Cercetări arheologice pe Valea Teleajenului - 2021

 

Cercetări arheologice pe Valea Teleajenului-2021
În perioada 10-22 mai 2021, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, în colaborare cu Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” al Academiei Române, a desfășurat cercetări arheologice în siturile de la Gura Vitioarei (cetate getică, sec. II - I a. Chr.), Homorâciu (cetate getică, sec I a. Chr. - I p. Chr.) și Plopeni - ”Cetatea Fetii” (fortificație aparținând primei epoci a fierului - Hallstatt), județul Prahova. Aceste situri fac parte din zona de interes major a Proiectului HILANDS – ”Peisaje ascunse: explorarea prin teledetecţie şi LIDAR a drumurilor, graniţelor şi câmpurilor de luptă din Carpaţii de Sud-Est”, finanțat de către Ministerul Cercetării și Inovării. La aceste cercetări din partea Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova au participat dr. Bogdan Ciupercă, Cătălin Dîscă și dr. Tudor Hila. Din echipa de cercetare au mai făcut parte dr. Valeriu Sîrbu (coordonatorul proiectului), dr. Sebastian Matei, dr. Dragoș Măndescu, dr. Călin Șuteu și dr. Dan Ștefan.
Având în vedere plasarea celor trei situri amintite pe Valea Teleajenului, de-a lungul unei căi de comunicație foarte importante, care leagă Transilvania de Muntenia, și a faptului că în cele trei situri nu s-au efectuat cercetări arheologice, în cadrul proiectului HiLands ne-am propus documentarea celor trei situri cu scopul de a determina stratigrafia, cronologia și dinamica locuirii.
În timpul cercetărilor derulate în această campanie s-a realizat o evaluare de teren (atât a siturilor propriu-zise cât și a zonelor înconjurătoare), sondaje arheologice și cercetări interdisciplinare; activități prevăzute în proiectul HiLands și planificate pentru anul 2021. S-au utilizat rezultatele investigațiilor LIDAR, UAV și geofizice (magnetometrie, electrometrie, etc) obținând rezultate deosebite atât în ceea ce privește stratigrafia și planimetria siturilor menționate. Au fost efectuate sondaje arheologice în principalele sectoare ale siturilor, atât pe platou cât și pe terase.
În urma cercetărilor întreprinse a rezultat un material arheologic interesant și bogat ce va intra în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
dr. Bogdan Ciupercă,
șef Birou Arheologie

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

Conferinţă Anuală a Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" - PROGRAM

 

Peste o săptămână, vineri, 4 iunie, va începe cea de-a doua Conferinţă Anuală a Institutului de Istorie "A. D. Xenopol".
Ne bucurăm să ne revedem aproape, în Sala de Conferinţe a Institutului, din Str. Codrescu 6, cât şi de la distanţă, pe ZOOM şi prin transmisiunea pe această pagină.
Pentru conexiunile de la distanţă vom reveni cu detalii în prima parte a săptămânii următoare. 

Deocamdată vă oferim programul, cu speranţa că temele înscrise vă vor trezi interesul.

 

Sursa informațiilor Institutul de Istorie „A. D. Xenopol", Academia Română - Filiala Iaşi.

Sigillaria este un gen dispărut de plante cu spori, arborescente (asemănătoare copacilor) cu un trunchi înalt, rar ramificat, ajungând la o înălțime de până la 30 de metri

 

Sigillaria elegans –Carbonifer superior (Stephanian cca.304 - 299 mil. ani), Montceau les Mines, Franța. Sigillaria elegans - felső karbon (kb. 304 - 299 millió év), Montceau les Mines, Franciaország. Sigillaria elegans - Upper Carboniferous (Stephanian cca.304 - 299 Ma), Montceau les Mines, France.

 Sigillaria elongata – Carbonifer, Barnsley -Yorkshire, Anglia Sigillaria elongata - karbon, Barnsley -Yorkshire, Anglia Sigillaria elongata - Carboniferous, Barnsley -Yorkshire, England

Sigillaria 

Sigillaria sp. –Carbonifer superior, Plzeň -Bohemia, Cehia. Sigillaria sp. – felső-karbon, Plzeň-Bohémia, Cseh Köztársaság. Sigillaria sp. –Upper Carboniferous, Plzeň -Bohemia, Czech Republic.

#ExponatulSăptămânii; #MuzeeleUBB;
#ahétősmaradványa
#fossiloftheweek
Sigillaria
#RO
Sigillaria este un gen dispărut de plante cu spori, arborescente (asemănătoare copacilor) cu un trunchi înalt, rar ramificat, ajungând la o înălțime de până la 30 de metri. Trunchiul, lipsit de scoarță, avea un țesut fotosintetic la suprafață, ceea ce înseamnă că era probabil verde. Frunzele lungi și subțiri creșteau în spirală în jurul trunchiului său. Locurile unde erau prinse vechile frunze s-au extins pe măsură ce trunchiul a crescut în lățime formând un model hexagonal, care este evident în fosile. Genul Sigillaria este recunoscut prin modelul hexagonal până aproape circular al cicatricilor frunzelor care par a fi aliniate vertical, suprapuse unele peste altele.
Sigillaria se reproducea prin spori (nu prin semințe) depozitați în niște structuri asemănătoare conurilor de pin ce erau atașate de trunchiului copacului. Aceste conuri se deschideau și dispersau sporii. Sigillaria creștea în solul câmpiilor inundabile ale râurilor și în părțile uscate ale mlaștinilor.
Fosile ale acestui gen sunt cunoscute începând din Devonianul mediu sau Carboniferul superior până la dispariția lor în Permianul inferior (între 298-272 milioane de ani în urmă). Fosile de Sigillaria au fost găsite în Marea Britanie, Germania, Franța, Republica Cehă, Statele Unite, Canada, China, Coreea, Tanzania și Zimbabwe.
#HU
A Sigillaria egy kihalt növénycsoport, amely a spóratermelő, fás szárú (fához hasonló), magas (akár 30 méter magasra is megnövő), ritkán elágazó törzsű növények közé tartozik. A kéreg nélküli törzs felszínén fotoszintetizáló szövetek voltak, így az valószínűleg zöld színű volt. Hosszú és vékony levelei spirálisan nőttek a törzse körül. A régi levelek rögzülési helyei a törzs szélességének növekedésével hatszögletű mintázatot alkotva kitágultak, ami a kövületeken is jól látható. A Sigillaria nemzetség felismerhető a hatszögletű vagy majdnem kör alakú, függőlegesen egymás fölött elhelyezkedő, egymást átfedő levélhegek mintázatáról.
A Sigillaria a fa törzséhez rögzített fenyőtoboz-szerű képletekben tárolt spórák (nem magvak) révén szaporodott, amleyek a kúpszerű képletek kinyílásával szórták szét a spórákat. Előhelye a folyók árterei és a mocsarak száraz részeinek talaja volt.
E nemzetség fosszíliái a középső-devon vagy felső-karbon időszakból ismertek, egészen a kora-permi kihalásukig (298 és 272,0 millió évvel ezelőtt). Sigillaria fosszíliákat találtak az Egyesült Királyságban, Németországban, Franciaországban, a Cseh Köztársaságban, az Egyesült Államokban, Kanadában, Kínában, Koreában, Tanzániában és Zimbabwében.
#EN
Sigillaria is a genus of extinct, spore-bearing, arborescent (tree-like) plants with a tall trunk rarely branched, reaching a height up to 30 meters. The trunk that lacked wood had photosynthetic tissue on the surface, meaning that it was probably green. Long, thin leaves grew in a spiral around its trunk. The old leaf bases expanded as the trunk grew in width, and left a haxagonal pattern, which is evident in fossils. Sigillaria is recognized by the hexagon-shaped to near circular pattern of leaf scars that appear to be lined up vertically one above another.
Sigillaria reproduced by spores (not seeds) would grow pinecones structures attached to the trunk of the tree. These cones would open and disperse the spores. Sigillaria like soil of river flood plains and grew in dry parts of swamps.
This genus is known in the fossil records from Middle Devonian or the Late Carboniferous period but dwindled to extinction in the Early Permian period (age range: from 298 to 272.0 million years ago). Fossils are found in Great Britain, Germany, France, Czech Republic, United States, Canada, China, Korea, Tanzania and Zimbabwe. 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie UBB, Cluj-Napoca.

Apariție editorială: MARISIA/2 2020 - CUPRINS

 

Apariție editorială: MARISIA/2 2020 - CUPRINS

 

Sursa informațiilor aici.

Scutigera coleoptrata - este unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți al clasei Chilopoda, cunoscut și sub numele de ”miriapod de casă”

 

Scutigera coleoptrata - este unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți al clasei Chilopoda, cunoscut și sub numele de ”miriapod de casă”. Este un chilopod de culoare galben-gri, cu trei dungi dorsale de culoare închisă având lungimea corpului de 25 – 35 mm și până la 15 perechi de picioare extrem de lungi, cu aspectul unor antene. Aceste picioare delicate sunt atașate de un corp rigid. Acest lucru îi permite să atingă viteze surprinzătoare, de până la 0,4 metri pe secundă. Cu aceeași ușurință Scutigera traversează rapid pereții și tavanul caselor. Inițial specie endemică pentru regiunea mediteraneană, aceasta s-a răspândit în toată lumea locuind adesea în casele oamenilor.
Trăiește în jur de 3 - 7 ani, în funcție de mediu. Atinge maturitatea sexuală în al treilea an de viață. Femela depune ouăle primăvara, în sol și le acoperă cu resturi vegetale; înconjoară cu corpul ei ponta cu ouă, iar mai târziu și larvele. Acest lucru se întâmplă timp de câteva săptămâni. În plus, femela mai secretă o substanță contra fungilor.
Scutigera coleoptrata preferă să trăiască în locurile umede și răcoroase. Sistemul respirator nu are niciun mecanism pentru închiderea stigmelor respiratorii. De aceea, are nevoie de un mediu care să o protejeze de deshidratare și de frigul excesiv. Majoritatea exemplarelor care se întâlnesc în afara caselor, trăiesc sub pietre, piloți de lemn, în grămezi de frunze putrezite. În perimetrul casei, aceasta poate fi găsită oriunde. Cel mai des, se întâlnește în subsoluri, băi și toalete, care oferă o umiditate ridicată, însă pot fi găsite și în birouri, dormitoare și sufragerie. Primăvara, uneori, Scutigera părăsește locuințele umane, dar se poate întoarce toamna pentru iernat.
Scutigera coleoptrata se hrănește cu diverse insecte din casele oamenilor. Nu aduce stricăciuni mobilierului sau produselor alimentare. Chiar dacă sunt veninoase, membrele sunt foarte subțiri ca să penetreze pielea umană. Vânează păianjeni, păduchi, termite, gândaci, furnici și alte artropode întâlnite în case. Scutigera este un animal de pradă nocturn. În ciuda prezenței ochilor fasetați, bine dezvoltați, preferă să folosească antenele pentru a detecta prada. Antenele poartă receptorii olfactivi și tactili. După ce și-a prins victima, o ține strâns cu mandibulele și picioarele anterioare. În acest fel, poate să prindă mai multe insecte în același timp. Pentru a captura prada Scutigera sare asupra ei sau utilizează picioarele într-o tehnică specială. Un studiu a demonstrat capacitatea Scutigerei de a distinge prada de dușman, evitând insectele periculoase. Când întâlnește o viespe, ea se retrage după injectarea veninului pentru a aștepta până când acesta o va omorî. Dacă un picior este prins de inamic, atunci ea îl desprinde.
În muzeul nostru poate fi observată în sal a II-a.
#QRCODE

 

Sursa informațiilor Muzeul de Științele Naturii Aiud.

O nouă monedă comemorativă britanică din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian - 28.05.2021

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

British Indian Ocean Territory 2 pounds 2021 - The Queen's Beasts - The Red Dragon of Wales
New bimetallic commemorative:

"From the 'The Queen's Beasts' collection: The Red Dragon of Wales"

TECHNICAL DATA
External ring: nickel-bronze
Center disc: copper-nickel
Diameter: 28.40 mm
Weight: 12.00 g
Mint: The Pobjoy Mint
Mintage: 2.750

It is also available in limited edition (475 pieces) proof sterling silver.

(image from www.pobjoy.com)

LINK: The Pobjoy Mint

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă americană - 28.05.2021

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

We continue to review the US $ 1 coins from the "American Innovation" series to be issued in 2021, with which the US Mint intends to honor innovation and innovators from each of the States and Territories that make up the country.

By the end of the year, on an exact date yet to be determined, the twelfth series coin corresponding to the State of North Carolina will be issued, with which it is intended to recognize the University of North Carolina at Chapel Hill, the first public institution of higher education in the United States. Inaugurated in 1795, it is the only public institution that granted degrees in the 18th century.

The reverse design features a stack of three textbooks where "FIRST PUBLIC UNIVERSITY" can be read on the spine of the central book. On top of the books is a knowledge lamp and olive branches curve around the edge of the design.

Designer: Ronald D. Sanders
Sculptor-Engraver: Joseph Menna

Designed by Justin Kunz and engraved by Phebe Hemphill, the obverse features the same design common to the entire series, featuring the image of the Statue of Liberty in profile and the inscriptions "$ 1" and "IN GOD WE TRUST" (IN GOD WE TRUST).

The coins in this series show the year of minting or issue, the mint mark and the text "E
PLURIBUS UNUM" (of many, one) on the edge of the coins.


Characteristics of the coin

Denomination: 1 dollar
Composition: Zinc, Manganese, Nickel and Copper
Weight: 8.1 grams
Diameter: 26.5 mm
Singing: With inscriptions
Mint marks: Philadelphia - P
Denver - D
San Francisco - S

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Rusia - 28.05.2021

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

#RUSSIA 2021: 10 Rubles Series: "Ancient Towns of Russia" - dedicated to the 800th anniversary of Nizhny Novgorod
Mintage 1.000.000 pcs unc
release 28.05.2021

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Kazahstan - 28.05.2021

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Kazakhstan 100 tenge 2020 - Flora & Fauna - Populus diversifolia
New commemorative type:

"Flora and fauna of Kazakhstan: Populus diversifolia"

TECHNICAL DATA
Composition: copper-nickel-zinc
Diameter: 31.00 mm
Weight: 11.17 g
Thickness: 2.10 mm
Mint: Kazakhstan Mint (Ust-Kamenogorsk, Kazakhstan)

(image from eBay seller vasid2009)

 

Sursa informațiilor aici.

Fluturele ochi de păun de noapte (Saturnia pyri)

 

RO: Specia săptămânii #30 Fluturele ochi de păun de noapte (Saturnia pyri)

Știați că Saturnia pyri este cel mai mare fluture din România?

Fluturii din familia Saturnidae sunt unii dintre cei mai mari fluturi din lume. Una dintre cele mai mari specii din Europa și cea mai mare din România este Saturnia pyri. .
Desenul de pe aripi seamănă cu desenul de pe penele din coada păunului și are rolul de a ține la distanță potențialii prădători.
Larvele se hrănesc la început cu specii de Rosaceae (Pyrus, Malus, Prunus). După ce cresc, omizile, consumă și alte specii de foioase. Adulții nu se hrănesc.
În colecția muzeului există mai multe exemplare. Cele mai vechi au fost colectate de Iosif Franzenau la începutul anilor 1800.

#ExponatulSăptămânii #MuzeeleUBB #muzeulzoologicubb #speciasaptamanii # Saturniapyri# Fluturii diurni din România #ClujNapoca #Cluj

http://lepidoptera.ro/publicatii.htm
https://lepidoptera.eu/species/158

--------------------------------------------------------------
HU: A hét állatfaja #30: nagy éjjeli pávaszem (Saturnia pyri)
Tudják, hogy melyik a legnagyobb hazai lepkefajunk?
A pávaszemek (Saturnidae) családjába tartoznak a világ legnagyobb lepkefajai, melyek közül az éjjeli pávaszem, a legnagyobb lepke egész Európában.
Szárnyának színezete hasonlít a páva farktollának mintázatára, de ugyanakkor a gerinces állatok szeméhez is. Feltételezhető, hogy ez a mintázat a madarak támadását hivatott elhárítani.
A lárvák eleinte a rózsafélékhez tartozó fajokkal táplálkoznak, de a nagyobb hernyók már más növények leveleit is szívesen fogyasztják. A kifejlett példányok nem táplálkoznak és tevékenységük csak szaporodásra korlátozódik.
A múzeum gyűjteményében több példány található. A legrégebbieket Franzenau József gyűjtötte az 1800-as évek elején.

#allattanimuzeumbbte #ahetpreparatuma #ahetkiallitasitargya #ahetfaja #muzeum #Kolozsvár #állat #pávaszem #lepke
--------------------------------------------------------------

EN: The species of the week #30: Giant peacock moth (Saturnia pyri)

Did you know that Saturnia pyri is the largest moth in Romania?

Moths of the Saturnidae family are some of the largest moths in the world. Saturnia pyri is one of the largest species in Europe and the largest in Romania.
The pattern on the wings resembles the pattern on the peacock's tail feathers and it has the role of keeping away potential predators.
At first, the larvae feed on Rosaceae species (Pyrus, Malus, Prunus). After growing, caterpillars consume other deciduous species. Adults do not feed.
There are several specimens in the museum's collection. The oldest ones were collected by Iosif Franzenau in the early 1800s.

 

Sursa informațiilor Muzeul Zoologic - UBB, Cluj-Napoca.