𝐑𝐄𝐂𝐇𝐈𝐍𝐔𝐋, 𝐂𝐀̂𝐈𝐍𝐄𝐋𝐄 𝐃𝐄 𝐌𝐀𝐑𝐄. 𝐏𝐄𝐒̦𝐓𝐄𝐋𝐄 𝐂𝐔 𝐏𝐈𝐍𝐓𝐄𝐍𝐈! 🦈🐾🐟(Squalus acanthias Linnaeus, 1758 - Ord. Squaliformes, Fam. Squalidae)

 

Descoperă lumea fascinantă a mării la Muzeul Olteniei! 

𝐎𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 la Secția de Științele Naturii - Muzeul Olteniei este... 𝐑𝐄𝐂𝐇𝐈𝐍𝐔𝐋, 𝐂𝐀̂𝐈𝐍𝐄𝐋𝐄 𝐃𝐄 𝐌𝐀𝐑𝐄. 𝐏𝐄𝐒̦𝐓𝐄𝐋𝐄 𝐂𝐔 𝐏𝐈𝐍𝐓𝐄𝐍𝐈! (Squalus acanthias Linnaeus, 1758 - Ord. Squaliformes, Fam. Squalidae)

Poate fi întâlnit în Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Baltică și apele reci din Atlantic și Pacific. În Marea Neagră, se află una din cele mai mari populații de rechini din acest gen. 

Spre deosebire de rechinii oceanici, este total inofensiv pentru om. Trăiește mai mult izolat în intervalul martie-iunie și octombrie-noiembrie la adâncimi de 50-90 metri, uneori până la 100 metri. 

Este un înotător foarte bun datorită formei hidrodinamice deosebite a corpului. Fiind adaptați vieții în ape reci, câinii de mare nu au un metabolism intens și au un ritm de creștere foarte lent. Mereu agitat, câinele de mare trăieşte mai mult solitar. La maturitate lungimea masculilor ajunge la 1-1,5 m, femelele la 1,7 m, iar greutatea între 6-14 kg. Longevitatea lor nu este cunoscută foarte exact, unele estimări, indică vârsta medie de 30-40 de ani, dar sunt şi exemplare care trăiesc până la 50-60 de ani. 

În comparație cu alți rechini, câinele de mare are o talie mică. Pielea este acoperită cu solzi mărunți, placoizi. Ambele înotătoare dorsale sunt precedate de câte un țep, de unde-i provine și numele de peștele cu pinteni. 

𝐂𝐚𝐩𝐮𝐥 este plat, iar gura este așezată ventral sub bot. Dinții sunt ascuțiți, așezați pe 6 rânduri, cu vârfurile îndoite de la mijloc în direcția colțurilor gurii. 

𝐎𝐜𝐡𝐢𝐢 sunt foarte mari, de formă ovală, fără membrane. Culoarea corpului este cenușiu-albăstruie, cenușiu închis pe partea dorsală și părțile laterale, iar pe burtă alb-gălbuie. Este un înotător foarte bun datorită formei hidrodinamice deosebite a corpului.

 
Este un răpitor de temut, se hrănește cu scrumbii, aterine, hamsii, guvizi, stavrizi și crabi. Este o specie ovovivipară (naște 13-15 pui), perioada de împerechere fiind ianuarie-martie. Maturitatea sexuală este atinsă în general la vârsta de 10 ani masculii şi 18-20 ani femelele. După o perioadă de gestație foarte lungă (22-24 luni), nasc între 2 și 11 pui, măsurând 25-30 cm. 

Creşterea lentă, maturitatea sexuală târzie şi faptul că femelele produc mai puţin de 10 pui în medie pe an, fac ca populaţiile de câine de mare să se refacă foarte greu.

Carnea câinelui de mare este comestibilă, bună la gust și lipsită de grăsimi. Din ficat (cca. 13,2% din greutatea corpului) se extrage un ulei (untura de pește), foarte bogat în vitamina A, iar pielea poate fi folosită la șlefuirea metalelor. Anual se pescuiesc în apele marine aproape 15000 tone.

𝘐̂𝑛 𝑀𝘢𝑟𝘦𝑎 𝑁𝘦𝑎𝘨𝑟𝘢̆, 𝑐𝘢𝑝𝘵𝑢𝘳𝑖𝘭𝑒 𝑟𝘢𝑝𝘰𝑟𝘵𝑎𝘵𝑒 𝑑𝘦 𝘤𝑎̂𝘪𝑛𝘦 𝘥𝑒 𝑚𝘢𝑟𝘦 𝘢𝑢 𝑠𝘤𝑎̆𝘻𝑢𝘵 𝘪̂𝑛 𝑢𝘭𝑡𝘪𝑚𝘪𝑖 20 𝘥𝑒 𝑎𝘯𝑖, 𝘤𝑢 𝑝𝘦𝑠𝘵𝑒 70%.
𝐶𝘰𝑛𝘧𝑜𝘳𝑚 𝐿𝘪𝑠𝘵𝑒𝘪 𝘙𝑜𝘴̦𝑖𝘪 𝘢 𝘐𝑈𝘊𝑁 (𝘜𝑛𝘪𝑢𝘯𝑒𝘢 𝘐𝑛𝘵𝑒𝘳𝑛𝘢𝑡̦𝘪𝑜𝘯𝑎𝘭𝑎̆ 𝑝𝘦𝑛𝘵𝑟𝘶 𝘊𝑜𝘯𝑠𝘦𝑟𝘷𝑎𝘳𝑒𝘢 𝘕𝑎𝘵𝑢𝘳𝑖𝘪) 𝑠̦𝘪 𝘊𝑎̆𝘳𝑡̦𝘪𝑖 𝑅𝘰𝑠̦𝘪𝑖 𝑎 𝑉𝘦𝑟𝘵𝑒𝘣𝑟𝘢𝑡𝘦𝑙𝘰𝑟 𝑑𝘪𝑛 𝑅𝘰𝑚𝘢̂𝑛𝘪𝑎 𝑠𝘱𝑒𝘤𝑖𝘢 𝘦𝑠𝘵𝑒 𝑚𝘦𝑛𝘵̦𝑖𝘰𝑛𝘢𝑡𝘢̆ 𝘤𝑎 𝑣𝘶𝑙𝘯𝑒𝘳𝑎𝘣𝑖𝘭𝑎̆ (𝘝). 

Vino să explorezi misterele acvaticului și să afli cele mai interesante secrete despre această creatură uimitoare, o expunere interactivă, perfectă pentru întreaga familie, unde vei afla curiozități, povești și imagini despre micul rechin!

Nu rata ocazia să înțelegi mai bine lumea marină și să te bucuri de o experiență educațională și captivantă, așa că te așteptăm de marți până duminică, 09.00-17.00 (ultim acces 16.15), la Muzeul Olteniei pentru 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐧𝐢𝐢 - 𝐑𝐄𝐂𝐇𝐈𝐍𝐔𝐋, 𝐂𝐀̂𝐈𝐍𝐄𝐋𝐄 𝐃𝐄 𝐌𝐀𝐑𝐄. 𝐏𝐄𝐒̦𝐓𝐄𝐋𝐄 𝐂𝐔 𝐏𝐈𝐍𝐓𝐄𝐍𝐈!

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐝𝐫. 𝐂𝐥𝐚𝐮𝐝𝐢𝐚 𝐈𝐨𝐧𝐞𝐥𝐢𝐚 𝐆𝐨𝐠𝐚, muzeograf - Secția de Științele Naturii a Muzeului Olteniei Craiova.

𝐅𝐨𝐭𝐨: 𝐀𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐦𝐚𝐧, referent de specialitate - Secția de Științele Naturii - Muzeul Olteniei.

 

#MuzeulOlteniei #ObiectulLunii #ȘtiințeNaturii #Rechin #CâineDeMare #PeșteCuPinten #DescoperăMareaRECHIN

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

UN EXPONAT DE NERATAT

 

Palatul Magna Curia, sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva (Foto și prelucrare computerizată: Ionuț Codrea).

 Meșterul dac în atelierul său (Desen de Radu Roșian)

 Ustensile descoperite la Ardeu (Foto Iosif Vasile Ferencz)

 Reconstituire ideală a cetății dacice de la Ardeu (Desen de Radu Oltean)

 Vârfuri de săgeată și cârlig pentru pescuit (Foto Iosif Vasile Ferencz)

 Zarul descoperit la Ardeu (Foto: Corneliu Beldiman)

 Femeie purtând un costum de tip peplos, echipat cu cele două fibule, centura susținută de catarama din fier și cele două mărgele (Desen: Claudia Feti, completat grafic cu fotografiile pieselor de port și podoabă de Iosif Vasile Ferencz).

 Placă de fixare a unui mecanism de închidere a unei lăzi (Foto: Iosif Vasile Ferencz).

Foarfeca de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz).

 

Muzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul Palatului Magna Curia, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice, renascentiste şi baroce. 

Pe parcursul unei perioade ce depășește un secol, muzeul devean a adunat colecții valoroase care cuprind artefacte prețioase, monede, statui și inscripții din piatră, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.

Pe parcursul anului 2025, la sfârșitul fiecărei luni, am prezentat obiecte de patrimoniu mai puțin cunoscute din patrimoniul muzeului devean, împreună cu povestea lor, așa cum poate fi relatată pe baza investigării lor. Am relatat câte puțin și din sentimentele trăite de arheolog în momentul descoperirii, despre prime impresii și despre etapele cercetării. Am consemnat despre documentarea în biblioteci și despre conservare și restaurare.

Am arătat că fiecare obiect are o poveste, povestea lui. Însă am lăsat să se înțeleagă că cele douăsprezece artefacte selectate de noi conturează o secvență din viața unei comunități. Am promis că la începutul anului 2026 vom afla cum poveștile se completează, iar acum a sosit timpul să ne ținem promisiunea.

La o primă vedere, obiectele prezentate pe parcursul anului trecut au funcționalități diverse, astfel încât cu greu putem să le conectăm. Poate că am putea să asociem cârligul de pescuit cu vârful de săgeată, tiparul cu scripetele și căpuitorul pentru nituri, fibulele cu catarama și mărgelele și poate cu pandantivul antropomorf. Dar pentru zar, ferecătura de casetă și foarfecă este mai greu să găsim apropieri.

Totuși, ceea ce le leagă pe toate este contextul, adică locul în care au fost descoperite. Am consemnat deja că toate obiectele prezentate provin din ruinele unui atelier în care se confecționau obiecte din fier, din bronz, din sticlă, dar și din os și corn, precum și ale locuinței meșterului care lucra acolo. Detalii ale acestor construcții au fost deja prezentate pe parcursul celor douăsprezece episoade. Iar pe baza acestor considerente putem să stabilim legătura dintre ele: toate au aparținut meșterului și familiei sale. 

Numeroase urme ale activității meșteșugărești au fost documentate în timpul cercetării, între care se numără vatra de forjă, materii prime, obiecte aflate în curs de realizare, obiecte finite, laolaltă cu zguri metalice și sticloase. Tiparul este o dovadă că între activitățile desfășurate în acel loc se număra și producția unor obiecte din aliaje neferoase. Activitatea este susținută și de prezența creuzetelor. Prezența căpuitorului pentru nituri ne arată că meșterul era capabil să realizeze detalii de finețe ale unor artefacte, iar scripetele ne arată că adeseori era pus în situația de a manevra obiecte grele. 

Toate acestea descriu un meșter priceput, capabil să realizeze lucrări diverse, folosind o gamă largă de materii prime și care avea la dispoziție și instrumentarul necesar. Însăși poziția atelierului și a locuinței sale, pe acropola așezării, în spațiul apărat de ziduri și în apropierea palatului nobilului, este un argument care susține importanța de care se bucura în cadrul comunității.
Poziția privilegiată pe care o deținea i-a permis să desfășoare și unele activități care nu par să fi fost la îndemâna oricui. 

Vânătoarea și pescuitul sunt atestate de setul de vârfuri de săgeată, de cârligul pentru pescuit, precum și de numeroasele coarne de cerb și căprior, oase de animale sălbatice și de pești. Toate acestea argumentează modalități de a petrece timpul liber și o latură a personalității meșterului de la Ardeu. Vânătoarea cu arcul și săgeți necesita deplasarea în pădure, în căutarea vânatului, la distanță de așezare. Pentru pescuitul unor specii de pești, precum crapul, ale căror oase au fost identificate la Ardeu, era necesară deplasarea până în Valea Mureșului (aproximativ 20 km). Aceasta pentru că în Valea Ardeului nu trăiau astfel de specii. În plus, pescuitul cu undița nu asigură decât rareori o cantitate de pește suficientă pentru a asigura masa unei familii. Pentru un astfel de scop este mai eficientă plasa, năvodul. Pescuitul cu undița necesită timp, răbdare și pricepere. Și este mai degrabă un mod de relaxare.

Un alt mod de relaxare al personajului este ilustrat de zarul din corn de cerb. În același context au fost descoperite și o serie de jetoane. Toate acestea par să documenteze faptul că, uneori, meșterului îi plăcea să își petreacă timpul jucând jocuri. Este destul de dificil să reconstituim această activitate cât timp nu cunoaștem regulile. Însă mai multe detalii vor putea să fie distinse în viitor, prin continuarea cercetărilor.

Alături de meșterul de la Ardeu, printr-o parte dintre obiectele prezentate se întrevede și o prezență feminină. Foarte probabil că este vorba despre soția sa. Cele două fibule asociate cu catarama din fier și cu cele două mărgele ilustrează prezența unui costum feminin. Identificarea tuturor acestor obiecte în același loc indică faptul că avem de-a face cu un costum care era purtat cu anumite ocazii. Iar ferecătura de casetă, placa de fixare a mecanismului de închidere, poate să ne indice că acel costum era depozitat într-o ladă, ,,sub cheie”.

Pandantivul-amuletă putea să fi aparținut și el aceleiași femei, care probabil nu era străină de anumite practici de magie.
A mai rămas doar un singur obiect despre care nu am pomenit niciun cuvânt. Este fragmentul de foarfecă din fier ale cărui dimensiuni ne trimit la instrumentarul pentru toaletă. Astfel de ustensile erau folosite pentru tunsul oamenilor, dar și al oilor, însă dimensiunile acestui exemplar îl încadrează în rândul celor pentru tuns părul sau barba unor oameni. Iar la Ardeu ea pare să mărturisească despre identitatea meșterului, sau/și a soției sale, despre preocuparea pentru toaletă, pentru aspectul fizic.

Vedem astfel cum obiecte de o mare diversitate pot să completeze imaginea de ansamblu a unui personaj, a unei familii, în cadrul unei comunități care a trăit cu multă vreme în urmă, într-un anumit loc. Totul este posibil dacă cercetarea s-a făcut cu atenție, dacă a fost identificat corect contextul descoperirii și dacă fiecare dintre obiecte a fost analizat din cât mai multe puncte de vedere. În acest fel, deși nu cunoaștem numele personajului sau personajelor și deși nu avem la dispoziție imaginea lor, o parte a personalității unor astfel de indivizi poate să fie distinsă pe baza descoperirilor arheologice. 

Cu speranța că v-au plăcut poveștile noastre, laolaltă cu concluziile prezentate astăzi, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a ne ajuta să îmbunătățim experiența oferită în muzeu! 

Expert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil, Arheolog expert, Cercetător consacrat,
Dr. Iosif Vasile Ferencz, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva

 

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Conferința 𝐁𝐈𝐎𝐃𝐈𝐕𝐄𝐑𝐒𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄𝐀 𝐙𝐎𝐍𝐄𝐋𝐎𝐑 𝐔𝐌𝐄𝐃𝐄 𝐈̂𝐍 𝐒𝐏𝐀𝐓̦𝐈𝐔𝐋 𝐇𝐈𝐃𝐑𝐎𝐆𝐑𝐀𝐅𝐈𝐂 𝐉𝐈𝐔-𝐃𝐔𝐍𝐀̆𝐑𝐄

 

Zonele umede (râuri, lacuri, bălti, mlaştini) sunt componente ale patrimoniului natural cu mare valoare economică, estetică si de agrement. La acestea se adaugă incontestabila valoare ecologică, ele asigurând sursele trofice şi habitatul multor specii de plante şi animale, nevertebrate şi vertebrate.

Distrugerea şi degradarea zonelor umede, ca urmare a intervenţiei umane, fragmentarea şi pierderea lor au generat cele mai serioase ameninţări privind supravieţuirea florei şi faunei specifice acestor ecosisteme. Conştientă că, în fapt, conservarea zonelor umede, cu întreaga lor biodiversitate poate fi asigurată numai printr-o acţiune internaţională constantă, 𝗼𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝘁̧𝗶𝗮 𝗨𝗡𝗘𝗦𝗖𝗢 𝗮 𝗶̂𝗻𝗰𝗵𝗲𝗶𝗮𝘁 𝗹𝗮 𝗥𝗮𝗺𝘀𝗮𝗿, 𝗶̂𝗻 𝗜𝗿𝗮𝗻, 𝗹𝗮 𝟮 𝗳𝗲𝗯𝗿𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟭𝟵𝟳𝟭 𝗖𝗼𝗻𝘃𝗲𝗻𝘁̧𝗶𝗮 𝗮𝘀𝘂𝗽𝗿𝗮 𝗭𝗼𝗻𝗲𝗹𝗼𝗿 𝘂𝗺𝗲𝗱𝗲, 𝗱𝗲 𝗶𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻𝘁̧𝗮̆ 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁̧𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗮̆, 𝗶̂𝗻 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹 𝗰𝗮 𝗵𝗮𝗯𝗶𝘁𝗮𝘁 𝗮𝗹 𝗽𝗮̆𝘀𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗮𝗰𝘃𝗮𝘁𝗶𝗰𝗲 𝗹𝗮 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗮𝗱𝗲𝗿𝗮𝘁 𝘀̧𝗶 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗹𝗲𝗴𝗲𝗮 𝟱 𝗱𝗶𝗻 𝟮𝟱 𝗶𝗮𝗻𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟭𝟵𝟵𝟭.

La ora actuală, peste 𝟮.𝟰𝟳𝟭 𝘀𝗶𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗹𝘂𝗺𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗶̂𝗻𝗿𝗲𝗴𝗶𝘀𝘁𝗿𝗮𝘁𝗲 𝗶̂𝗻 𝗖𝗼𝗻𝘃𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗮 𝗥𝗮𝗺𝘀𝗮𝗿. 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮 𝗱𝗲𝘁̦𝗶𝗻𝗲 𝟮𝟬 𝘇𝗼𝗻𝗲 𝘂𝗺𝗲𝗱𝗲 𝗶̂𝗻𝘁𝗶𝗻𝘀𝗲 𝗽𝗲 𝗼 𝘀𝘂𝗽𝗿𝗮𝗳𝗮𝘁̦𝗮̆ 𝘁𝗼𝘁𝗮𝗹𝗮̆ 𝗱𝗲 𝟭.𝟭𝟳𝟱.𝟴𝟴𝟬 𝗵𝗮. Delta Dunării a fost primul sit Ramsar înscris, în 1991. Ulterior au fost înscrise Blahnița (județul Mehedinți), Bistreț, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Confluența Jiu-Dunăre (toate pe raza județului Dolj), Brațul Borcea (județele Călărași și Ialomița), Iezerul Călărași (județul Călărași), Ostroavele Dunării — Bugeac — Iortmac și Canaralele de la Hârșova (județele Constanța și Ialomița), Parcul Natural Comana (județul Giurgiu), Parcul Național Porțile de Fier (județele Caraș-Severin și Mehedinți), Complexul piscicol Dumbrăvița (județul Brașov), Confluența Olt-Dunăre (județele Olt și Teleorman), Tinovul Poiana Stampei (județul Suceava), Lacul Techirghiol (județul Constanța), Parcul Natural Lunca Mureșului (județele Arad și Timiș), Dunărea Veche — Brațul Măcin (județele Brăila, Constanța și Tulcea), Insula Mică a Brăilei (județul Brăila), Suhaia (județul Teleorman), Eleșteiele Jijiei și Miletinului – Delta Moldovei (județul Iași).

Pentru a asigura conservarea biodiversităţii acestora sunt necesare cercetări ştiinţifice minuţioase privind inventarul florei şi faunei, identificarea factorilor distructivi, urmată de promovarea măsurilor de protejare şi conştientizarea publică privind valoarea resurselor naturale şi folosirea raţională a acestora.
Prin urmare, ele constituie veritabile resurse ştiinţifice şi economice, necesitând un regim special de ocrotire şi conservare, deziderat urmărit de instituţiile implicate în educaţia ecologică şi protecţia mediului.

Cu ocazia acestui eveniment va fi susținută conferința 𝐁𝐈𝐎𝐃𝐈𝐕𝐄𝐑𝐒𝐈𝐓𝐀𝐓𝐄𝐀 𝐙𝐎𝐍𝐄𝐋𝐎𝐑 𝐔𝐌𝐄𝐃𝐄 𝐈̂𝐍 𝐒𝐏𝐀𝐓̦𝐈𝐔𝐋 𝐇𝐈𝐃𝐑𝐎𝐆𝐑𝐀𝐅𝐈𝐂 𝐉𝐈𝐔-𝐃𝐔𝐍𝐀̆𝐑𝐄, o serie de videoproiecții prezentate de dr. ing. biol. Daniela Liana Dudău de la Compartimentul Relații Transfrontaliere, dr. chimist Sanda Adina Marian, Serviciul Plan de Management Bazinal Jiu din cadrul Administrației bazinale de apă Jiu și dr. biolog Olivia Cioboiu din cadrul Secției de Științele Naturii a Muzeului Olteniei Craiova.

Este o lecție interactivă de ecologie și hidrobiologie vizând importanța și managementul zonelor umede, refacerea structurilor și funcțiilor ecosistemelor lacustre, conservarea biodiversității, efectele produse de impactul antropic și al activităților industriale asupra calității apelor de suprafață în sectorul inferior al Jiului, măsuri de protecție a biodiversității acvatice pentru corpuri de apă desemnate pentru râul Jiu, fluviul Dunărea (sectorul Drobeta Turnu Severin – Corabia) și afluenții acestora în concordanță cu Directiva Cadru Ape a Uniunii Europene.

Monitorizarea biodiversității ecosistemelor acvatice are o importanță deosebită în contextul global al dispariției a numeroase specii de microorganisme, plante și animale ca urmare a activității umane, industriale și a variabilității climatice.𝗟𝗮 𝗺𝗮𝗻𝗶𝗳𝗲𝘀𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗶𝗰𝗶𝗽𝗮 𝗲𝗹𝗲𝘃𝗶𝗶 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗴𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗦̦𝘁𝗲𝗳𝗮𝗻 𝗢𝗱𝗼𝗯𝗹𝗲𝗷𝗮 𝗶̂𝗻𝗱𝗿𝘂𝗺𝗮𝘁̦𝗶 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗳. 𝗱𝗲 𝗴𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 𝘀̦𝗶 𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝘁𝗼𝗿 𝗹𝗮 𝗔𝘀𝗼𝗰𝗶𝗮𝘁̦𝗶𝗮 𝗗𝗶𝗮𝗹𝗼𝗴𝘂𝗿𝗶 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗻𝗲 - 𝗥𝗮𝗺𝗼𝗻𝗮-𝗔𝘂𝗿𝗲𝗹𝗶𝗮 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗰𝗮̆, 𝗟𝗶𝗰𝗲𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗧𝗲𝗵𝗻𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰 𝗖𝗼𝘀𝘁𝗶𝗻 𝗗. 𝗡𝗲𝗻𝗶𝘁̦𝗲𝘀𝗰𝘂 - 𝗱𝗼𝗺𝗲𝗻𝗶𝘂𝗹 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗺𝗲𝗱𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗶̂𝗻𝗱𝗿𝘂𝗺𝗮𝘁̦𝗶 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗳. 𝗱𝗲 𝗴𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 - 𝗖𝗹𝗮𝘂𝗱𝗶𝗮 𝗘𝗹𝗲𝗻𝗮 𝗚𝗿𝗶𝗴𝗼𝗿𝗲𝘀𝗰𝘂, 𝗯𝗶𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗲 – 𝗔𝗺𝗲𝗹𝗶𝗮 𝗚𝗼𝗿𝘂𝗻, 𝗳𝗶𝘇𝗶𝗰𝗮̆ – 𝗠𝗲𝗹𝗮𝗻𝗶𝗮 𝗦𝘁𝗿𝗲𝗶𝗻𝘂 𝘀̦𝗶 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗺𝗲𝗱𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 – 𝗗𝗮𝗻𝗶𝗲𝗹𝗮 𝗥𝘂𝗶𝘂, 𝗟𝗮𝗿𝗶𝘀𝗮 𝗣𝗮̆𝘂𝗻, 𝗦𝗮𝗯𝗶𝗻𝗮 𝗧𝘂𝗱𝗼𝗿𝗮, 𝗮𝗹𝗮̆𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗲𝘀𝗼𝗿𝗶𝗶 𝗜𝘂𝗹𝗶𝗮𝗻𝗮 𝗣𝗮𝗻𝗱𝗲𝗹𝗶𝗰𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗔𝗻𝗶𝘀̦𝗼𝗮𝗿𝗮 𝗕𝗮̆𝗯𝗮̆𝗹𝗮̆𝘂, 𝗶̂𝗻 𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶 𝗹𝗮 𝗔𝘀𝗼𝗰𝗶𝗮𝘁̦𝗶𝗮 𝗗𝗶𝗮𝗹𝗼𝗴𝘂𝗿𝗶 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗻𝗲 𝗖𝗿𝗮𝗶𝗼𝘃𝗮.

Acțiunea, înscrisă în activităţile cultural – educative realizate în parteneriat cu instituţiile de învăţământ și în cadrul 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗲𝗱𝘂𝗰𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗠𝗲𝗱𝗶𝘂𝗹 𝘀̦𝗶 𝗨𝗻𝗶𝘃𝗲𝗿𝘀𝘂𝗹, 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗰𝗼𝗼𝗿𝗱𝗼𝗻𝗮𝘁𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳 𝗗𝗿. 𝗢𝗹𝗶𝘃𝗶𝗮 𝗖𝗶𝗼𝗯𝗼𝗶𝘂 𝘀̧𝗶 𝘃𝗮 𝗮𝘃𝗲𝗮 𝗹𝗼𝗰 𝗹𝘂𝗻𝗶 𝟮 𝗳𝗲𝗯𝗿𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲, 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟭.𝟬𝟬 𝗶̂𝗻 𝘀𝗮𝗹𝗮 𝗱𝗲 𝗰𝗼𝗻𝗳𝗲𝗿𝗶𝗻𝘁̦𝗮̆ 𝗮 𝗦𝗲𝗰𝘁̧𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗦̧𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̧𝗲𝗹𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶 𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗖𝗿𝗮𝗶𝗼𝘃𝗮.

Campania din acest an are scopul de a conștientiza publicul privind rolul vital al zonelor umede ca sursă de apă dulce și de a încuraja acțiunile de reconstrucție, protecție și stopare a degradării lor pentru un viitor durabil.

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Cahle tronconice smălțuite din cetatea medievală Turnu (Turnu Măgurele, jud. Teleorman)

 

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, prezintă, în luna februarie, în cadrul ciclului expozițional „Exponatul Lunii”, un exponat arheologic – Cahle tronconice smălțuite din cetatea medievală Turnu (Turnu Măgurele, jud. Teleorman).

În urma cercetărilor arheologice preventive desfășurate în anul 2025 în cetatea medievală Turnu, specialiști ai Muzeului Național de Istorie a României, coordonați de dr. Irina Ene, au descoperit un lot de cahle ceramice tronconice smălțuite, cunoscute în literatura de specialitate și sub denumirea de cahle de tip „cupă”. Conform prevederilor legale, acestea au intrat în patrimoniul Muzeului Județean Teleorman, fiind ulterior restaurate în laboratorul de profil al instituției.

Aceste piese reprezintă elemente funcționale ale sobelor ceramice utilizate în mediul otoman din Europa Centrală și de Sud-Est în perioada modernă timpurie, fiind specifice secolelor XVI–XVII. Forma lor simplă și standardizată, dar eficientă din punct de vedere termic, indica o soluție constructivă orientată către acumularea și distribuirea uniformă a căldurii în interiorul încăperilor.

Cahlele au un corp tronconic inversat, cu deschiderea superioară largă și baza îngustă, iar buza este bine conturată și evazată spre exterior, conferind stabilitate în structura sobei și rezistență la solicitările termice. Pasta ceramică este fină spre medie, arsă preponderent oxidant, iar urmele concentrice păstrate pe suprafețe sugerează realizarea lor pe roata olarului. Caracteristica definitorie a lotului este smalțul verde aplicat pe interior, cu rol funcțional – reflectarea și menținerea căldurii. Exteriorul este nesmălțuit și prezintă frecvent urme de afumare ori depuneri rezultate din utilizarea îndelungată a instalației.

Cahle similare sunt bine documentate în context otoman în bazinul Dunării, inclusiv în fortificații precum Barcs, Buda, Eger sau Szigetvár (Ungaria), datate în secolele XVI–XVII. Astfel, descoperirile de la Turnu confirmă integrarea cetății într-o rețea tehnologică și culturală largă, în care soluțiile de încălzire, modelele constructive și probabil meșterii circulau între diferite regiuni ale Imperiului Otoman.

Prin aceste piese, publicul poate descoperi un aspect important al vieții cotidiene într-o fortificație: nevoia de confort termic, organizarea interioară a spațiilor și standardizarea instalațiilor de încălzire din mediile militare și administrative. Cahlele tronconice smălțuite de la Turnu sunt, astfel, martori materiali ai influenței otomane și ai adaptării unor tehnologii eficiente în zona nord-dunăreană.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Teleorman.

O nouă monedă comemorativă americană - 01.02.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On February 5th, the United States Mint will issue one of its new commemorative coins to celebrate the 250th anniversary of the American Declaration of Independence.
The coin will specifically focus on the Mayflower Compact, considered one of the earliest examples of self-government in North America. 

Obverse 

The obverse design depicts two pilgrims embracing as they gaze upon the New World. The pilgrims did not reach their intended destination; therefore, they did not have a charter to establish a colony in Plymouth. Instead, the Mayflower Compact, signed on November 21, 1620, established the colony as a mutual enterprise, its legal force dependent on the colonists' consent to promote the common good. The Mayflower Compact is considered a precursor to the Declaration of Independence and the United States Constitution. Framing the scene are the inscriptions: "E PLURIBUS UNUM," "1776 ~ 2026," and "IN GOD WE TRUST."

Reverse

The reverse design depicts the Mayflower, sails unfurled on rough seas, heading west. The pilgrims aboard sought religious freedom in the New World, reaching Cape Cod and settling in what would later become Plymouth, Massachusetts. Surrounding the central image are the inscriptions: "UNITED STATES OF AMERICA," "LIBERTY," "MAYFLOWER PACT," and the face value "25¢."

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Marea Britanie - 01.02.2025 - VIDEO

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Royal Mint has launched one of the most innovative proposals in modern numismatics: a commemorative coin linked to a royal treasure hunt, in which participants can hope to win a solid gold ingot valued at more than 30,000 pounds sterling.

Under the name The Great British Treasure Hunt, this initiative transforms an official UK coin into more than just a collector's item: it turns it into a key to solve puzzles, unlock levels of a national challenge and compete for real prizes.

The coin is issued in several versions with the same design —from base metal to silver and gold editions—, allowing different types of collectors to access the experience, while maintaining a common visual identity and a strong narrative component.

A coin that works as a key to solving puzzles

 

Sursa: Youtube Utilizator: The Royal Mint

 

For the first time in UK history, an official coin is being used as an active tool in a national mission. The coin incorporates numbers, letters, and symbols that act as a physical decoder to solve the challenges of the treasure hunt.

The project is structured in several progressive levels , combining physical clues—found on the coin and its packaging—with digital challenges through an online platform. The first level is free to access, but to advance to higher levels, you need the coin, which unlocks the complete path to the final prize.

A grand prize: a 250-gram gold ingot

The project's main attraction is its primary reward :
a solid 250-gram gold ingot, with a purity of 999.9 thousandths, valued at approximately £30,712 (subject to the price of gold).

This ingot:

It is specially cast for the competition

It includes The Great British Treasure Hunt logo

It features The Royal Mint mark  the year 2026 and a unique serial number

It represents the final prize for a single winner, randomly selected from among those who complete all levels of the challenge within the established timeframe.

In addition to the main prize, the initiative includes “side quests,” which offer additional rewards, such as special silver coins and other prizes related to the world of collecting and puzzles.

Historical inspiration: Isaac Newton and British ingenuity

The coin's concept is inspired by Sir Isaac Newton , who, in addition to being one of history's greatest scientists, was Master of the Mint in the 17th century. His legacy of precision, logic, and the fight against counterfeiting serves as the intellectual backdrop for this project, which combines science, cryptography, and monetary history.

The design was developed by renowned artists Christian Davies and Matt Dent, responsible for other British coins that reward observation and curiosity, reinforcing the idea that this piece is a visual and intellectual challenge, not just an aesthetic one.

Obverse: Tradition, Monarchy and Legitimacy 

 

 The obverse of the coin features the official portrait of King Charles III, sculpted by Martin Jennings. This side maintains British institutional tradition, emphasizing that it is legal tender, although not intended for everyday circulation.

The design connects the piece to centuries of UK monetary history, reinforcing its symbolic, cultural, and collectible value.

Reverse: Symbols, codes, and the heart of the mystery

 

The reverse side is the most innovative element. It integrates cryptographic patterns, symbols, numbers, and hidden references that are an active part of the game's puzzles.

Every detail can serve as a clue, inviting the observer to look closely, interpret signs, and discover hidden messages. The result is a coin that tells a story, poses a challenge, and transforms collecting into a participatory experience.

 

Multiple versions, one design, one adventure

The series has been released in multiple versions —base metal, silver and gold—, all sharing the same core design, but with different levels of exclusivity, finishes and limited runs.

This makes the currency accessible to both:

Occasional collectors

Puzzle enthusiasts

Investors in precious metals

Fans of limited editions from the Royal Mint

 

Why this coin is marking a new era in numismatics

This issue stands out because it breaks with the traditional function of commemorative coins:

Turn currency into an interactive tool

It blends history, cryptography, gaming, and collecting

It offers real, high-value prizes , including physical gold.

It attracts a younger, more digital, and curious audience

Reimagine currency as a cultural and narrative experience.

It's not just a piece to keep: it's a story in metal, an intellectual challenge, and a gateway to a national adventure.

 

When a coin can lead you to real treasure

The Great British Treasure Hunt collection proves that numismatics can evolve into something far more exciting than simply preserving the past. This coin is tradition, technology, mystery, and reward, all in one piece.

And for those who dream that collecting is more than just accumulating objects, this issue offers a tempting promise:
that a simple gesture —looking at a coin— can be the first step towards a gold ingot.

 

Note for those who want to participate in The Great British Treasure Hunt

Anyone over 18 can join and participate in The Great British Treasure Hunt experience, explore the clues and enjoy the intellectual challenge proposed by the Royal Mint.

However, it is important to note that the competitive component — including the chance to win the main prize, the gold ingot — is limited exclusively to residents of the United Kingdom, according to the official competition rules.

This means that international collectors and enthusiasts can fully enjoy the coin, the challenge, and the experience, although only British residents can legally compete for the final treasure.

For more information, to buy any of the coins, or to delve deeper into the rules of this game, I leave you the following link to The Royal Mint.

 

 

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Franța - 01.02.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

To mark the 80th anniversary of the publication of The Little Prince in France, the poetry of Antoine de Saint-Exupéry and the Monnaie de Paris have joined forces for the first issue of a commemorative €2 coin dedicated to this universal work. The coin was officially released today, January 29, cementing the Little Prince's place as one of the great classics of French literature.

First published in France in 1946, The Little Prince is much more than a children's story. It is a timeless work that has transcended generations thanks to its profoundly human message, centered on friendship, poetry, and a curious perspective on the world. Translated into 627 languages ​​and dialects, it has become one of the most widely read and translated books in history.

Written and illustrated by Antoine de Saint-Exupéry himself, the work was initially published in 1943 in New York, in simultaneous English and French editions, before being published in France by Gallimard, where it achieved immediate success, exceeding 15 million copies sold.

To commemorate this anniversary, the Paris Mint pays tribute to the little star traveler with a collection that celebrates the spirit of adventure and imagination.

However, the issue is not without controversy, as the coin will not enter circulation, a decision that has generated debate given that it is a universal and accessible work, which could have been a heartfelt and educational tribute within everyone's reach.

The coin will have a global mintage of 320,000 units, which includes versions in cases, in Proof and Reverse Proof qualities, as well as four different coincard models in BU quality.

DESIGN

The obverse design of the coin depicts the Little Prince in a pensive pose, evoking the reflection and sensitivity that define Antoine de Saint-Exupéry's iconic work. Behind the figure, the number "80," the anniversary symbol, is stylistically integrated into the composition.

At the top of the design is the inscription "Le Petit Prince", next to the initials "RF" (République Française), and at the bottom of the composition is indicated the year of issue, 2026.

IN CASE

2€ Coin – Reverse Proof

 

Print run: 15,000 units

RRP (France): €26

 
2€ Coin – Reverse Proof

 

 Print run: 5,000 units

RRP (France): €32

IN COINCARD

2€ BU coin – The plane

 

Print run: 75,000 units

RRP (France): €12

2€ BU coin – The book

 

Print run: 75,000 units

RRP (France): €12

2€ BU Coin – The Cloud

 

 Print run: 75,000 units

RRP (France): €12

2€ BU coin – The desert

 

 
Print run: 75,000 units

RRP (France): €12

 

 

 

Sursa informațiilor aici.