Despre câteva monede americane foarte valoroase - 28.07.2022 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

 

Sursa: Youtube Utilizator: Variety & Errors

𝐏𝐞 𝐮𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐚̆𝐫𝐮𝐭𝐞

 

𝐕𝐚̆ 𝐫𝐞𝐚𝐦𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦 𝐜𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐢 𝐬𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐢 (𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟐𝟗 𝐢𝐮𝐥𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟏𝟎-𝟏𝟐), 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚̆ 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐢 𝐜𝐮 𝐯𝐚̂𝐫𝐬𝐭𝐚 𝐜𝐮𝐩𝐫𝐢𝐧𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝟔 - 𝟏𝟐 𝐚𝐧𝐢 𝐥𝐚 𝐨 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐚̆𝐫𝐞𝐢𝐚 𝐯𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐭𝐚 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐦𝐚: „𝐏𝐞 𝐮𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐚̆𝐫𝐮𝐭𝐞".
Ne vom întoarce în timp și vom poposi în lumea animalelor care au trăit în urmă cu milioane de ani, având dovadă colecția de #fosile și #roci a Muzeului de Științele Naturii Roman.
Participanții se vor transforma în detectivi, aflați în căutarea #dovezilor, care să demonstreze existența pe Pământ a unor animale dispărute.
𝐈̂𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 se fac la numărul de telefon: 0233742528, în intervalul orar 10 - 18.
Atelierele se vor desfășura 𝐢̂𝐧 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚 𝐚 𝟐𝟎 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐧𝐭̦𝐢/𝐚𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫.
Participanții vor plăti contravaloarea unui bilet de acces în muzeu. Vă așteptăm cu mare drag!
#hailamuzeu
#cmnn #muzeelecmnn #educatiemuzeala #atelieremuzeale #stiintenaturale #roman

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

Figurină antropomorfă

 

EXPONATUL SĂPTĂMÂNII
Săptămâna 25-31 iulie
Figurină antropomorfă
Este găsită separat în Gr. 25, la Buridava dacică. Figurină realizată din lut amestecat cu nisip in și mică, de culoare brun-deschis, cu urme de ardere secundară. Corpul este aplatizat, cu picioare scurte și ascuțite dat cu unul dintre ele rupt. Sexul este masculin, reprezentat schematic. Capul este rotunjit, cu ochii mari, realizați prin apăsare cu degetul iar nasul este schematizat, obținut prin realizarea ochilor. Inv. 1068, Oc 1978, C1, T II, Gr. 25, caroul 12, - 0,50 m. H 55,25 mm, l 19,86 mm, gr, 16 mm.
Se datează în intervalul sec. I a.Chr. – sec. I p.Chr. Alte șase figurine au fost găsite grupat, în Gr. 2. D. Berciu, autorul descoperiri, le consideră inspirate de un cult roman.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu Vâlcea.

Pieptar femeiesc – ”scurtacî” (aromâni)

 

Exponatul săptămânii - Pieptar femeiesc – ”scurtacî” (aromâni)
Una din numeroasele piese din lână care compun costumul tradițional femeiesc al aromânilor este pieptarul sau vesta fără mâneci, denumită ”scurtacî”.
Piesele groase de costum ale aromânilor erau confecționate în ateliere specializate sau de către croitori ambulanți, meșteri în arta broderiei cu lână și fir metalic sau a cusăturilor cu șiret și găitane.
Pieptarul din postav negru este decorat urmărind linia croiului, cu șiruri de găitane din lână grena, neagră, albastră și găitane din fir metalic auriu și argintiu, ceea ce îi conferă un caracter ceremonial deosebit. La deschizătura pieptului este aplicată o fâșie din blană de nurcă de culoare neagră și nasturi colorați.
Piesa a fost confecționată de meșteri aromâni grămosteni, în Bulgaria, în al treilea sfert al secolului al XIX-lea și a fost achiziționată în 1974 din localitatea Râmnicu de Jos, comuna Cogealac, județul Constanța.
Prin Ordinul nr. 2168/20.03.2013, poziția 47, emis de Ministerul Culturii, piesa a fost clasată în categoria juridică TEZAUR.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Un castron celtic descoperit la Ciumești, punctul Grajdurile CAP

 

Un castron celtic descoperit la Ciumești, punctul Grajdurile CAP
Descoperirea cimitirului de la Ciumești, punctul “Grajdurile C.A.P.”, datează din anii 60 ai secolului trecut. Cercetările arheologice au fost coordonate de Mircea Rusu de la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj Napoca. Din inventarul celor 35 de morminte celtice identificate și cercetate aici, este de remarcat un castron de dimensiuni mai mari.
Vasul, păstrat azi la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, are pereții și gâtul arcuit, buza răsfrântă și fundul plat. Profilul vasului este în forma literei S cu bucla inferioară mult arcuită. Înălțimea este de 13 cm, iar diametrul gurii de 14 cm. Pe corp nu prezintă decor, dar sunt vizibile linii orizontale subțiri, ca urmare a utilizării roții de olar la confecționarea vasului. Pasta este de culoarea galben-cenușie iar culoarea exterioară (angoba) gri-cenușie. Vasul a fost descoperit în mormântul de incinerație nr. 20, cercetat în anul 1964. În cuprinsul gropii (de formă oval-alungită cu dimensiunile de 1,15 x 0,82 m) s-au mai găsit, alături de o grămadă de oase calcinate, resturile de la o strachină (nu a putut fi recuperată) și un vas mare, bitronconic, deteriorat aproape complet. Forma vasului este comună în necropolele și așezările LaTènului mijlociu și târziu. Practic, nu există aproape nici o așezare în care să nu se fi descoperit astfel de vase, utilizate la servirea hranei.
Ansamblul inventarului funerar, precum şi aspectul general al necropolei, indică o încadrare cronologică în sub-fazele La Téne B2b-Cl sau mai degrabă doar în La Téne CI, perioadă corespunzătoare celei de a doua jumătăţi a sec. III a. Chr. şi începutului veacului următor. (Fotografii castroane reconstituite: Terra Celtica)
și Ardeleanu Marius, muzeograf

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

Festivalul 10R (Roman) // 10R (Római) Fesztivál

 

Cel mai mare festival de reconstituire a istoriei antice din Estul Transilvaniei se va desfășura anul acesta sâmbătă, în 6 august 2022, între orele 10:00 - 19:00, la Călugăreni, comuna Eremitu, județul Mureș.
*******Intrarea este liberă*********
Programul festivalului va fi disponibil în curând pe site-ul muzeului și pe pagina de Facebook a evenimentului. Stați pe-aproape!
Evenimentul va avea loc în trei spații principale din Călugăreni: Teatrul Șură, Parcul Arheologic și biserica și curtea fostei Mânăstiri Franciscane.
Motoul ediției aniversare a Festivalului 10R este: Culturi milenare într-un deceniu de festival.
Din programul de anul acesta nu lipsesc ghidajele de la pavilioanele expoziționale Time Box, situl arheologic și Mănăstirea Franciscană, concertele de muzică veche, atelierele de pedagogie muzeală, expoziții tematice, demonstrații militare romane, târgul de sclavi și voia bună.
Vă invităm pe 6 august să ne fiți alături în această călătorie în timp la Călugăreni!

Kelet-Erdély legnagyobb ókori hagyományőrző fesztiválját idén 2022. augusztus 6-án, szombaton 10 és 19 óra között kerül sor Mikházán (Nyárádremete község, Maros megye).
*******A belépés ingyenes*********
A fesztivál programja hamarosan elérhető lesz a múzeum weboldalán és az esemény facebook oldalán. Tartsanak velünk!

A fesztivál három helyszíne: a Csűrszínház, a Régészeti Park és az egykori ferences kolostortemplom és udvara.
A jubileumi 10R fesztivál mottója: Évezrednyi kultúrák egy évtizednyi fesztiválon.
Idén sem fognak elmaradni a Time Box pavilonokban, a régészeti ásatáson és a ferences kolostornál zajló idegenvezetések, a régizene koncertek, a múzeumpedagógiai műhelyek, a tematikus kiállítások, a római katonai bemutatók, a rabszolgavásár és a jókedv.
Vegyen részt egy időutazáson augusztus 6-án, Mikházán!

The biggest ancient reenactment festival in Eastern Transylvania will take place this year on the 6th of August, Saturday, in Călugăreni, Mureș County.

The event will take place at three main locations in Călugăreni: the Barn Theatre, the Archaeological Park and the former Franciscan Friary.
The motto of the 10R jubilee festival is: Millennial cultures in a decade of festivals
This year's program includes a plentitude of guided tours in the Time Box exhibition pavilions, at the archaeological excavations and at the former Franciscan Friary, early music concerts, museum education workshops, thematic exhibitions, Roman military exercises, slave auction and good mood.
Join us on a journey through time on the 6th of August at Călugăreni!

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

O nouă monedă comemorativă din Rusia - 27.07.2022

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

A new 10-ruble coin of the bimetallic type belonging to the series called "Old Cities of Russia" was put into circulation by the Bank of Russia on July 14. The million pieces that the issue consists of are dedicated to the city of Rylsk, located in the Kursk Oblast.

Rylsk is first mentioned in 1152 as an important town of the Novgorod-Siversky principality. The name derives from the root ryt of the Slavic word for "dig". Rylo or Ryla is also the name of a neighboring river. Rylo also means "snout" (of pig), as can be seen in the coat of arms of the city, from the 19th century. The Russian Orthodox Church associates the name of the place with Saint John of Rila (or Ivan Rylski, according to the Russian spelling), who is the patron saint of the city, and who lived in Bulgaria. Bulgarian monks settled here with relics of the saint and built a monastery from which the city and the river would take their name.

The reverse of the coin features a relief image of the Rylsk cityscape with a view of the Assumption Cathedral and the inscriptions on the outer ring: 'ДРЕВНИЕ ГОРОДА РОССИИ' (OLD RUSSIAN CITIES) around the upper circumference and 'РЫЛЬСК' (RYLSK) around the lower circumference.

The obverse of the coin, at the top of the ring shows the inscription «Bank of Russia», at the bottom «2022». To the left and right of the ring a branch of laurel and oak, respectively, elements that invade the central disc. In the center are the number "10" and the inscription "ruble" indicating the value of the coin. Inside the number "0" in a latent image is the number "10" and the inscription "rub". The mint mark is shown at the bottom.

Issuance data

Denomination: 10 rubles
Outer ring: Brass-plated steel
Central core: Nickel- plated steel
Diameter: 27 mm
Maximum issue volume: 1 million

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Spania - 27.07.2022

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

As I announced on July 5, the traditional currency that is usually purchased (exchanged) in banks every year, goes from the usual 30 euros to 40. Today I already have the image to show you how it will be, and the truth is that both the theme to which it is dedicated, «V Centenario de la Vuelta al Mundo», as well as the motifs represented, make it a very attractive piece to include in our collections, especially if we take into account that this feat has been celebrated for the last four years with the issuance of as many collector coins and a commemorative 2-euro coin in 2022, so this piece is the numismatic climax to the V CENTENARY OF THE FIRST ROUND THE WORLD.

On the reverse, in the central part of the coin, there is a world map by the Italian cartographer Battista Agnese, an image from the holdings of the National Library of Spain, in which a representation of the Victoria ship appears. In the upper part, in a circular shape and in capital letters, the legend V CENTENARIO AROUND THE WORLD. Below, the value of the piece, 40 EURO, the mint mark and, within a circle, in the form of a quadruple latent image, a ship, the mint mark, a five-pointed star and 22.

The obverse reproduces the superimposed effigies of Their Majesties the King and Queen Felipe VI and Queen Letizia. At the top of the coin, in a circular direction and in capital letters, the legend FELIPE VI Y LETIZIA. At the bottom of the coin, in capital letters, the legend SPAIN and the year of minting 2022, separated by a fleur-de-lis. Surrounding the motives and legends one pearl beading. 

As a special security feature, the FNMT patented the quadruple latent image. Depending on the viewing angle it is possible to see different images. This coin shows the Nao Victoria, the FNMT mintmark, a star and the year 22.

Characteristics of the Currency
Country Spain
Issue Year 2022
Form Round with smooth edge
Quality BU
Diameter 33mm
Face Value 40 euro
Purity 925
Metal Silver
Weight 18g
maximum print run 1,000,000

The coin will be issued between October and November. We will also have a version presented in a special numbered blister, with a maximum print run of 5,000 units, in special quality (it is not Proof, but it is of somewhat higher quality than the one that is presented in the traditional bag).

 

 

Sursa informațiilor aici.

Cristal Fest

Anunț important:
Cristal Fest are loc pentru și la cererea iubitorilor de cristale, bijuterii, pietre prețioase și semiprețioase.
Vă așteptăm în curtea #Muzeului #Geologic #National, între 28 și 31 iulie 2022.
Prețul unui bilet de acces este de 5 lei!

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

Sărărița din Chioar, 1864

 

Sărărița sau sălărița, cum i se mai spune, a fost un obiect foarte uzitat în casele oamenilor din Maramureș. Este binecunoscut faptul că sarea avea și are o importanță deosebită atât în alimentație, cât și din punct de vedere economic, dar și spiritual. Întrebuințată în majoritatea culturilor spirituale ale globului, sarea a devenit un simbol universal, fiind folosită în diferite ritualuri, de la purificare a gospodăriei, până la obiceiuri ce țin de ciclul vieții sau ritualuri specifice aflării viitorului.
Datorită importanței sale, sarea este întâlnită și în cultura orală prin proverbe sau zicători, povești sau basme, având valențe diferite. Ne amintim de iubirea fetei de împărat care era „ca sarea în bucate” sau de povestea cu „drobul de sare” sau de expresii precum “a pune sare pe rană” și “sarea-i bună la fiertură, însă nu peste măsură”. Toate aceste elemente de oralitate indică faptul că sarea avea o importanță deosebită și era de nelipsit în orice gospodărie.
Pe lângă aceste aspecte menționate doar fragmentar, importanța sării este dată și de obiectele de prelucrare și depozitare a sării, creații ale culturii populare cu o valoare deosebită. Locul de păstrare al acesteia într-o casă era sărărița. Un recipient din lemn, suficient de încăpător pentru o cantitate mare de sare. De cele mai multe ori era scobită dintr-o singură bucată de lemn la care se adăuga ulterior capacul și fundul. Acest recipient era adesea frumos decorat, fiind sculptat de meșteri care transformau obiectele din casă în adevărate elemente de estetică. Nimic nu era doar util într-o casă maramureșeană, fiecare lucru era musai să fie și frumos. Iar prin această frumusețe se aducea un omagiu de recunoștință acelei puteri mai presus de noi oamenii. Prin simbolurile încrustate pe obiectele de uz gospodăresc, pe porți sau pe case, meșterii aminteau de prezența soarelui, de ciclicitatea vieții, dar și de pomul vieții, precum și alte modele ale simbolurilor universale.
La Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș există o colecție frumoasă de peste 20 de sărărițe. Una dintre ele provine dintr-un sat pitoresc din vârful dealurilor Țării Chioarului, din Aspra, comuna Vima Mică și datează de la 1864, cum se poate observa chiar din inscripția de pe ea. Pe lângă dimensiunile mari, sărărița din Aspra stă dovadă măiestriei meșterilor, dar și recunoștinței oamenilor din satul tradițional pe care aceștia o aveau față de Soare și de Mama Natură. Pe lângă simbolurile deloc întâmplător alese, oamenii satului tradițional credeau în influența numerelor. Pe partea din față a sărăriței din Aspra regăsim atât motive geometrice (triunghiuri), cât și flori stilizate, dar și rozeta solară compusă din 9 brațe. Acest tip de rozetă dă impresia mișcării, iar cifra 9 are o simbolistică aparte și era întâlnită foarte des, fiind un număr legat de Divinitate, cu valențe magice.
O caracteristică interesantă a majorității sărărițelor din colecția muzeului este prezența coroanaei care “încununează” partea superioară a obiectului. În cazul sărăriței în discuție, această coroană nu este la fel de pregnant evidențiată ca și în cazul celorlalte. Vorbim despre mânerul obiectului care a fost sculptat din aceeași bucată de trunchi în acest caz și nu adăugat ulterior. Conform doamnei Janeta Ciocan, etnolog cu renume, co-autor al articolului “Recipiente pentru păstrarea sării în colecțiie Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare. Sarea, credințe și practici magice.”, publicat în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, apărut la Cluj-Napoca în 2013, forma de coroană a acestuia poate face referire la “Cămara Regală a Sării” și la faptul că exploatarea sării din vremea aceea ținea de domeniul regal și Imperiul Austro-Ungar.
Două din cele patru zone etnografice ale Maramureșului, respectiv Țara Chioarului și Țara Lăpușului sunt reprezentative pentru aceste sărărițe impresionante atât ca dimensiuni, cât și ca valoare artistică. Sărărița din Aspra se află la granița acestor zone etnografice putând fi plasată atât în arealul Țării Chioarului de către unii specialiști, dar și ca aparținând zonei Lăpușului, limita fiind destul de greu de stabilit.
De reținut ca și caracteristică esențială regăsită în cultura populară este modalitatea îmbinării utilității obiectelor cu aspectul lor estetic deosebit, ambele purtând pecetea credinței dovedită prin simboluri universale.
Alexandra Lazăr – Muzeograf, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
Cristian Robescu, muzeograf
Bibliografie:
CIOCAN Janeta, MUNTEANU Simona, Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, articol Recipiente pentru păstrarea sării în colecțiie Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare. Sarea, credințe și practici magice., Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2013, pg. 33-37.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.