I. Celt și altele - 12.05.2019
Sursa informațiilor Asociația Detecții Gorj.
II. Lamă, vârf de săgeată și altele - 13.05.2019
Sursa informațiilor Daniel Cretu.
III.
ÎNCĂ O POVESTE DE ISTORIE.
Vă împuiam capul recent cu micile mele aventuri istorice cu detectorul de metale. De data asta nu mai e despre daci, săgeți și fibule, ci despre un mic tezaur de monede foarte rare moldovenești, găsit acum câteva zile de un prieten, și istoria unui voievod puțin cam agitat.
Deh, era tânăr. De aceea i se și spunea Ștefăniță Vodă - cel Tânăr, cu un bunic foarte celebru, cu care cică semăna la fire și la noroc în războaie – Ștefan cel Mare.
Ați auzit de ”grosul moldovenesc”? E o monedă foarte rară, nu se găsește deloc ușor.
Dar asta nu e o problemă pentru Andrei, cel mai băftos detectorist din grupul nostru romașcan de ”căutători de comori”.
El nu poate găsi numai una, e musai să găsească 9 odată. A scos din pământ un mic tezaur și o bucățică de istorie.
CÂTEVA CHESTII DESPRE BANI
Grosul a fost moneda Moldovei vreo două sute de ani, de la 1377, apoi au apărut șilingi, taleri, dinari și tot așa.
Prima monedă cu inscripție în limba română a fost scoasă de Ioan Vodă cel Cumplit iar prima monedă comună celor două principate a fost scoasă de ruși pe la 1780, zisă si ”sadagură” pentru că monetăria era în satul Sadagura, din Bucovina – și avea bătute pe o parte ambele steme dar puse, bineînțeles, sub o singură coroană, cea a Imperiului Rus (mare noroc am avut că nu ne-au înghițit rușii și pe noi și pe munteni, așa cum voiau de fapt – o dată ne-a salvat Napoleon, dragul de el, la 1812, cu invadarea Rusiei, dar rușii tot ne-au înșfăcat Basarabia, și a doua oară englezii și franțujii, că i-au bătut în războiul Crimeii, la 1854, de am putut face mai apoi Unirea Principatelor).
Andrei a găsit un pumn de groși numai poleiți cu argint, unii lipiți intre ei din cauza oxidării (cu siguranță au fost într-o pungă de piele la vremea lor), bătuți pe vremea lui Ștefăniță-Vodă, de altfel un tip cu o poveste foarte interesantă, având în vedere că era pe tron la vârsta când pe noi ne făceau pionieri.
Groșii bătuți de domnitorii moldoveni aveau cam 1 gram (de obicei argint) și aveau și o subdiviziune de numai 0,25 de grame, jumătatea de gros.
UN DOMN FOARTE NERVOS
Ca să revin la Ștefăniță și aventurile lui juvenile – omul s-a suit pe tron când avea 11 ani dar a domnit pe bune cam de când avea vreo 16.
În toată această perioadă, de treburile țării a avut grijă cetățeanul Luca Arbore (cred că i-ați mai auzit numele prin nuvele istorice, oricum nu în Games of Thrones), ce ocupa funcția de hatman, adică șeful oastei moldovenești (Hauptmann, căpitan, din germană).
După o vreme, dându-i mustăcioara, Ștefăniță al nostru s-a pornit după fete, cum șade bine la tot voievodul, numai că a pornit fix cu stângul - regele Poloniei i-a inchis ușa castelului în nas când a venit să-i ia una din fiice în oraș. Foarte, foarte grav!
Nervos și pus pe scandal, Cel Tânăr a amenințat că se dă cu turcii (ca Ponta cu Erdogan, când era supărat pe Uniunea Europeană că-l critică la plagiat), după ce până atunci era într-o alianță cu polonii și ungurii.
Omul spumega, nici că-I trecea supărarea. Luca Arbore nu are ce face și se apucă și trimite o scrisoare polonilor, mai pe furiș, prin care le spune că va fi bine, Moldova va rămâne în contractul stabilit și nici vorbă de turci.
Ștefăniță află și-i ia capul bătrânului șef de stat major, în cetatea Hârlăului. Degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat, ca și bună-su, zic cronicarii.
Boierimea se supără de așa nedreptate și se pornește o răscoală aristocratică, cu giubele și dulămi, uitând că tinerelul e încă nervos și încins.
Ștefăniță prinde iute vreo câțiva și face de urgență o remaniere guvernamentală - taie capul și logofătului (prim-ministrul) și vistiernicului (ministrul de finanțe) și unui pârcălab (un fel de prefect și șef de cetate). Toți trei, la cetatea Romanului, cea cu șapte turnuri, azi rasă de pe fața pământului, aflată la numai vreo 3-4 kilometri de locul unde au fost găsiți groșii noștri.
CUM SĂ ÎȚI ALEGI CORECT FEMEIA
Nu-i ajunge treaba asta și se ia la bătaie de vreo trei ori și cu Radu de la Afumați, voievodul Țării Românești, că i-o suflase pe domnița Ruxandra, o fată de-a lui Neagoe Basarab.
Ca să-l enerveze și mai tare, i se dădu la schimb cealaltă fiică a lui Neagoe, pe domnița Stanca, pe care Tinerelul nu o voia defel (nu avem poze cu ea, nu știm cât era de urâtă).
După ce pradă puțin Valahia și bagă spaima în munteni, o ia pân la urmă de muiere pe Stanca și încheie treaba.
Pentru că devenise cam turbulent și greu să mai pui bază pe el, polonii și ungurii mări se vorbiră și se sfătuiră, ca să mi-l omoare pe cel moldovan.
Ceea ce se pare că s-a și întâmplat, omul nostru ne-a părăsit frumoasele plaiuri la vârsta de vreo 21 de ani, după zece ani de domnie, otrăvit se zice chiar de nevastă-sa. E clar că nu a avut deloc noroc la femei.
Iaca așa se duse tânărul și neliniștitul Ștefăniță sub lespedea de la Putna, lângă bunicul lui, iar Stanca a plecat iute la mănăstire, cum ședea bine la acea vreme oricărei femei care brusc devenea întristată văduvă de Domn.
În poze, groșii găsiți de Andrei și predați conform legii, la Piatra Neamț, cu capul de bour și inscripția ІW CTEФANA BOEBOДA ГOCПOДAP ЗEMЛH MOЛДABCKOИ – adicătelea ”Io, Ștefan voevoda gospodar (domn) zemlea (țara) Moldavskii”. - 15.05.2019
Vă împuiam capul recent cu micile mele aventuri istorice cu detectorul de metale. De data asta nu mai e despre daci, săgeți și fibule, ci despre un mic tezaur de monede foarte rare moldovenești, găsit acum câteva zile de un prieten, și istoria unui voievod puțin cam agitat.
Deh, era tânăr. De aceea i se și spunea Ștefăniță Vodă - cel Tânăr, cu un bunic foarte celebru, cu care cică semăna la fire și la noroc în războaie – Ștefan cel Mare.
Ați auzit de ”grosul moldovenesc”? E o monedă foarte rară, nu se găsește deloc ușor.
Dar asta nu e o problemă pentru Andrei, cel mai băftos detectorist din grupul nostru romașcan de ”căutători de comori”.
El nu poate găsi numai una, e musai să găsească 9 odată. A scos din pământ un mic tezaur și o bucățică de istorie.
CÂTEVA CHESTII DESPRE BANI
Grosul a fost moneda Moldovei vreo două sute de ani, de la 1377, apoi au apărut șilingi, taleri, dinari și tot așa.
Prima monedă cu inscripție în limba română a fost scoasă de Ioan Vodă cel Cumplit iar prima monedă comună celor două principate a fost scoasă de ruși pe la 1780, zisă si ”sadagură” pentru că monetăria era în satul Sadagura, din Bucovina – și avea bătute pe o parte ambele steme dar puse, bineînțeles, sub o singură coroană, cea a Imperiului Rus (mare noroc am avut că nu ne-au înghițit rușii și pe noi și pe munteni, așa cum voiau de fapt – o dată ne-a salvat Napoleon, dragul de el, la 1812, cu invadarea Rusiei, dar rușii tot ne-au înșfăcat Basarabia, și a doua oară englezii și franțujii, că i-au bătut în războiul Crimeii, la 1854, de am putut face mai apoi Unirea Principatelor).
Andrei a găsit un pumn de groși numai poleiți cu argint, unii lipiți intre ei din cauza oxidării (cu siguranță au fost într-o pungă de piele la vremea lor), bătuți pe vremea lui Ștefăniță-Vodă, de altfel un tip cu o poveste foarte interesantă, având în vedere că era pe tron la vârsta când pe noi ne făceau pionieri.
Groșii bătuți de domnitorii moldoveni aveau cam 1 gram (de obicei argint) și aveau și o subdiviziune de numai 0,25 de grame, jumătatea de gros.
UN DOMN FOARTE NERVOS
Ca să revin la Ștefăniță și aventurile lui juvenile – omul s-a suit pe tron când avea 11 ani dar a domnit pe bune cam de când avea vreo 16.
În toată această perioadă, de treburile țării a avut grijă cetățeanul Luca Arbore (cred că i-ați mai auzit numele prin nuvele istorice, oricum nu în Games of Thrones), ce ocupa funcția de hatman, adică șeful oastei moldovenești (Hauptmann, căpitan, din germană).
După o vreme, dându-i mustăcioara, Ștefăniță al nostru s-a pornit după fete, cum șade bine la tot voievodul, numai că a pornit fix cu stângul - regele Poloniei i-a inchis ușa castelului în nas când a venit să-i ia una din fiice în oraș. Foarte, foarte grav!
Nervos și pus pe scandal, Cel Tânăr a amenințat că se dă cu turcii (ca Ponta cu Erdogan, când era supărat pe Uniunea Europeană că-l critică la plagiat), după ce până atunci era într-o alianță cu polonii și ungurii.
Omul spumega, nici că-I trecea supărarea. Luca Arbore nu are ce face și se apucă și trimite o scrisoare polonilor, mai pe furiș, prin care le spune că va fi bine, Moldova va rămâne în contractul stabilit și nici vorbă de turci.
Ștefăniță află și-i ia capul bătrânului șef de stat major, în cetatea Hârlăului. Degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat, ca și bună-su, zic cronicarii.
Boierimea se supără de așa nedreptate și se pornește o răscoală aristocratică, cu giubele și dulămi, uitând că tinerelul e încă nervos și încins.
Ștefăniță prinde iute vreo câțiva și face de urgență o remaniere guvernamentală - taie capul și logofătului (prim-ministrul) și vistiernicului (ministrul de finanțe) și unui pârcălab (un fel de prefect și șef de cetate). Toți trei, la cetatea Romanului, cea cu șapte turnuri, azi rasă de pe fața pământului, aflată la numai vreo 3-4 kilometri de locul unde au fost găsiți groșii noștri.
CUM SĂ ÎȚI ALEGI CORECT FEMEIA
Nu-i ajunge treaba asta și se ia la bătaie de vreo trei ori și cu Radu de la Afumați, voievodul Țării Românești, că i-o suflase pe domnița Ruxandra, o fată de-a lui Neagoe Basarab.
Ca să-l enerveze și mai tare, i se dădu la schimb cealaltă fiică a lui Neagoe, pe domnița Stanca, pe care Tinerelul nu o voia defel (nu avem poze cu ea, nu știm cât era de urâtă).
După ce pradă puțin Valahia și bagă spaima în munteni, o ia pân la urmă de muiere pe Stanca și încheie treaba.
Pentru că devenise cam turbulent și greu să mai pui bază pe el, polonii și ungurii mări se vorbiră și se sfătuiră, ca să mi-l omoare pe cel moldovan.
Ceea ce se pare că s-a și întâmplat, omul nostru ne-a părăsit frumoasele plaiuri la vârsta de vreo 21 de ani, după zece ani de domnie, otrăvit se zice chiar de nevastă-sa. E clar că nu a avut deloc noroc la femei.
Iaca așa se duse tânărul și neliniștitul Ștefăniță sub lespedea de la Putna, lângă bunicul lui, iar Stanca a plecat iute la mănăstire, cum ședea bine la acea vreme oricărei femei care brusc devenea întristată văduvă de Domn.
În poze, groșii găsiți de Andrei și predați conform legii, la Piatra Neamț, cu capul de bour și inscripția ІW CTEФANA BOEBOДA ГOCПOДAP ЗEMЛH MOЛДABCKOИ – adicătelea ”Io, Ștefan voevoda gospodar (domn) zemlea (țara) Moldavskii”. - 15.05.2019
Sursa informațiilor Dan Radu.
IV. Locaţia unui atelier de fierărie, pe o mică înălţime de lângă un drum de culme, în perimetrul căruia am identificat un depozit de unelte din fier, din perioada romană a sec.II-III, ce deservea probabil un vicus apropiat.Depozitul de unelte constă într-o nicovală în formă de trunchi de piramidă, o nicovală cu corp tronconic şi două ciocane de mărimi diferite, toate de tipologie romană.De asemenea în aceeaşi locaţie am găsit ţinte de şindrilă, din fier, probabil de la acoperişul atelierului, precum şi cuie de fier (ţinte) de la talpa sandalelor militare romane (caligae).Dacă mai era nevoie de o confirmare în plus a datării, a apărut şi o fibulă romană fragmentară, din fier, un amnar de tipologie romană dar şi un vârf de săgeată trilobat, din fier, posibil din aceeaşi perioadă.Cum se poate vedea şi-n poze, chiar dacă piesele depozitului de unelte erau grupate, nivelul stratului sedimentar era puţin diferit de la o unealtă la alta, probabil din cauza rădăcinilor arborilor care le-au dislocat în timp.Am încercat să imortalizez pe etape, in situ, fiecare unealtă pe măsură ce o localizam.Cum obişnuiesc, pozele le-am editat la cote în milimetri pentru cei interesaţi de aceste informaţii, fie ei specialişti sau pasionaţi de istorie.Nu cunosc dacă pe partea inferioară a nicovalei în formă de trunchi de piramidă, acel orificiu în formă de romb, este o marcă a celui ce-a fabricat unealta, sau e un defect de turnare al ei.Bineînţeles descoperirea a fost anunţată şi obiectele au fost predate, conform prevederilor legale. - 16.05.2019
Sursa informațiilor Pop Iuliu Cristinel.
V. Cercel medieval de argint - 16.05.2019
Sursa informațiilor Metal Detecting History and Relics.
VI. Tezaur 64 denari romani - 19.05.2019
Sursa informațiilor Rusu Cristian.
VII. Inel de buclă și inel de tâmplă - aur - Jud. Brașov - 21.05.2019
Sursa informațiilor Fanel Serban.
VIII. Monede de argint - Rusia și Imperiul Habsburgic - 23.05.2019
Sursa informațiilor Claudiu Ilie.
IX. Piese de armament roman, Jud. Buzău - 26.05.2019
Sursa informațiilor Dragos Baescu.
X. Tezaur 330 denari romani - Jud. Neamț - 26.05.2019
Sursa informațiilor Diaconescu Romeo.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu