luni, 7 iulie 2025

DESCOPERIRI ARHEOLOGICE EXCEPȚIONALE, UNICE PENTRU ROMÂNIA

 



DESCOPERIRI ARHEOLOGICE EXCEPȚIONALE, UNICE PENTRU ROMÂNIA - conferință de presă, astăzi, 7 iulie 2025, ora 13.00, la Muzeul Național de Istorie a României.


Muzeul Național de Istorie a României este onorat să anunțe că, recent, au fost efectuate descoperiri de excepție cu prilejul desfășurării cercetărilor arheologice sistematice în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”. Astfel, cu ocazia săpăturilor arheologice realizate chiar în aceste zile în cuprinsul sitului amintit, aflat în vecinătatea orașului Mangalia (jud. Constanța), au fost descoperite bunuri arheologice excepționale, în cadrul sectorului coordonat de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României. Luând în considerare importanța acestora pentru patrimoniul cultural național, astăzi, 7 iulie 2025, cu începere de la ora 13ꓽ00, va fi organizată o conferință de presă, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, în Holul Central, accesul mass-media și al publicului fiind liber. În cadrul conferinței de presă ce va avea loc astăzi, arheologii vor oferi detalii suplimentare privind artefactele care vor intra în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, precum și despre contextul lor de descoperire. De asemenea, vor fi prezentate o parte din bunurile arheologice descoperite în urmă cu câteva zile.
Cu ocazia cercetărilor arheologice desfășurate chiar în aceste zile în situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, Mangalia de astăzi, au fost efectuate descoperiri arheologice semnificative, în cadrul sectorului coordonat de specialiști ai Muzeului Național de Istorie a Românie. În acest context, au fost identificate o serie de artefacte arheologice susceptibile a fi clasate în patrimoniul cultural național – categoria Tezaur, anume: podoabe de aur, sticlă și bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, precum și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură. Aceste artefacte datate în secolul al III-lea a. Chr., împreună cu numeroase fragmente de lemn antic, unele păstrând încă urmele unor pigmenți, dar și oase umane și ceramică, au fost identificate într-o movilă funerară care a conținut un cavou din piatră prelucrată acoperit cu boltă semicilindrică. Movila este cea mai mare la ora actuală din sudul Dobrogei, măsurând 12 m înălțime și 70 m diametru, fiind vizibilă de pe mare, un reper important în peisaj. Monumentul funerar impozant a aparținut unei familii bogate și influente de greci din Callatis, conectați la modele religioase și politice de influență macedoneană. Cavoul, foarte bine păstrat, opera unui arhitect experimentat care a proiectat totul cu atenție, într-un fin joc al proporțiilor, se remarcă de asemenea prin dimensiunile sale. Până în prezent, construcția de piatră a fost identificată pe 18 m lungime, dar cercetările continuă, mai ales în sectorul coridorului de acces.
Deși cavoul a fost jefuit la scurt timp după realizare, movila a fost imediat reparată, mărită și reinvestită simbolic, prin realizarea unor ofrande ce au presupus consum de alcool în cantități importante. Oasele umane identificate până în prezent aparțin de la cel puțin doi indivizi diferiți, unul de 16-18 ani și cel de-al doilea de 8-11 ani, iar conform anumitor artefacte, cel puțin despre unul dintre indivizi se poate presupune că era de sex feminin.
Movila funerară cercetată face parte din teritoriul anticei Callatis – oraș fondat de grecii din Heracleea Pontica și Megara, la începutul secolului al IV-lea a. Chr. Callatis a fost unul dintre cele mai bogate și influente orașe grecești din Marea Neagră în perioada secolelor IV-III a. Chr. Lider al unei coaliții regionale de greci, traci și sciți, i s-a opus, la finalul secolului IV a. Chr., regelui macedonean Lysimachos, cel care moștenise controlul Traciei, după moartea lui Alexandru cel Mare, același personaj care va influența decisiv și formarea regatului getic atribuit dinastiei lui Dromichaites.
Artefactele recent descoperite, cu caracteristici care vor determina clasarea lor în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național, și includerea lor în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, vin exact din această epocă – strălucitoare, violentă și sofisticată. Studierea lor aprofundată va permite obținerea de noi cunoștințe științifice privind lumea greco-traco-macedoneană a secolelor IV-III a. Chr. Măsura ambiției comunității locale callatiene și a aspirațiilor sale eroice și, în mod oarecum atipic pentru tradiția elenă – aristocratice – o dă cu siguranță necropola tumulară a acestui oraș antic. Întinsă pe kilometri în jurul vechilor drumuri, aceasta însuma aproape o mie de tumuli (movile funerare), multe dintre acestea de dimensiuni monumentale (înălțimi de 5 m și mai mult). Marea majoritate a acestui peisaj impresionant a dispărut însă în ultimul secol în care Mangalia „modernă” s-a dezvoltat și urbanizat. Săpăturile anterioare în unii dintre acești tumuli au fost în general expeditive ori realizate în condițiile unor intervenții de salvare. Cercetarea arheologică desfășurată recent la nord de Mangalia, prezentată aici, este prima cercetare sistematică a unui tumul cu cavou din România și a fost posibilă prin utilizarea inițială a unor tehnici de investigație non-invazivă care au permis localizarea precisă a mormântului.
Cavoul a fost descoperit la 9 m adâncime sub vârful movilei, nivelul lui de amenajare aflându-se la -12 m! În aceste condiții dificile cercetarea arheologică a fost o provocare, ducând la limită toate metodele de prospecție și documentare. A necesitat timp, bunăvoință și susținere instituțională, curaj și, în primul rând, formarea unei echipe pluridisciplinare de specialiști care să identifice, să aducă la lumină în siguranță și apoi să fie capabilă să documenteze descoperiri de importanță excepțională pentru istoria noastră antică. Astfel, Proiectul Kalla, început în 2017 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București în parteneriat cu Muzeul Callatis din Mangalia a fost dedicat cercetării mormintelor tumulare din teritoriul callatian. Printre monumentele cercetate cu acel prilej s-au numărat cavourile acoperite cu tumuli datând din secolul al III-lea a. Chr. de la Documaci și Neptun.
Din 2023, Muzeul Național de Istorie a României a organizat în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, în continuarea Proiectului Kalla un sector distinct. Movila cercetată face parte din acest sector, iar descoperirile au fost posibile datorită fondurilor asigurate de MNIR și de Ministerul Culturii, prin Planul Național de Finanțare a Cercetării Arheologice, avizat de Comisia Națională de Arheologie. Începând cu anul 2023, cercetările arheologice sistematice din cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”sunt realizate de un colectiv interdisciplinar format din specialiști ai următoarelor instituții: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul „Callatis” Mangalia, Muzeul Municipiului București, Gigapixel S.R.L. și Metamorfozys S.R.L.
În cursul zilei de ieri, lotul de podoabe antice – de aur, sticlă și bronz – a fost adus la Muzeul Național de Istorie a României. Cât privește cele două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură, acestea vor fi prelevate în perioada următoare și aduse tot aici pentru studiu, conservare și restaurare. Astfel, aceste bunuri arheologice, deopotrivă cele din metale prețioase și cele din piatră vor intra în proces de conservare în laboratoarele MNIR, iar o serie de investigații preliminare asupra structurii lor și caracteristicilor fizico-chimice se vor derula în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 200.
Documentarea fotogrammetrică și cu senzor LiDAR a elementelor de arhitectură, stratigrafiei și geometriei structurilor este realizată de Gigapixel S.R.L. Aceste date sunt esențiale pentru studiile de arhitectură și cele dedicate conservării monumentului, reprezentând totodată baza pentru viitoare propuneri de reconstituire virtuală. Recuperarea din subteran a pieselor masive și totodată fragile ce formează cele două sarcofage afectate de jaful antic, manipularea, transportul și studiul lor este proiectat de experți restauratori de la Metamorfozys S.R.L.
O primă sinteză asupra rezultatelor preliminare ale cercetărilor arheologice pluridisciplinare dedicate acestui monument funerar antic va fi prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului (12 – 14 septembrie 2025), prin organizarea unui eveniment cultural la Muzeul Național de Istorie a României, în toamna acestui an.
Pentru alte detalii privind descoperirile arheologice care fac obiectul conferinței de presă anunțate vă rugăm să îi contactați pe: dr. Maria-Magdalena Ștefan – arheolog expert, responsabil sector (MNIR) / telefon 0721247339 și e-mail m_magdalena.stefan@yahoo.com și dr. Dan Ștefan – arheolog expert, responsabil științific al sitului (MNCR) / telefon 0721553370 și e-mail danstefan00@gmail.com.


Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Informații suplimentare:

1. Descoperire arheologică de excepție în Dobrogea – Ce s-a găsit într-o movilă de acum 2.300 de ani

2. Descoperiri arheologice de excepție, la Mangalia: Podoabe de aur, sticlă și bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze

vineri, 4 iulie 2025

TEZAURUL DE LA SÂNGEORGIU DE MUREȘ

 


TEZAURUL DE LA SÂNGEORGIU DE MUREȘ A MAROSSZENTGYÖRGYI KINCSLELET


Meșteșug și mister pe dealul Pălăria Neamțului! / Kézművesség és rejtély a Németkalapon!
Pe platoul dealului Pălăria Neamțului, lângă Târgu Mureș a fost descoperit un tezaur cu numeroase artefacte: unelte , podoabe , piese semifinisate și rebuturi.
Cele mai valoroase piese sunt matrițele din bronz, folosite pentru confecționarea de accesorii vestimentare medievale: plăci lamelare, aplici, însemne de pelerini etc.
Prin număr și varietate, acest tezaur este fără egal în întreg Bazinul Carpatic.
Te invităm să le descoperi în expoziția „Enigmele Comorilor”,
Secția de Istorie și Arheologie, parter, în Cetate!


A Marosvásárhely melletti Németkalap-dombon, egy gazdag lelet került elő: szerszámok , díszek , félkész tárgyak és műhelyhulladék.
A legértékesebb darabok a bronz verőtövek, amelyekkel középkori ruhadíszeket, fémlapokat, zarándokjelvényeket stb. készítettek.
Mérete és sokfélesége révén a lelet egyedülálló a Kárpát-medencében.
Tekintse meg a „Kincsek rejtélyei” című kiállításon,
a Történeti és Régészeti Osztály várbeli épületének földszintjén!


#muzeulmureș #tezauristoric #descopeririarheologice #enigmelemuzeului #marosimegyeimúzeum #történelmikincs #archeológia #németkalaplelet

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

Selenitul – Sideful "Selenei", zeița greacă a Lunii

 

Continuăm seria expozițiilor cu vânzare de cristale, bijuterii și pietre semiprețioase!
Vă invităm să explorați misterul și frumusețea selenitului – Sideful "Selenei", zeița greacă a Lunii – într-un nou eveniment dedicat acestui mineral cu aspect lunar și proprietăți deosebite.
18-20 iulie 2025
10:00 – 17:00 (ultima intrare)
Curtea Muzeului Geologic Național (aripa stângă)
Acces gratuit!
Ce este selenitul?
Selenitul este o varietate transparentă sau translucidă de gips, apreciată pentru luciul său sidefiu și vibrația calmă pe care o transmite. Este considerat un cristal al clarității mentale și al purificării energetice, fiind utilizat atât în bijuterii, cât și în practici de meditație sau decor interior.
Cristale impunătoare, bijuterii elegante și piese unicat realizate din selenit și alte pietre semiprețioase vă așteaptă într-un decor de vară, sub semnul Lunii și al eleganței naturale.


Muzeul Geologic Național
Șoseaua Kiseleff nr. 2, București
031/438.17.44
@geology.ro

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

Noi monede comemorative din Costa Rica - 04.07.2025 - VIDEO

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Central Bank of Costa Rica (BCCR) has launched a special collection of ₡100 colones (approximately €0.17) coins dedicated to celebrating events declared intangible cultural heritage of the country. This new series begins with a piece alluding to swing criollo , a dance style emblematic of Costa Rican identity.

The collection, called "Intangible Cultural Heritage ," will include six coins representing different national traditions: Creole swing , Limon calypso , Chorotega ceramics, the ox and cart tradition, cimarrona music , and Liberian bullfighting .

Two versions: colored and uncolored
 

 The first piece, dedicated to the Creole swing , will be available in two versions. One is a collectible coin with a colored design , available in a case or acrylic, priced at ₡9,000 colones (approximately €15.30). The other is a regular circulation coin , colorless, intended for use as a means of payment, with a face value of ₡100.

Coin design
 

 On the obverse, both versions feature the inscriptions "República de Costa Rica" and "Banco Central de Costa Rica," along with four raised bars for easy tactile recognition. The reverse features the name "Swing Criollo" and an illustration of dancers Ligia Torijano Chacón and Wálter Morales Zamora performing a characteristic step of the genre. On the collectible version, the image is enhanced with colors that evoke the festive atmosphere of a dance hall.

Creole swing: a dance with its own identity
 

 Sursa: Youtube Utilizator: Banco Central de Costa Rica
 

Criollo swing emerged in the mid-20th century in the dance halls of San José, as a fusion of cumbia and 1950s American swing. It originated in a marginalized context but soon expanded to become a recognized art form throughout the country. In 2012, it was declared an intangible cultural heritage by the National Commission of Intangible Cultural Heritage (CONAPACI).

The next coins in the series


Following the Creole swing coin , the collection will continue with five other pieces dedicated to Limón calypso , Chorotega ceramics, the tradition of oxen and oxcarts, cimarrona music , and Liberian bullfighting , which will be presented progressively over the coming months.

With this collection, the BCCR seeks to immortalize the traditions that are part of Costa Rica's cultural richness, fostering respect for cultural diversity and human creativity. 

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă britanică - 04.07.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Royal Mint has launched its newest investment coin featuring the majestic British Lion, a traditional symbol of the strength and sovereignty of the United Kingdom. This coin, minted in either 1 oz of pure silver or gold, or 1/4 oz of gold, features a unique design that showcases British heraldic tradition.

One of the highlights of this issue is the addition of a surface animation in the background of the central design, which subtly recreates the Union Jack. This innovative detail not only adds a unique visual appeal but also strengthens protection against counterfeiting.

Struck with the renowned precision and quality that distinguishes all Royal Mint bullion issues, this piece is specifically aimed at both discerning collectors and investors, backed by the solidity and prestige of a mint with centuries of history.


The reverse features a dynamic design depicting the iconic British Lion holding a shield. A stylized representation of the Union Jack forms the backdrop to the composition. Surrounding the central image are the inscriptions of the metal, purity, composition, and weight, as well as the Latin legend "LEO BRITANNICVS" (British Lion).


The obverse features a portrait of King Charles III, the work of artist Martin Jennings. Surrounding the royal figure are various inscriptions, including the coin's face value of "2 POUNDS" and the abbreviated Latin expression "DG REX. FD," which translates as "King by the Grace of God" and "Defender of the Faith."

Characteristics of the one ounce silver coin

Year: 2025
Denomination: 2 lbs
Weight: 31.1 g
Metal Content: 1 troy oz
Purity: 999 Silver
Diameter: 38.61 mm
Mintage: 50,000 units

 

Sursa informațiilor aici.

Emisiune numismatică cu tema: 2025 - „Anul Cardinal Iuliu Hossu”

 


Începând cu data de 7 iulie 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din tombac cuprat cu tema 2025 - „Anul Cardinal Iuliu Hossu”.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal
tombac cuprat

Valoare nominală
1 leu

Titlu

-

Formă
rotundă

Diametru
37 mm

Greutate
23,5 g

Cant
zimțat

Calitate
proof




Aversul monedei prezintă o imagine de epocă a Catedralei Greco-Catolice din Gherla, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, anul de emisiune „2025”, stema României și valoarea nominală „1 LEU”.

Reversul monedei redă portretul și numele cardinalului Iuliu Hossu, episcop de Cluj-Gherla, senator de drept și membru de onoare al Academiei Române.

Monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt încastrate în pliante de prezentare, introduse în mape cartonate.

Tirajul maxim pentru moneda din tombac cuprat este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din tombac cuprat este de 250,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare și mapa cartonată.

Monedele din tombac cuprat cu tema 2025 - „Anul Cardinal Iuliu Hossu” au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica https://www.bnr.ro/664-Numismatica.

 

Sursa informațiilor BNR.

miercuri, 2 iulie 2025

Vernisajul expoziției itinerante „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova”

 

Pe 2 iulie 2025, de la ora 12.00, la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț are loc vernisajul expoziției itinerante „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova”, la care Muzeul Județean Botoșani participă cu piese valoroase din patrimoniul cultural al Muzeului de Etnografie.
Expoziția a fost inițiată de dr. Roxana Deca și de colegii de la Muzeul Olteniei Craiova, reunind, pe lângă piesele din arealul etnografic al Botoșaniului, țesături din patrimoniul Complexului Muzeal Național „Astra” Sibiu, Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Muzeului Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” Sighetul Marmației și Muzeului de Etnografie Piatra-Neamț, alături de valoroasele covoare oltenești.
Evenimentul expozițional a fost deschis la Craiova, între 27 septembrie 2024 și 19 ianuarie 2025. Pe 5 februarie, al doilea popas al expoziției itinerante a fost Muzeul Național al Țăranului Român, cu prilejul a 35 de ani de la (re)înființarea instituției. Ulterior, la Sighetul Marmației, valoroasele piese au decorat pereții Palatului „Reduta”, unde au fost etalate în intervalul 8 aprilie – 22 iunie 2025.
Piatra-Neamț, unde expoziția va putea fi vizitată între 2 iulie și 28 septembrie 2025, reprezintă a patra și ultima etapă din acest an, pe simezele Muzeului de Istorie și Arheologie fiind etalate peste 40 de covoare (scoarțe, lăicere, păretare, țoluri, carpete, macaturi), la care se adaugă ștergare, fețe de pernă, glugi, cingători, trăistuțe, mostre de țesături din colecțiile Minerva Cosma și Dumitru Cosma (deținute de Muzeul ASTRA Sibiu).


Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

Șarpele de apă - Natrix tessellata (Laurenti, 1768)

 




Deschiși permanent pentru cunoaștere!


Exponatul lunii iulie 2025 la Vivariul din Bacău este Șarpele de apă - Natrix tessellata (Laurenti, 1768).


Șarpele de apă este răspândit în Europa, Peninsula Balcanică, Asia Mică, Asia centrală, până la Golful Persic. În România a fost găsit din Delta Dunării până la 1000 m altitudine, trăind exclusiv numai în apropierea apelor. Fiind un bun înotător și scufundător, se hrănește cu broaște, mormoloci, tritoni și pești pe care îi vânează sub apă.
Ajunge la dimensiuni de peste 1 m lungime maxim 1,3m, este zvelt, cu capul lung și îngust. Are spatele este galben-cenușiu, cu un desen închis, alcătuit din cinci șiruri de pete pătrate. Depune ponta în iunie-iulie, formată din 5 până la 25 de ouă albe, lungi, îngropate la adâncime mică în sol afânat, frunzar, detritus, sub mușchi sau ierburi putrede.
Șarpele de apă spre deosebire de șarpele de casă tolerează mai puțin la prezența umană în apropierea sa. Pentru eventualii prădători folosește mirosul puternic respingător emis de glanda de la baza cozii sau obiceiul de a face pe mortul.


Text realizat de muzeograf dr. Burghelea Costel

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău.

Fluturele Polixena (Zerynthia polyxena)

 





Deschiși permanent pentru cunoaștere!

Exponatul lunii iulie 2025 la Muzeul de Științele Naturii Bacău – Fluturele Polixena (Zerynthia polyxena)


Răspândit în Europa Centrală și de Sud-Est, fluturele Zerynthia polyxena este un indicator al habitatelor naturale bine conservate. În fauna României este o prezență rară, dar valoroasă, fiind întâlnit în zonele calde și însorite de deal din Sudul și Estul țării. Larvele se hrănesc cu plante toxice din genul Aristolochia, acumulând substanțe care le conferă un gust respingător, descurajând astfel prădătorii.
Specia are o singură generație pe an; stadiul de pupă poate ierna chiar și doi ani, dacă condițiile de mediu nu sunt favorabile. Adulții zboară primăvara, în zile senine, cu mișcări sacadate și imprevizibile – o strategie eficientă de evitare a prădătorilor.
În România, specia Zerynthia polyxena este protejată, fiind inclusă în Lista roșie a speciilor rare și în Anexa II a Directivei Habitate. Conservarea sa depinde de menținerea habitatelor tradiționale și a plantelor gazdă specifice.


Material realizat de muzeograf Anca Tudor Andrei

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău.

Antefix cu mască tragică, castrul roman Berzobis (Berzovia, jud. Caraș-Severin)

 


Exponatul lunii iulie la Muzeul Național al Banatului
Antefix cu mască tragică, castrul roman Berzobis (Berzovia, jud. Caraș-Severin)


Pe acoperișul unei clădiri romane, într-un colț de imperiu, o mască tragică modelată în lut veghea streașina. Avea o expresie apăsătoare și ochi larg deschiși. Privea în gol, dar îmblânzea răul. Odată cu trecerea secolelor, acoperișul s-a prăbușit, iar masca a căzut în uitare. Timpul a îngropat-o. Arheologia a recuperat-o.
În cadrul campaniei de săpături arheologice desfășurate în noiembrie 2023 în castrul legionar de la Berzobis, una dintre cele mai importante garnizoane romane din Banatul istoric, a fost descoperit un antefix din lut ars, reprezentând o mască tragică. Piesa face parte din categoria decorativă a elementelor de arhitectură romană, cu o funcție atât estetică, cât și apotropaică, fiind amplasată în antichitate la streșinile acoperișurilor clădirilor din castru.
Produsul a fost realizat în cărămidăria legiunii a IV-a Flavia Felix, unitate militară romană cu o prezență documentată în Dacia în perioada 101–118 p. Chr. În urma celui de-al doilea război dacic, legiunea și-a stabilit tabăra permanentă la Berzobis, unde a organizat un atelier ceramic integrat nevoilor logistice ale castrului. În acest context, au fost produse cărămizi, țigle, olane și, ocazional, antefixe, cu motive decorative sau simbolice.
Antefixele se află printre cele mai rare elemente arhitectonice din epoca romană, întrucât erau utilizate în număr redus. Ele se fixau de structura de lemn a streșinilor prin orificii realizate manual în faza de pre-uscare, apoi erau arse în cuptor împreună cu alte materiale tegulare. Exemplarul de față provine dintr-un strat de amenajare care a acoperit urmele unei construcții - probabil grajduri de cavalerie, demontate în antichitate. Forma decorativă a măștii tragice trimite la influențele teatrale greco-romane, păstrate în repertoriul simbolic al artei romane târzii.
Dimensiuni: lățime - 17,5 cm | înălțime - 19,3 cm | grosime maximă - 4,8 cm
După descoperire, piesa a intrat în procesul de restaurare în cadrul Laboratorului Zonal de Restaurare al Muzeului Național al Banatului. Restaurarea a inclus curățarea mecanică uscată, reconstituirea volumetrică pe verso cu ipsos de modelaj, lipirea fragmentelor cu adeziv reversibil și integrarea cromatică subtilă, în nuanțe mai deschise decât originalul, pentru a marca diferența dintre partea conservată și intervenția contemporană.
Masca tragică redată în acest antefix ilustrează o sinteză între funcționalitate, expresivitate artistică și semnificație protectoare. Această piesă exemplifică rafinamentul producției ceramice militare din Dacia romană și oferă informații valoroase despre repertoriul decorativ și simbolic utilizat în arhitectura castrului.


Detalii suplimentare pe mnab.ro

#mnab #exponatulluniiiulie #antefix

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.