Muzeul Municipiului București invită publicul la vernisajul expoziției „Hotelul Caracaș-Victoria. O istorie recuperată”, eveniment care va avea loc pe data de 16 mai 2025, ora 17.00, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2).
Vizitatorii vor descoperi povestea unei clădiri emblematice de pe Strada Șelari nr. 4, dispărută din peisajul urban, dar readusă la viață prin intermediul unei cercetări arheologice minuțioase.
Acest proiect își propune să prezinte evoluția unuia dintre cele mai vechi hoteluri din capitală, evidențiind transformările zonei în perioada secolelor XIX-XX.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe acest amplasament era situată reședința doctorului Constantin Caracaș, recunoscut drept una dintre cele mai importante personalități medicale ale epocii.
După marele incendiu din martie 1847, care a afectat grav centrul Bucureștiului, moștenitorii doctorului au decis transformarea reședinței într-un hotel denumit Caracaș, care a devenit rapid un punct de referință în decorul urban al capitalei.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, clădirea a fost complet renovată și modernizată, primind un nou nume – Hotel Victoria. Acesta a fost inaugurat oficial la 1 decembrie 1878 și s-a bucurat de o largă apreciere, fiind frecvent menționat în presa vremii pentru confortul modern, serviciile de calitate și tarifele accesibile.
Clienții erau atrași de atmosfera primitoare, de camerele călduroase, precum și de restaurantul și cafeneaua apreciate pentru preparatele savuroase și băuturile rafinate, servite adesea în acompaniamentul muzicii interpretate de artiști locali.
Parcela din strada Șelari nr. 4 devenise în acea perioadă, un centru animat, unde se mai aflau o locuință, prăvălii, câteva magazii și anexe funcționale. Spațiul găzduia și afaceri comerciale de renume în acea perioadă, precum drogheria și magazinul de coloniale Economu sau prăvălia fraților Kepich - specializată în mașini de cusut și velocipede, contribuind la vitalitatea și farmecul zonei.
În perioada postbelică, Hotelul Victoria a intrat treptat în uitare, clădirile sale degradându-se constant, până la dispariția completă din țesutul urban, în urma cutremurului din 1977.
Cercetările arheologice desfășurate pe acest amplasament, în campaniile din 2013 și 2023, au evidențiat un ansamblu semnificativ de structuri de zid, aparținând diferitelor etape de construcție ale Hotelului Caracaș–Victoria, alături de anexe contemporane acestuia. De asemenea, au fost identificate vestigii care atestă utilizarea zonei anterior ridicării complexului hotelier.
Vizitatorii sunt invitați să pătrundă în atmosfera de altădată printr-o colecție inedită de artefacte descoperite în urma săpăturilor arheologice: piese din ceramică, sticlă, faianță, porțelan și metal, care odinioară împodobeau mesele rafinate ale restaurantului și cafenelei hotelului sau se regăseau pe rafturile prăvăliilor din incintă.
Fiecare exponat oferă o incursiune autentică în viața cotidiană și obiceiurile epocii, propunând o experiență educativă și captivantă.
Partener al MMB în realizarea acestui proiect muzeal este Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” - Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Expoziția „Hotelul Caracaș–Victoria. O istorie recuperată” readuce la lumină o pagină uitată din patrimoniul cultural al Bucureștiului și îi invită pe vizitatori să redescopere farmecul al unui oraș aflat într-o permanentă transformare.
Intrarea este liberă.
Curatori:
Dr. Raluca-Iuliana Moţei
Dr. Elena Gavrilă
Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.
Muzeul Județean Mureș – Secția de Arheologie are plăcerea de a anunța deschiderea oficială a expoziției temporare „Enigmele comorilor”, al cărei vernisaj va avea loc joi, 15 mai 2024, ora 17:00, în incinta Secției de Arheologie din Cetate 
. Expoziția va putea fi vizitată pe termen lung, până în martie 2026.
Ce transformă un obiect arheologic într-o comoară?
, contextul în care a fost descoperit 
sau poate povestea – adesea pierdută – pe care o poartă cu sine 
?
Expoziția „Enigmele comorilor” propune o incursiune inedită în lumea acestor întrebări, prezentând o selecție de piese arheologice valoroase și enigmatice, provenite din descoperiri realizate în urma detecției cu detectorul de metale pe teritoriul județului Mureș .
Publicul va avea ocazia să admire artefacte rare, unele expuse pentru prima dată , grupate tematic în jurul ideii de comoară: obiecte din metale prețioase, tezaure monetare , depozite de bronzuri, fragmente de istorie ce ridică mai multe întrebări decât răspunsuri.
Fiecare piesă expusă invită vizitatorul nu doar să contemple, ci să investigheze – să devină, pe rând, explorator, arheolog, interpret al trecutului.
Expoziția nu își propune să dea verdicte, ci să deschidă perspective: ce înseamnă „valoare” în arheologie? Unde începe fascinația și unde se termină certitudinea științifică?
Curatorul expoziției este dr. Rezi Botond, arheolog în cadrul Secției de Arheologie a Muzeului Județean Mureș. Conceptul expozițional a fost realizat în colaborare cu o echipă interdisciplinară formată din: dr. Berecki Sándor, dr. Coralia Dorina Bonta, dr. Daniel Cioată, dr. László Keve, dr. Nicoleta Man și dr. Rita E. Németh. Împreună, aceștia au construit un traseu expozițional coerent și captivant, menit să trezească curiozitatea vizitatorilor de toate vârstele .
Unele tezaure sunt enigmatice datorită condițiilor neclare de descoperire, altele sunt adevărate comori datorită obiectelor ce o compun.
Intrarea la vernisaj este liberă, iar expoziția va putea fi vizitată ulterior conform programului muzeului.
, és amelyek a „kincs” fogalma köré csoportosulnak: nemesfémtárgyak, pénz- és bronzleletek , olyan történelmi töredékek, amelyek több kérdést vetnek fel, mint választ.
Minden kiállított darab arra sarkallja a látogatót, hogy ne csak szemlélődjék, hanem kutasson is – váljon felfedezővé, régésszé, a múlt értelmezőjévé.
Este o pasăre cu aripile atrofiate, după cum ne spune numele științific (Apteryx =fără aripi) care nu este deci capabilă să zboare, astfel că se deplasează doar prin mers și alergat.
