Exponantul Lunii Noiembrie
Falera de aur de la Chirnogi - sfârșitul sec. IV a.Chr.
Obiectul lunii îl reprezintă falera de aur, de formă rotundă, alcătuită din două foițe de aur de grosime de 0,55 mm lipite între ele și o greutate de 15,05 gr.
Cronologic, falera de la Chirnogi se datează în a doua epocă a fierului, sfârșitul sec.IV a.Chr.
Pe avers este reprezentat un cap de leu realizat prin batere în tehnica au repoussé înconjurat de un cerc de perle, mărginite la rândul lor de un șir de ove.
Piesa este realizată artistic, figura leului având trăsături redate realist, asemănătoare ca formă și reprezentare cu piesele descoperite în tumulul de la Vergina al regilor macedoneni. Pe revers este lipită o verigă de prindere de 1 cm lațime.
În urma analizelor de fluorescență cu raze X (XRF) efectuate la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurale s-a stabilit compoziția chimică a aplicei care constă în 75,2% aur, 23,3% argint și 1,4 % cupru.
Prin analogie cu alte piese de aur analizate prin aceeași metodă, aurul din compoziția falerei este asemănător cu cel al pieselor din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni (71,3%aur), coiful de aur de la Coțofenești(81,1% aur) și aurul montan românesc(75,1%).
Falera de aur a fost descoperită la Chirnogi în anul 1961, în timpul unor lucrări de construcții în cadrul sectorului zootehnic al fostului IAS.
Tumulul în care a fost descoperită a fost complet distrus, o parte din artefacte au dispărut, iar oasele defunctului au fost distruse de muncitori în timpul excavării.
Inventarul depus în mormânt, compus din vase grecești și geto-dacice a ajuns la Muzeul Civilizației Gumelnița și în prezent se află în expoziția permanentă a muzeului.
Prezența unor vase de lux cum ar fi situla de bronz aurit, falera de aur, amfora thasiană, vasul askos și a vaselor getice recuperate, indică faptul că mormântul tumular aparținea unui personaj important în comunitatea getică de pe malul inferior al râului Argeș.
Sursa informațiilor Muzeul Civilizației Gumelnița.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu