marți, 25 iulie 2023

Vernisarea expoziției „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă”

 

Vernisarea expoziției „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” va avea loc marți, 1 august, începând cu orele 14:00, la Memorialul Revoluției din Timișoara, Str. Oituz nr. 2B, în prezența Excelenței Sale Donatas Augulis, însărcinat cu afaceri la Ambasada Lituaniei în România și Bulgaria.
Expoziția a fost realizată realizată de Arhiva Istorică de Stat a Lituaniei cu sprijinul Ambasadei Republicii Lituania și va putea fi vizitată până în 30 august.
Întrucât arhivele păstrează numeroase documente referitoare la istoria și cultura tătarilor lituanieni, expoziția „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” este constituită din două părți. Documentele din prima parte oglindesc istoria acestei etnii și privilegiile acordate de către voievozii Lituaniei și Poloniei sub formă de hrisoave și acte referitoare la serviciul militar prestat în oastea Marelui Ducat al Lituaniei sau armata țaristă. Acestea sunt completate de o serie de dosare privind acordarea titlurilor de noblețe, arborii genealogici ale unor familii și stemele aferente, acte referitoare la împroprietărirea noilor sosiți cu moșii în localitățile Nemežys, Kena, Patruzeci de Tătari și planurile geometrice ale acestor moșii. Documentele din secolul XX reflectă situația tătarilor lituanieni din perioada interbelică, activitatea parohiilor musulmane și imamilor din localitățile Raižiai, Kaunas și Vinkšnupiai, starea lucrurilor în comunitățile și organizațiile religioase gen Asociația tătarilor din Kaunas, muftiatul din Vilnius și altele. Tot aici sunt expuse și portretele iluștrilor ofițeri de armată de origine tătărească Aleksandras Makulavičiųs, Suleimanas Chaleckas și altor militari de vază. În Arhiva Specială a Lituaniei se păstrează printre altele și un set documente referitoare la tătarii exilați de autoritățile sovietice de ocupație în deceniul al cincilea al secolului XX.
A doua parte a expoziției prezintă documente referitoare la activitatea moscheilor tătarilor lituanieni și registrele întocmite în lăcașele de cult. Rețeaua de moschei a fost întemeiată în perioada Republicii celor două națiuni. Documentele de arhivă conțin informații despre lăcașurile de cult din localitățile Raižiai, Patruzeci de Tătari, Nemėžis, suburbia orașului Vilnius – Lukiškės, Kaunas, Kėdainiai, Vinkșnupiai, Daubutișkės, Vija Murauščizna, Naugardukas și Vidžiai. În fondurile Arhivei Istorice de Stat a Lituaniei se păstrează versiunea originală în limba arabă a Coranului și o seamă de registre întocmite în perioada interbelică în parohiile localităților Kaunas, Nemėžis, Raižiai, Vinkšnupiai, Patruzeci de Tătari, Vilnius (suburbia Lukiškės). Împreună cu registrele parohiilor Patruzeci de Tătari și Vilnius au supraviețuit și altele mai vechi datate din secolul al XIX-lea. Dosarele privind acordarea titlurilor de noblețe și registrele unor moschei întocmite la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea conțin înscrisuri referitoare la nașterea și decesele locuitorilor din satele Patruzeci de Tătari, Raižiai și suburbia Lukiškes.
Elaborate în limbile ruteană, polonă, rusă, franceză, arabă și lituaniană, documentele în cauză vor trezi neîndoios interesul cercetătorilor în domeniul sigilografiei. Actele privind originea nobilă a titularilor sunt însoțite de ștampile heraldice tătărești; documentele referitoare la arta războiului – de ștampilele Diviziei a 3-a a Armatei Marelui Ducat al Lituaniei și Regimentului tătăresc de ulani, iar actele de constituire a moscheilor sunt confirmate de ștampilele imamilor parohiilor musulmane și semnăturile de rigoare.
Documentele prezentate în cadrul prezentei expoziții mărturisesc că tătarii lituanieni au contribuit în mod semnificativ la restabilirea statalității, promovarea istoriei și culturii lituaniene, fiind o dovadă că această comunitate și-a legat îndeaproape viața de Lituania și constituie o parte integrantă a istoriei țării.

Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Inside, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

 

Sursa informațiilor Memorialul Revoluției din Timișoara.

Vernisajul expoziției "Arta și Arhetipurile Epocii de Gheață"

 


Muzeul Național al Banatului, cu susținerea Consiliului Județean Timiș, vă invită într-o călătorie fascinantă prin trecutul umanității.
Joi, 27 iulie 2023, de la ora 18:00, Sala de Marmură a Castelului Huniade se deschide pentru vernisajul expoziției "Arta și Arhetipurile Epocii de Gheață".
Ajunși aici, veți fi întâmpinați de 23 de replici ale operelor de artă paleolitice, provenite din situri renumite din Germania, Franța, Cehia, Slovacia și Rusia. Aceste creații artistice datând între 42.000 și 11.700 de ani î.Hr., își dezvăluie frumusețea și complexitatea, demonstrând importanța artei în timpurile de demult.
Punctul culminant este reprezentat de Venus de la Hohle Fels, cea mai veche figurină feminină cunoscută, sculptată acum 40.000 de ani dintr-un colț de mamut. Este cu siguranță o piesă ce nu doar stârnește curiozitatea, ci și aduce o notă de admirație pentru meșteșugul și priceperea creatorilor ei.
O particularitate deosebită a expoziției este modul în care operele de artă au fost reproduse - din același material folosit pentru creația originală. Expoziția se transformă astfel într-o fereastră către tehnica și metoda de creare a acestor artefacte, oferindu-vă o perspectivă unică asupra meșteșugurilor străvechi.
Creată în colaborare cu experții de la Universitatea din Tübingen și pusă în scenă de Grupul de Lucru Weltkultursprung din Germania expoziția, va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii octombrie. Vă așteptăm cu drag să porniți împreună cu noi în această călătorie în timp, descoperind frumusețea și misterul artei paleolitice.
Ne vedem joi, 27 iulie, de la ora 18:00!


#mnab #expozitiitimisoara #artasiarhetipurileepociidegheata

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

Cu ce se colorau fibrele textile?

 













Cu ce se colorau fibrele textile?


Din vechime, femeile au vopsit fibrele textile (lâna, inul, cânepa, etc.) folosind coloranți vegetali, vopseaua rezultată fiind durabilă și în nuanțe cromatice moderate.
Colorarea consta în două etape: prima dată, se fierbeau în apă anumite plante sau componente ale acestora (frunze, coajă, fructe, rădăcini, tulpini, muguri). Se obținea o „fiertură de plante” colorată, care se lăsa la răcit și se strecura, urmând ca fibrele textile să fie apoi fierte în ea.
Totodată, pentru fixarea culorii, zeama se „împietrea”, adică i se adăuga o cantitate de mordant (piatră acră, drojdie depusă pe butoiul de vin, apă sărată sau zeamă de varză).
Albul „de culoarea untului” era foarte des întâlnit în zona Țării Bârsei ca și în restul țării, și rezulta prin folosirea firelor de lână în culoarea naturală, albă, ori se obținea prin albirea firelor sau țesăturilor de cânepă sau in, accentuată prin expunerea la soare.
„Din Pietroșița-Prahova, unde încă din sec. al XIX-lea, au plecat prin căsătorie multe femei din zona Bran, reținem procedeul albirii lânii cu ajutorul laptelui de var.”
Negrul se obținea prin pisarea cărbunelui din lemn ars și amestecarea lui cu zeamă de coajă de arin, sau doar cu ajutorul unei soluții mai dense din coajă de arin (Alnus) și gogoși de ristic (formate pe frunzele de stejar).
Dintr-o cantitate mai mică de scoarță de arin se prepara albastrul închis.
Roșul se prepara din șovâr (șovârf sau șovârv, Origanum vulgare), roșu ruginiu, din coajă de ceapă, gălbuiul din alior (laptele cucului, laptele stâncii, Euphorbia helioscopia) iar galbenul din frunze de gutui (Cydonia vulgaris), etc.
Se cunoaște un mare număr de rețete de prepare a coloranților vegetali folosite la vopsirea textilelor. Doar pentru obținerea culorii negre au fost identificate și studiate peste 50 de rețete, variind de la zonă la zonă.
Coloranții vegetali au fost înlocuiți treptat cu culorile chimice preparate pe bază de anilină, procurată din comerț.
În Brașovul medieval și în întreaga zonă a Țării Bîrsei, vopsitul meșteșugăresc a cunoscut o amplă dezvoltare. Meșterii foloseau un mordant (substanță chimică care fixează coloranții pe fibrele textile) adus din Țara Românească, „alaunul” (sulfat dublu de aluminiu și potasiu), denumit popular piatră acră, și coloranți din Turcia, precum „scumpia”, preparată din coaja și frunzele plantei cu același nume.
În epoca modernă și contemporană s-a generalizat vopsitul firelor cu coloranți industriali.
Vă prezentăm câteva piese din colecțiile textile/port ale Muzeului, pentru a vedea varietatea și armonia cromatică a acestora și vă invităm totodată să vizitați Muzeul de Etnografie Brașov și filialele sale, Muzeul Etnografic Săcele , Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea și Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, pentru a admira și alte piese de costum tradițional sau textile de interior.


Surse:
Georgeta Stoica, Paul Petrescu, „Dicționar de artă populară”, 1997
Marina Marinescu, „Arta populară românească. Țesături decorative”, 1975„Țara Bârsei”, vol. II, București, 1974

#MuzeuldeEtnografieBrașov #patrimoniultextil #țesături #coloranținaturali #plantepentruvopsit

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Față de pernă (bulgari, Dobrogea de Nord)

 

Exponatul săptămânii – “Față de pernă (bulgari, Dobrogea de Nord)”
Fața de pernă a fost achiziționată din localitatea Beidaud, judeţul Tulcea. Datează din jurul anului 1920, iar în patrimoniul muzeului a intrat în anul 2011.
Utilizată la decorarea interiorului locuinţei ţărăneşti, piesa aparţine etniei bulgare și a fost țesută la război, din lână, la realizarea sa fiind folosite tehnici precum ţesutul în două iţe şi alesul peste fire.
Compoziția decorativă se bazează pe asocierea unui motiv zoomorf (calul) cu motive avimorfe (patru păsări), florale (trei trandafiri) și geometrice (două cruci cu brațe egale), toate alese pe fond negru. Ornamentele de pe fața piesei sunt încadrate de benzi cu motive geometrice policrome. Marginile festonate prezintă, pe alocuri, ciucuri din lână.
Nelipsit din viaţa cotidiană a ţăranului, simbol al fecundităţii şi fertilităţii, dar mai ales prieten de nădejde al omului, partener în desfășurarea muncilor agricole, calul apare redat deseori pe acest tip de țesături ce aparțin etniei bulgare.
Pasărea este o metaforă constantă și universală a sufletului, dar și simbol al regenerării vieții și agent de legătură între pământ și cer.
Florile simbolizează lumea multicoloră, paradisiacă, dar efemeră şi trecătoare, frumuseţea, armonia, dragostea, tinereţea, puritatea, fiind considerate metamorfoze ale sufletului eroilor şi eroinelor .
Simbol fundamental al creştinismului, al vieţii şi al morţii, crucea este un apotropeu, o amuletă, un talisman şi un gest magic de apărare îndreptat împotriva răului, indiferent de unde ar veni acesta.
Alăturarea acestor motive încărcate de simboluri ne duce cu gândul la primăvară, la începutul unui nou an agrar, al cărui debut coincidea cu cel al venirii păsărilor călătoare. Aratul, ca și celelalte activități gospodărești, stătea sub semnul crucii, care avea menirea de a asigura protecție și izbândă.
Prin Ordinul de clasare nr. 2948 / 20.09.2019, emis de Ministrul Culturii, obiectul a fost inclus în baza de date a patrimoniului cultural naţional, fiind clasat în categoria juridică FOND.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Festivalul Cetăților Antice Dobrogene, 29 iulie - 27 august 2023

 


Festivalul cetăților antice dobrogene


Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează începând cu data de 29 iulie, pe parcursul a cinci săptămâni, un amplu eveniment cultural cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la instaurarea administrației românești în Dobrogea.
„Festivalul cetăților antice dobrogene“, așa cum a fost el denumit, le va oferi ocazia constănțenilor, dar și turiștilor aflați pe litoralul românesc, de a descoperi într-o manieră unică și originală câteva elemente definitorii din istoria regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră.
Văzută drept un teritoriu cosmopolit și unic în România zilelor noastre, Dobrogea este recunoscută în special pentru diversitatea culturală și etnică care i-au marcat întreaga existență, dar și prin arealele geografice diverse sau dezvoltarea economică și socială. Acestea vor fi de altfel și elementele definitorii ale evenimentului, în jurul lor urmând a se desfășura cele cinci activități din cadrul „Festivalului cetăților antice dobrogene“.
Potrivit calendarului, fiecare dintre aceste activități va avea loc la sfârșitul fiecărei săptămâni din intervalul 29 iulie – 27 august, de fiecare dată într-un alt areal atent selectat dintre obiectivele administrate de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Cele cinci cetăți incluse la această ediție a „Festivalului cetăților antice dobrogene“ sunt Capidava (29 iulie), Histria (5 august), Tropaeum Traiani (11-13 august), Ulmetum (19 august) și Sacidava (26-27 august). Printre manifestările organizate în cadrul fiecareia dintre cele cinci etape se numără vizitarea cetăților, spectacol de dansuri tradiționale, teatru antic, proiecție de film artistic tematic, degustări de produse culinare locale și de vinuri de origine dobrogeană, ateliere de ceramică, târguri de promovare a producătorilor locali, treasure hunting sau concursuri de cultură generală și de fotografie.
La acestea se adaugă și o serie de evenimente care vor avea loc exclusiv în weekendul dedicat cetății Tropaeum Traiani din comuna Adamclisi, în perioada 11-13 august. Pe durata celor trei zile, organizatorii vor pregăti special pentru cei care vor lua parte la eveniment o cazarmă antică romană, precum și un show laser care va pune Monumentul Triumfal de la Adamclisi, grație unor proiecții de mari dimensiuni, într-o lumină și ipostază unice până în acest moment. De asemenea, o echipă de dansatori profesioniști va oferi un spectacol pirotehnic special conceput cu această ocazie, urmând ca sâmbătă, 12 august, să aibă loc și un concert live susținut de o trupă consacrată din România.
Obiectivul general al proiectului este de a evidenția diversitatea posibilităților de dezvoltare culturală, socială și economică de care dispune județul Constanța. De asemenea, se urmărește atragerea atenției asupra stării în care se află aceste obiective istorico-arheologice, unele necesitând lucrări de reabilitare și restaurare, pentru a deveni astfel un factor activ în dezvoltarea comunității locale, dar și în dezvoltarea sustenabilă a turismului cultural la nivel general.
„Festivalul cetăților antice dobrogene“ este organizat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și este implementat de Asociația Culturală Obsidian.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Deschiderea microexpoziției temporare „Leul de hârtie: începuturile”

 

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea microexpoziției temporare „Leul de hârtie: începuturile”. Aceasta va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti, începând de vineri, 28 iulie 2023.
La 29 noiembrie 2021, Banca Națională a României (BNR) anunța emisiunea unei replici pe suport de polimer, în 30.000 de exemplare, după prima bancnotă de 20 lei pusă în circulație în anul 1881. Deși aceasta a fost prima bancnotă emisă de instituția bancară românească, istoria leului de hârtie a început cu câțiva ani mai devreme.
În cadrul microexpoziției „Leul de hârtie: începuturile”, Muzeul Național de Istorie a României vă propune o incursiune în lumea biletelor ipotecare puse în circulație între 1878 și 1879 (ce purtau data emisiunii 12 iunie 1877) și a primelor emisiuni ale BNR (bilete ipotecare cu supratipar) puse în circulație în toamna anului 1880. Elementele acestora, în special desenul și filigranul, și-au pus amprenta asupra emisiunilor de bancnote românești timp de aproape 70 de ani, până în 1947. Cu această ocazie, vor fi expuse o serie de piese unice, bilete ipotecare de 5, 10, 20, 50, 100 și 500 lei, precum și bancnote cu supratiparul BNR, piese circulate, specimene, precum și bancnote anulate prin perforare și aplicarea unor ștampile, toate din colecția Muzeului Național de Istorie a României.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 28 iulie – 10 septembrie 2023, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00 (Casa de bilete se închide la 17:15).
Curatorii expoziției sunt Tudor Alexandru Martin și Marius Gabriel Neculae (MNIR)

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

O nouă bancnotă comemorativă din Myanmar - 25.07.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.


 

Myanmar new 20,000-kyat commemorative note (B120a) reported for introduction on 31.07.2023

This 20,000-kyat note is a new denomination that commemorates the completion of a 24.7 meter (81 feet) marble statue of seated Buddha in Naypyitaw, and the first birthday of a white male elephant, Rattha Nandaka, born by a 33-year-old female elephant called Zar Nan Hla from the Myanma Timber Enterprise in Taungup Township of Rakhine State.

B120 (PNL): 20,000 kyats (US$13)

Green, yellow, and black. Front: Burmese text; standing white elephant facing left. Back: English text; Sagaing Bridge and Irrawaddy Bridge. Green-to-gold windowed security thread. Watermark: Head of Yadana white elephant and electrotype 20000. Printer: SECURITY PRINTING WAZI CBM. 150 x 70 mm. Paper.

a. No date. No sig. Intro: 31.07.2023.

Courtesy of Jean-Michel Engels and Tristan Williams.

 

Sursa informațiilor: https://banknotenews.com/?p=40606

O nouă monedă comemorativă din Polonia - 25.07.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Today, July 25, the National Bank of Poland (Narodowy Bank Polski) issues a new silver 10 złoty coin for the 600th Anniversary of the granting of municipal rights to the city of Lodz.

Lodz gained municipal rights in the 15th century, when on July 29, 1423, King Ladislaus Jagiello of Poland authorized the founding of the city and granted it a charter of incorporation based on Magdeburg law, also known as German law. The letter was issued in Przedbórz. In this way, the ruler complied with the request of the Bishop of Włocławek, Jan Pella, owner of the estate on which the town of Łodzia was located.

In legal terms, Lodz would be modeled after Łęczyca, then the capital of the Łęczyca Voivodeship. The city's judicial system was determined by a royal charter. The inhabitants were excluded from the jurisdiction of the royal officials and henceforth would only respond to the mayor, and the latter to the bishop who owned the city.
In the letter, the monarch also laid the foundations for Lodz's economic existence.

Lodz remained a small agricultural city, only thanks to decisions made in the 1820s by the authorities of the Kingdom of Poland caused an influx of new settlers and the transformation of the city into a center of the textile industry.


On the reverse is the inscription 600-LECIE NADANIA ŁODZI PRAW MIEJSKICH (600th Anniversary of the granting of municipal rights to Lodz), next to it we see the effigy of King Ladislas Jagiello based on a drawing by Jan Matejko and an image of the 1577 stamp with the Lodz coat of arms.


While on the obverse of the piece the southern façade of the Ludwik Geyer factory (the so-called White Factory) is shown in the foreground, currently the headquarters of the Central Textile Museum of Lodz. In the background, the silhouettes of the Church of the Holy Spirit and the City Hall of Lodz are depicted.

Coin Features

Country Poland
Year 2023
Face value 10 zlotych
Metal 925 silver
Weight 14.14g
Diameter 32mm
Quality proof
Roll 10,000 units

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă americană - 25.07.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The United States continues the series of "American Women Quarters" coins, with the issuance, on March 27, of its seventh coin, dedicated on this occasion to the famous Hawaiian composer and dancer Edith Kanakaʻole.

Let's remember that this series of coins will be made up of 20 pieces that will honor the achievements and contributions made by women to the development of the United States. The program will last 4 years, starting in 2022, and five new coins will be issued each year.

The reverse of the coin features a portrait of Edith Kanakaʻole, with her hair and lei poʻo (head lei) morphing into the elements of a Hawaiian landscape, symbolizing Kanakaʻole's lifelong work of preserving the natural land and traditional Hawaiian culture. The inscription "E hō mai ka ʻike" translates to "bestow wisdom" and is a reference to the intertwined role hula playing and chanting play in this preservation.


While the obverse features a portrait of George Washington, originally composed and sculpted by Laura Gardin Fraser to commemorate George Washington's 200th birthday. The inscriptions appear: "LIBERTY", "IN GOD WE TRUST" and "2023".

Coin Features

Country USA
Series American Women's Quarters
Year 2023
Face value 25 cents
Composition cupronickel
Weight 5.67g
Diameter 24.26mm
Mints Philadelphia–P
Denver–D
San ​​Francisco–S
Reverse design Emily Damstra

 

Sursa informațiilor aici.

Top 15 monede valoroase emise de Statele Unite între 1990 și 1999 - 25.07.2023 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News