funerar al reginei Gertrudis de Andechs-Merania.
Dimensiunile reduse (aproximativ 6,7 cm înălțime), tipul marmurei și prelucrarea fină sugerează o lucrare de atelier specializat, integrată într-un ansamblu cu valoare simbolică ridicată. Ipoteza predominantă indică o reprezentare a unui înger - o figură cu rol protector, integrată într-un context funerar și teologic.
Expoziția „Mănăstirea Cisterciană de la Igriș (1179 -1500) din prisma cercetărilor arheologice” aduce alături de această piesă fragmente arhitectonice, planuri de organizare monastică, morminte medievale, obiecte și informații despre circulația artistică între Franța, Ungaria și sud-vestul Transilvaniei.
Muzeul Național al Banatului - Mansarda B1, Bastionul Maria Theresia
Vizitabilă de miercuri până duminică, între 10:00 și 18:00.
Fiecare fragment de piatră poartă o voce. Aici, vocea vine din secolul al XIII-lea și merită ascultată.

#mnab #manastireacistercianaigris #expozitiitimisoara

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

18. Pișcoturi din sec. XII. Posibil ca unele/toate să fi fost aduse dintr-un sit roman, aflat pe Mureș (Alba Iulia?)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

19. „Patria noastră scumpă deține valori inestimabile” cu care nu știe ce să facă. Deci, nu le merită!

Curățarea mozaicului mare de la Frumușeni (2007). Este sub un strat de un metru de nisip și alt metru de pământ. Deasupra, pasc oile românilor.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

164. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

luni, 2 iunie 2025

O nouă monedă comemorativă britanică - 02.06.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

To celebrate the legacy and continued achievements of the Royal Air Force's aerobatic group, The Royal Mint has issued a coin commemorating this British team of skilled aviators.

Red Arrows

The Red Arrows are the Royal Air Force (RAF) aerobatic team, known worldwide for their skill and precision in the air. Founded in 1964, the Red Arrows represent the excellence of the RAF and serve as ambassadors for British aviation. Comprised of highly skilled pilots, the team performs a stunning array of aerobatic maneuvers in the air, using bright red BAE Systems Hawk T1 aircraft, which gives them their name and makes them easily recognizable.

Throughout its history, the Red Arrows have performed nearly 5,000 displays in 57 countries, distinguished by their impeccable formations and synchronized flights, often leaving a trail of colored smoke in their wake. These displays not only demonstrate the technical skill of its members, but also the discipline and teamwork that characterize the RAF.

Team members are selected from among the RAF's finest pilots and must pass rigorous tests before becoming part of this renowned squadron. In addition to their displays, the Red Arrows play a crucial role in recruiting new members for the British Armed Forces, as many people who watch their shows as children are inspired to pursue careers in aviation.

Furthermore, behind every successful flight is a team of engineers and support staff, known as "The Blues," who work tirelessly to ensure every detail is perfectly coordinated. Without their contribution, the Red Arrows' spectaculars would not be possible.

The reverse of this 50p note, designed by Tuch Design, features the main image of the three iconic BAE Systems Hawk T1 aircraft belonging to the Red Arrows, leaving behind the traditional trail displayed at the team's air displays. Beneath this image is the inscription of the aerobatic group's name, "RED ARROWS."

On the obverse, the coin features a portrait of King Charles III by Martin Jennings. Surrounding it are inscriptions that include the monarch's name, as well as the Latin legends "DG REX. FD," which translate as "Dei Gratia Rex" (King by the Grace of God) and "Fidei Defensor" (Defender of the Faith). The coin's face value, "50 PENCE," and the year of issue, "2025," are also printed.

Technical characteristics

Country: United Kingdom
Year: 2025
Face value: 50 pence
Metal: Cupronickel
Quality: Proof
Weight: 8 g
Diameter: 27.30 mm
Design: Martin Jenning (recto), Tuch Design (reverse)
Issue volume: n/a

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din San Marino - 02.06.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

In 2025, it will be 150 years since Georges Bizet's death, and San Marino has joined the commemoration with a remarkable piece of coins. The new 5-euro coin issued by the world's oldest republic is part of the "Great Music Composers" series and is dedicated to the celebrated French composer, whose name has been eternally linked to a work: Carmen.

Despite being French and having never set foot in Spain, Bizet managed to capture something profoundly Spanish in Carmen . The coin's design makes this clear from the first glance: a flamenco dancer raising a fan, a charging bull, and a bullfighter in the act. These are images that could be mistaken for an Andalusian folklore print, but here they become a symbol of a deeper connection: that of music as a bridge between cultures.

Carmen , premiered in 1875, not only revolutionized opera with its emotional rawness and unvarnished portrayal of a free, defiant, and tragic woman. It also introduced to the European stage an artistic vision of Spain that, though born of the French imagination, resonated powerfully with its vitality, rhythm, and character. Bizet, like so many artists of his time, looked south with fascination, translating into musical notes what he saw as passion, danger, desire, and freedom.

The coin is more than a simple tribute: it's a reminder of the evocative power of art. With each relief—the notes floating across the staff, the folds of the dress, the tense gesture of the bullfighter—it honors not only the composer, but also the spirit of a work that has transcended borders. Because Carmen is not just a French opera; it is also part of Spain's symbolic heritage and, by extension, of universal culture.

At a time when art remains a vehicle for understanding and reconnecting with the foreign, San Marino has made the right choice by choosing Bizet as the central figure of this new coin. A small collectible that encapsulates a story of music, drama... and a country that inspired a genius.

The Coin

In the center, a woman is depicted in profile, her hair tied back and dressed in a long dress decorated with flowers. She raises a fan in one hand, while the other falls back, suggesting a dance pose. To the right, a bull is seen facing a caped bullfighter, in a scene clearly inspired by a bullfight. Above them, a curved musical staff floats in the air. To the left, the value "5 EURO" appears vertically, next to the designer's signature "D. LONGO INC." On the right side, the dates "1875 • 2025" are inscribed above the name "BIZET." The letter "R" is also included, indicating the Roman mint. The design features detailed relief with contrasts between smooth and textured surfaces, highlighting the figurative and decorative elements.

On the obverse of the coin, a semicircular inscription appears at the top with the name of the issuing country, "REPUBBLICA DI SAN MARINO" (Republic of San Marino). Just below, in the center, the coat of arms of San Marino stands out, while at the bottom is the name of the obverse designer, "A. Napolione" (Antonella Napolione).

Specs

Country: San Marino
Year: 2025
Face Value: 5 euros
Metal: 925 silver
Weight: 18 g
Diameter: 32 mm
Quality: Proof
Print: 2,500
Coinage: IPZS – Rome

The coin has gone on sale in San Marino for 42 euros.

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Spania - 02.06.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Although this year's 40-euro coin is dedicated to the Training Cruise of the Training Ship Juan Sebastián de Elcano, there is no doubt that the main protagonist and main attraction of this new issue is Princess Leonor, who is part of the crew on its 17th Training Cruise.

The basic version of the coin will be unveiled next Monday, June 2, and can be purchased at Bank of Spain branches, select commercial banks, and the National Mint and Stamp Factory (FNMT) store.

For those who desire a more exclusive edition, a wallet-style version will be released, with a limited edition of 7,500 units. This edition will be available starting Monday, June 9, in coin shops nationwide.

In the images above you can see the wallet that presents this Special version of the coin, which goes on sale for a recommended retail price of €64.

Obverse design: Portrait of Princess Leonor

The obverse of the coin features an official portrait of Her Royal Highness the Princess of Asturias, Doña Leonor de Borbón y Ortiz, facing left and wearing the uniform of a Midshipman. This portrait symbolizes her commitment to her military training and adds a new chapter to the series of coins that feature her likeness.

At the top, the legend "FELIPE VI REY DE ESPAÑA" appears, along with the year of issue, 2025. At the bottom, surrounded by two anchors, the inscription "PRINCESA LEONOR" can be read. All of this is surrounded by a delicate pearl beading that adds an elegant and classic touch to the design.

Reverse design: The Training Ship Juan Sebastián de Elcano

The reverse of the coin depicts the Training Ship Juan Sebastián de Elcano, a symbol of tradition and excellence in the training of officers in the Spanish Navy since 1927. This image pays tribute to the ship on which Princess Leonor completed an essential part of her naval training.

The coin's face value, 40 EURO, and the mint mark appear at the top; to its right, a quadruple latent image is shown within a circle. At the top of the coin, from left to right and in a circular direction and in capital letters, appears the legend "CRUCERO DE INSTRUCCIÓN – JUAN SEBASTIÁN DE ELCANO." The motifs and legends are surrounded by pearl beading.

Special Security Feature: Quadruple Latent Image

As an advanced security feature, the FNMT has patented the latent quadruple image. Depending on the viewing angle, different images can be seen: the mint mark, the number 25, a rudder, and waves. This innovative system not only adds artistic complexity but also guarantees the coin's authenticity.

Characteristics of the Currency

Country Spain
Year of Issue 2025
Shape Circular with smooth edge
Quality BU
Diameter 33 mm
Face Value 40 Euro
Purity 925
Metal Silver
Weight 18 g
Maximum print run 1,000,000 (7,500 in wallet)

Sursa informațiilor aici.

Conferințe cu tematică numismatică și istorică

Centrul de Istorie Comparată a Societăților Antice în colaborare cu Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei și Societatea Numismatică Română anunță deschiderea ciclului de conferințe cu tematică numismatică și istorică în ziua de miercuri 4 iunie 2025, începând cu orele 15,30 în sediul Facultății de Istorie a Universității din București, Bd. Iuliu Maniu, nr. 15.

Evenimentul se va desfășura în format hibrid:
Sala 103, et. 1; link de conectare: meet.google.com/rud-vqke-icz

Prezintă:
Dr. Emanuel Petac (Cabinetul Numismatic al Academiei Române) – Poveștile deținuților politici: dr. Constantin Deculescu. Despre un stater de tip Alexandru de la Seleucos I descoperit la Ostrov, jud. Constanța

Ana-Maria Baltă (Facultatea de Istorie, Universitatea din București) – Cele două fețe și povești ale unui follis din Colecția M.C. Sutzu emis la Antiohia (Theoupolis) în timpul domniei lui Focas (602-610 d.Hr.)

Această primă conferință readuce în atenție colecția Cabinetului Numismatic al Academiei Române și reafirmă dialogul dintre generații de specialiști.

Mai multe detalii aici: https://cicsaunibuc.wordpress.com/

Sursa informațiilor Facultatea de Istorie - Universitatea din Bucureşti.

O figurină antropomorfă eneolitică descoperită la Micești-Cigașe.

Marți, 3 iunie 2025, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va fi vernisat exponatul lunii iunie: O figurină antropomorfă eneolitică descoperită la Micești-Cigașe.

Piesa supusă atenției provine din cercetarea arheologică preventivă desfășurată în situl arheologic de la Micești-Cigașe în luna octombrie a anului 2024.
Este vorba de o figurină antropomorfă descoperită într-un context ritualic. Prezența consistentă a unui strat de arsură într-o groapă ce are o umplutură rapidă după utilizare (astupare intenționată), puținătatea fragmentelor ceramice, fragmentarea piesei (situație cunoscută în epocă) și prezența unui fragment de rocă incendiat ce nu pare a fi de origine locală ne determină să emitem ca ipoteză de lucru că acest complex a fost funcțional doar în cadrul unui posibil ritual legat de ideile religioase ale epocii neolitice.
Figurina are partea dreaptă a feței precum și partea inferioară rupte din vechime. Înălțimea piesei este de 6,3 cm iar lățimea, variază între 2,4 cm și 2,5 cm spre partea inferioară. Secțiunea, de formă ovală, are o grosime de 1,3 cm. Piesa este confecționată dintr-un lut fin ce are în amestec, pentru degresare, nisip cu bob mare. Arderea este foarte bună, oxidantă cu miezul foarte compact. Este bine finisată.
Redarea atributelor umane este simplist realizată. În partea superioară, ochii și urechile sunt aplatizate prin tragerea, din pasta moale a acestora și perforarea lor. Aceeași tehnică, tragerea și aplatizarea din pasta moale, este folosită și pentru realizarea nasului ce este redat schematizat dar bine proporționat în raport cu ansamblul feței. Creștetul capului este drept și simplu. Piesa nu prezintă ornamente pe ea.
În concordanță și cu fragmentele ceramice identificare poziționăm complexul ritualic în eneoliticul dezvoltat și, parțial, final (3750 -2700 b.c.), respectiv orizontul torților pastilate.
Este prima semnalare a acestui orizont cultural în situl arheologic de la Micești-Cigașe.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Direcția Județeană pentru Cultură Alba.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Ceramică de Drăușeni la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea

Ceramică de Drăușeni la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea

Cercetările de teren și săpăturile arheologice realizate în localitatea Drăușeni au dus la concluzia că aici s-a practicat olăritul încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Fragmentele ceramice atestă o producție de vase roșii nesmălțuite și smălțuite cu verde folosite în gospodărie.
Cea mai cunoscută perioadă, considerată vârful performanței artistice a olarilor sași din Drăușeni, este cea cuprinsă între 1730-1850.
Pentru această ceramică este caracteristic decorul floral de inspirație barocă în albastru cobalt, realizat cu cornul și cu pensula peste angoba alb-gălbuie. Acest tip de ornamentică este aplicat în mod special cănilor mari de vin folosite de vecinătăți, canceelor, farfuriilor, cahlelor, piese care făceau parte din amenajarea interiorului săsesc tradițional.
Oamenii locului cumpărau din târgurile săptămânale produsele acestor meșteri și le foloseau în special la împodobirea „casei dinainte”.
Vă prezentăm, din colecția muzeului, o cană de vecinătate datată 1799 și vă invităm să descoperiți mai multe despre tradiția olăritului din Drăușeni vizitând sala special dedicată acestui meșteșug la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea.

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

duminică, 1 iunie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea III

1. Priapus de la Apulum, un relief unic care îl înfățișează pe zeul roman al virilității și fecundității, exponatul Nopții Muzeelor la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

2. 𝐂𝐎𝐈𝐅𝐔𝐋 𝐂𝐇𝐀𝐋𝐂𝐈𝐃𝐈𝐂 𝐃𝐄 𝐋𝐀 𝐁𝐀𝐋𝐒̦ 𝐎 𝐏𝐈𝐄𝐒𝐀̆ 𝐃𝐄 𝐓𝐄𝐙𝐀𝐔𝐑 𝐃𝐈𝐍 𝐏𝐀𝐓𝐑𝐈𝐌𝐎𝐍𝐈𝐔𝐋 𝐌𝐔𝐙𝐄𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐉𝐔𝐃𝐄𝐓̦𝐄𝐀𝐍 𝐎𝐋𝐓

Descoperit întâmplător în anul 2005 Coiful Chalcidic de la Balș, județul Olt, face parte din tipul II, grupa tracică (Pflug), având ca zonă de producție și utilizare intensă, Grecia, Italia, Macedonia și Tracia.
Piesa are o mare valoare istorico-arheologică fiind lucrată într-un atelier greco-macedonean din nordul Mării Egee sau de meșteri greci itineranți, undeva la sud de Dunăre. Pe diverse căi această cască militară a ajuns în nordul Dunării, cel mai probabil făcând parte din arsenalul unui aristocrat sau războinic de seamă care a trăit cândva în secolul al IV-lea a.Chr.
Coiful are o morfologie „falică”, are calota elipsoidală, cu linie de demarcaţie între calotă şi partea sa inferioară, apărătoare de ceafă joasă, arcuită pe gât, obrăzare fixe foarte alungite, perpendiculare pe calotă, deschideri pentru urechi, arcade delimitate de o margine lată și apărătoare de nas scurtă, terminată drept. Marginea din faţă a obrăzarelor este zimţată, iar cea posterioară și inferioară rotunjite. Piesa este decorată cu câte un ornament în val ușor spiralat (coarne de berbec stilizate) în partea din spate sus a fiecărui obrăzar, realizat în tehnica „au repoussé”. Are următoarele dimensiuni: înălțimea 26,8 cm, circumferința maximă a calotei de 65 cm, grosimea de 1,8 mm în zona oculară și 2,8 mm în zona cervicală. Greutatea este de 820 grame.
Artefactul de la Balș a fost subiectul unor analize metalografice comparate, realizate în anul 2005 la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din București.
S-a folosit tehnica analizei elementale prin fluorescență de raze X (XRF), bazată pe o sursă radioactivă de Americiu-241, cu o radioactivitate totală de 30 mCi . A reieșit faptul că artefactul este realizat din bronz - aliaj cupru-staniu, în proporție de 65% Cu - 35% Sn. În aliajul piesei de la Balș s-a evidențiat prezența nichelului, zincului, arsenului și a unor urme de plumb, fier, argint și aur. Urmele de metale prețioase permit ipoteza că artefactul a avut porțiuni argintate și/sau aurite.
Pentru coiful de la Balș, analogiile din spațiul nord-dunărean cele mai apropiate, și morfologic și geografic, sunt coifurile de la Budești, jud. Călărași și Cuptoare, jud. Caraș Severin. Tot aici trebuie menționate și coifurile de tip Chalcidic de la Făcău, jud. Giurgiu, Zimnicea, jud. Teleorman, Mercina, jud. Caraș Severin, Olănești, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova și obrăzarul de la Ocna Sibiului, jud. Sibiu, care, chiar dacă sunt variante diferite ale coifurilor de tip Chalcidic (Pflug V), conturează dispersia acestui tip de echipament defensiv în nordul Dunării.
Coifurile de bronz în discuție sunt elemente de echipament cu dublu standard: sunt atât elemente de protecție efectivă în luptă, cât și piese de prestigiu (paradă). Contemporaneitatea acestor piese cu mai celebrele coifuri princiare de aur și argint – inspirate din coifurile de tip Chalcidic – ne arată și o ierarhizare internă a societății tracilor din nordul peninsulei Balcanice, geții în acest caz.
Descoperirea coifului de bronz de la Balș completează modelul și contextul general afișat de elitele getice nord-dunărene între secolele V-III a. Chr., model evident conectat la acel moment cu civilizația greco-macedoneană.

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞:
𝑪𝒂̆𝒕𝒂̆𝒍𝒊𝒏 𝑩𝑶𝑹𝑨𝑵𝑮𝑰𝑪, 𝑳𝒂𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕̦𝒊𝒖 𝑮𝑼𝑻̦𝑰𝑪𝑨̆-𝑭𝑳𝑶𝑹𝑬𝑺𝑪𝑼, „𝑪𝒐𝒊𝒇𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒕𝒊𝒑 𝒄𝒉𝒂𝒍𝒄𝒊𝒅𝒊𝒄 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑩𝒂𝒍𝒔̦, 𝒋𝒖𝒅𝒆𝒕̦𝒖𝒍 𝑶𝒍𝒕” , 𝒊̂𝒏 𝑹𝒆𝒗𝒊𝒔𝒕𝒂 „𝑰𝑺𝑻𝑹𝑶𝑺” 𝒂 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑩𝒓𝒂̆𝒊𝒍𝒆𝒊 𝑪𝒂𝒓𝒐𝒍 𝑰, 𝑿𝑿𝑽𝑰, 2020, 𝑬𝒅𝒊𝒕𝒖𝒓𝒂 𝑰𝒔𝒕𝒓𝒐𝒔, 𝑩𝒓𝒂̆𝒊𝒍𝒂, 𝒑. 259-291.

Sursa informațiilor Muzeul Judetean Olt.

3. La Simpozionul Național Petrodava, ediția a VI-a, desfășurat zilele trecute la Piatra-Neamț, am putut să ne prezentăm unele dintre rezultatele cercetărilor arheologice recente, desfășurate în județul Neamț.

Datorită colaboratorilor mei din domeniul antropologiei, al geofizicii, dar și al arheologiei ,,clasice", am reușit să avem câteva intervenții care au adus mici nuanțe de noutate în acest domeniu.
Imaginea alăturată este o secvență stratigrafică dintr-un sit unde am desfășurat săpături sistematice în ultimii ani.
În secțiunea comentarii sunt rezumatele intervențiilor noastre.

#archaeology #science #heritage #Petrodava #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Mănăstirea cisterciană de la Igriș (1179–1500), din perspectiva cercetărilor arheologice

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, inaugurează, în data de 14 mai 2025, expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș (1179–1500), din perspectiva cercetărilor arheologice”. Amenajată în mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia din Timișoara, aceasta poate fi vizitată de publicul larg începând cu data de 15 mai, în programul obișnuit al muzeului. În avanpremieră, în după-amiaza zilei de miercuri, 14 mai, de la ora 16:30, echipa de cercetare va susține un tur ghidat special pentru vizitatorii interesați de istoria sitului și de contextul științific al descoperirilor.
Expoziția reprezintă reluarea, într-o formă semnificativ îmbogățită, a unei inițiative expoziționale inaugurate în anul 2022. Aceasta reunește rezultatele a aproape un deceniu de cercetări arheologice sistematice desfășurate de către Muzeul Național al Banatului în colaborare cu Universitatea Catolică „Pázmány Péter” din Budapesta și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București.
Abația cisterciană de la Igriș, cunoscută în Evul Mediu sub denumirea Egres, a fost întemeiată în anul 1179 de regele Béla al III-lea al Ungariei. Situată pe teritoriul actualei localități Igriș, comuna Sânpetru Mare, județul Timiș, mănăstirea a jucat un rol de prim rang în rețeaua monastică din Regatul Maghiar. Importanța sa este confirmată și de statutul de necropolă regală, aici fiind înmormântați regele Andrei al II-lea (1205–1235) și regina Yolanda de Courtenay.
Înainte de începerea săpăturilor arheologice din anul 2016, cunoștințele despre abație erau limitate la câteva surse documentare, relativ laconice. Primele semnale concrete privind localizarea sitului au apărut în 2013, când prospecțiuni geofizice realizate de specialiștii muzeului, în parteneriat cu Universitatea Catolică din Budapesta, au oferit o imagine preliminară a complexului mănăstiresc. Ulterior, cercetările de teren au confirmat existența unor vestigii semnificative, permițând reconstituirea parțială a planului mănăstirii și descoperirea unor artefacte valoroase.
Materialul arheologic recuperat în timpul campaniilor este remarcabil atât prin varietate, cât și prin relevanța sa științifică. Expoziția include fragmente arhitecturale din gresie și marmură roșie, piese sculptate care provin de la ancadramente de portaluri, chei de boltă, coloane și capiteluri. Vizitatorii vor putea admira de asemenea fragmente ale sarcofagelor regale, obiecte de cult, piese de ceramică smălțuită, unelte din fier, elemente de armament și echipamente militare. Din inventarul funerar fac parte obiecte din os, metal, bijuterii și accesorii vestimentare din bronz, argint sau aur, precum și monede datând din secolele XII–XVI. Expoziția evidențiază și o groapă aparținând probabil perioadei invaziei mongole din 1241, în care au fost descoperite resturi osteologice umane alături de fragmente ceramice și obiecte din metal, fragmente ale unei căni din cristal de stâncă, fragmente arhitecturale din gresie și marmură roșie, piese de paviment din ceramică smălțuită.
Un element de maxim interes îl constituie descoperirile recente din anii 2022–2024, care au relevat vestigii ale corpurilor de clădire mănăstirești, dovedind existența unor sisteme de încălzire prin pardoseală și a unor rețele sofisticate de aducțiune și evacuare a apei. Acestea indică un nivel tehnologic avansat în arhitectura ecleziastică a epocii, comparabil cu cel întâlnit în alte mari centre ecleziastice cisterciene din Europa.
Dincolo de obiecte, expoziția reconstituie prin mijloace grafice și documentare momentele cheie din istoria mănăstirii: înmormântarea suveranilor, distrugerile provocate de invazia mongolă, adăpostirea coroanei regale și a trezoreriei în 1280, vizitele regelui Ladislau al IV-lea și transformarea treptată a mănăstirii în fortificație militară în secolul al XVI-lea. După părăsirea sa oficială de către călugării cistercieni în jurul anului 1500, complexul monastic a fost ocupat de trupele lui Ioan Zápolya și în cele din urmă distrus de otomani în 1551, intrând într-un con de umbră istorică până la demararea cercetărilor recente.
Expoziția a fost concepută de arheolog dr. Daniela Tănase, coordonator științific al proiectului, în colaborare cu Zsuzsanna Kopeczny și Ștefan Popa. Designul expozițional este semnat de arhitect Mihai Moldovan, grafica de Lucian Popovici, iar traducerea materialelor explicative de Valentin Cedică.
Publicul va putea vizita expoziția începând cu 15 mai 2025, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00–18:00, la Bastionul Maria Theresia din Timișoara, mansarda B1, intrarea fiind posibilă pe baza biletului de acces obișnuit. Pentru grupuri organizate și solicitări de tururi ghidate, muzeul pune la dispoziție datele de contact disponibile pe website-ul oficial. Prin această nouă prezentare, Muzeul Național al Banatului reafirmă importanța cercetării științifice în recuperarea memoriei istorice și aduce în atenția publicului larg o filă esențială din patrimoniul medieval al regiunii.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

5. Binele învinge întotdeauna! Încep aşa această postare, veţi înţelege pe parcurs de ce am făcut această afirmaţie şi nu pot decât să recunosc sentimentul de împlinire sufletească, de satisfacţie că pasiunea de ani de zile ţi-e cumva recunoscută, răsplătită.

La Muzeul Județean Mureș – Secția de Arheologie, a avut loc ieri, 15 mai 2025, deschiderea oficială a expoziției temporare „Enigmele comorilor, expoziție găzduită în incinta Secției de Arheologie din Cetate până în martie 2026!
Ce este deosebit la această expoziție? Sunt expuse DOAR obiecte provenite din descoperiri realizate în urma detecției cu detectorul de metale pe teritoriul județului Mureș. Artefacte rare, unele expuse pentru prima dată , grupate tematic în jurul ideii de comoară: obiecte din metale prețioase, tezaure monetare, depozite de bronzuri, în total 1400 de piese sunt expuse în 3 mari încăperi, în vitrine frumos aranjate. Expunerea obiectelor este completată de prezența unor ecrane pe care rulează înregistrările video de la momentele descoperirii și cercetării la cele mai multe din obiectele expuse. Deși au mai fost câteva expoziții timide cu acest subiect de-a lungul timpului prin țară, de departe, expoziția de la Târgu Mureș sparge gheața în adevăratul sens al cuvântului. Este o premieră națională iar tema expoziției sper, va fi urmată și de alte muzee din țară.
Lăsând la o parte divergențele dintre tagme - să citez pe cineva - s-a făcut front comun între arheologi și detectoriști iar rezultatul este unul deosebit, un câștig pentru Patrimoniul Cultural Național, pentru știință și oamenii care vor vizita acest muzeu. Încet, se tinde spre colaborare, spre normalitate, mai ales că am demonstrat, noi cei cu detectoare că nu suntem bau-bau. Că fiecare pădure are și crengi uscate, cred că asta e o chestiune general întâlnită în orice domeniu. Este important să lăsăm preconcepțiile, gândurile negre la o parte și iată că putem realiza împreună lucruri extraordinare.
Nu pot să nu scot în evidență contribuția majoră la inventarul acestei expoziții a lui Narcis-George Carțiș, care de peste 5 ani scoate la lumină lucruri extraordinare, unele unicat, ajungând fără exagerare, ca expoziția amintită să aibă peste 60% obiecte din descoperirile lui. În aproape toate cazurile, a prilejuit arheologilor cercetarea la fața locului a descoperirilor, pentru că a lăsat in situ obiectele și astfel au putut fi documentate contextele în care acele obiecte au ajuns acolo. Nu se pretinde nici măcar arheolog amator, cum ne numesc unii, ci se consideră un om care face treburile așa cum trebuie făcute, până la o limită. După aceea limită, intră în scenă arheologii.
Avem nenumărate descoperiri împreună și mă bucur că alături de el, cunosc oameni onești, modești care sunt și ei autorii descoperirilor obiectelor expuse la această expoziției dar cu care avem descoperiri extraordinare și în județul Alba și Cluj: Grecu Vlad, Ovidiu Acatrinei, Szakacs Jozsef, Crinel Nicolae Carțiș, Cristi Hoza, Alexandru Dreghiciu, Cristian Rusu și mulții alții (și îmi cer scuze că nu pot scrie lista întreagă aici) care dovedesc că putem fi și OAMENI nu, braconieri, vânători de comori și mai știu eu ce etichete ni se pun.
Medici, IT-iști, Ingineri, Avocați, Stomatologi, Tehnicieni Dentari, Funcționari Publici, Polițiști, Pensionari, Scriitori, Pictori, Tâmplari, Zidari și mulți alții care aleg în timpul lor liber să țină în mână un detector de metale, salută gestul de a recunoaște contribuția noastră la îmbogățirea Patrimoniului Cultural Național și felicită conducerea Muzeului Județean Mureș și pe cei implicați în realizarea acestei expoziții. La modul general, ani de zile am fost blamați și ignorați, dar Binele Învinge Întodeauna și am reușit să demonstrăm intențiile noastre bune, care de data aceasta nu au mai fost ignorate. Sperăm în viitor la o colaborare detectorist-arheolog oficială, necesară, pentru salvarea Patrimoniului Național.
Nu este un comunicat oficial ci doar gândurile mele, vă mulțumesc.

Sursa informațiilor Kolozsvari Csaba.

6. Mănăstirea cisterciană de la Igriș (1179–1500), din perspectiva cercetărilor arheologice

7. Enigmele comorilor - Imagini

8. Coiful celtic de la Ciumești, unic în lume, expus la Palatul Culturii, alături de Soldații de Teracotă

9. Cugir 2025 în imagini

Sursa informațiilor Aurel Rustoiu.

10. Comoară antică expusă pentru prima dată: coiful chalcidic de la Balș, vechi de 2.500 de ani, prezentat publicului la Slatina - VIDEO

11. Castrul de marș de la Grădiştea de Munte - Vârful Muncel (Cod RAN: 90397.06; Cod LMI: HD-I-s-A-03195).

Urmele unui castru pe muntele Muncelul (1565 m) au fost pentru prima dată observate de TÉGLÁS Istvan în 1884. Primele cercetări considerau că valul şi şanţul închid o suprafaţă de 65 X 60 m. având orientarea aproximativă NE,SV. Un sondaj executat de echipa condusă de C. Daicoviciu pe latura de răsărit, aproape de colțul sud-estic, arată că valul era format din pămînt şi bucăţi din piatră de stîncă. În structura valului s-a mai găsit şi puţin cărbune de lemn, fără a se putea dovedi însă în mod concludent existenţa unei palisade. Un mic sondaj în punctul cel mai înalt din interior (la circa 8 m de colţul sud-vestic), a scos la iveală un număr apreciabil de fragmente ceramice, cea mai mare parte de culoare cenuşie, lucrate la roată de factură dacică. În acelaşi sondaj s-a mai găsit o piesă de fier (considerată vîrful unui pilum) cu lungimea de 13 cm. Presupusul castrul de pe Muncel domină prelungirea dealului cu acelaşi nume, care coboară în pantă spre cetatea de la Grădiştea Muncelului, şi cealaltă culme, dinspre Fețele Albe, cu cetatea dacică de pe această din urmă înălţime. I. Glodariu va considera ulterior fortificația ca fiind construită inițial de daci și ulterior utilizată de romani. I. Oltean, W.Hanson în 2017 consideră fortificația eminamente romană. Noi cercetări realizate în 2016 de către E. Teodor, A. Pețan, Al. Hegyi remarcau: absenţa unui şanţ exterior (susţinută anterior); existenţa unui larg şanţ interior (caracteristică tipic dacică); grosimea neobişnuită a valului (pentru castrele de marş); existenţa unor “anexe” fără analogie funcţională în lumea romană (în special dubla palisadă de la vest); absenţa porţilor (care ar trebui să fie vizibile în plan); prezenţa gropilor mari de pe conturul interior (care nu sunt moderne); dar şi recentele descoperiri “întâmplătoare” (cu detectorul de metale). Se consideră astfel că fortificația respectivă ar fi fost mai degrabă de perioadă dacică, ulterior devenind în timpul războaielor dacice, o construcție militară romană. Un argument în acest sens ar fi și descoperirile ilegale făcute cu detectorul de metale în interiorul fortificației de unde au fost sustrase 1200 de monede de tip Koson, o pereche de brățări cu capete de șarpe, plus alte artefacte atribuite civilizației dacice de către experți. Ultimele cercetri indică fapul că întreaga incintă măsura 110 X 65 m, iar orientarea castrului era nord-est-sud-vest. Pe laturile de sud-est şi nord-vest, există două seturi de metereze paralele, cel mai probabil un sistem defensiv menit să blocheze posibilitatea de avans. Din colţul de vest, cele două linii de metereze se extind pe cca. 245 m pe panta si duc spre un izvor din apropierea padurii. Când era săpat şanţul din jur, pământul îndepărtat a fost folosit pentru crearea meterezei şi completat cu pământ scos din nişte scoase special realizate, identificate aproape în spatele meterezei, în interiorul incintei, ceea ce lasă impresia falsă a unui al doilea şanţ interior. În ultima fază, incinta avea o grosime de 4 m şi era din pământ şi piatră. (https://ran.cimec.ro/sel.asp?imgid=ran2582 foto- „LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia”. Components parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List, 2023).

Sursa informațiilor Valorificarea și Promovarea Limes-ului Roman Bistrița-Năsăud.

12. RO> O frumoasă colaborare cu specialiști germani de la Universitatea din Erlangen s-a concretizat într-un articol publicat în cel mai recent număr din revista noastră - Memoria Antiquitatis / XL (2024).

Au fost valorificate cu acest prilej o serie de materiale arheologice descoperite în situl de la Piatra-Șoimului, atribuite bronzului mijlociu.
Situl a beneficiat recent și de investigații geofizice realizate de colegii germani, iar acum avem o cu totul altă imagine despre această importantă stațiune arheologică.
Articolul poate fi accesat din secțiunea comentarii!
Promovăm județul Neamț prin cercetare!

ENG>A beautiful collaboration with German specialists from the University of Erlangen resulted in an article published in the latest issue of our journal - Memoria Antiquitatis / XL (2024).
On this occasion, a series of archaeological materials discovered in the site of Piatra-Șoimului, attributed to the Middle Bronze Age, were valorized.
The site has also recently benefited from geophysical investigations carried out by German colleagues, and we now have a completely different picture of this important archaeological site.
The article can be accessed in the comments section!
Promoting Neamt County through research!

Recent finds ascribed to the Middle Bronze Age at Piatra Șoimului (Neamț County)

#archaeology #prehistory #BronzeAge #Germany #NeamțRO

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

13. Colaci de sârme (mănăstirea franciscană din Tg. Mureș).

În România nu s-au văzut în arheologie. Este forma brută prin care erau importați dinspre atelierele germane ale Evului Mediu tardiv. Este materia primă cu care se realizau broderiile/țesăturile cu fir.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

14. Lănțișor din metal nobil. - Mănăstirea Bistrița (Neamț)

Rezolvare general europeană = piesă de import (dacă tot am pomenit de sârme...)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

163. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 3 iunie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea IV

luni, 2 iunie 2025

O nouă monedă comemorativă britanică - 02.06.2025

O nouă monedă comemorativă din San Marino - 02.06.2025

O nouă monedă comemorativă din Spania - 02.06.2025

Conferințe cu tematică numismatică și istorică

O figurină antropomorfă eneolitică descoperită la Micești-Cigașe.

Ceramică de Drăușeni la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea

duminică, 1 iunie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea III

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete