miercuri, 2 august 2023

Vernisajul expoziției 𝗦𝗲𝗺𝗻𝗲 𝘀̦𝗶 𝗖𝘂𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲.

 

Sub egida Consiliului Județean Bistrița – Năsăud, Complexului Muzeal Bistrița – Năsăud și Muzeul de Artă Comparată Sângeorz - Băi va avea loc vineri, 4 august 2023 ora 18.00 vernisajul expoziției 𝗦𝗲𝗺𝗻𝗲 𝘀̦𝗶 𝗖𝘂𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲.
Expun artiștii plastici:
•Cela Neamțu
Mare cunoscătoare a meșteșugului țesutul covorului, a păstrat mereu dialogul dintre tradiție și modernitate. Ea va rămâne în tapiseria românească și universală ca fiind "punctul de la Putna", inspirat din broderiile medievale românești. Tapiseriile sale, unele de mărimi impresionante, se află în muzee și colecții particulare din întreaga lume.
•Costin Neamțu
Modul primordial de exprimare al acestui artist este pastelul. S-a impus ca un excelent autor de lucrări destinate înnobilării interioarelor domestice. Uneori, explorează geometrii insolite și moduri aleatorii de structurare a imaginii; totul este însă subordonat efortului de a obține o armonie cromatică în stare aproape desăvârșită, fapt care, în cazul pastelului, devine o oportunitate potrivită pentru a face risipă de imaginație și de rafinament.
•Lisandru Neamțu
Uneori operele mele de artă sunt un exemplu excelent de artă ca limbaj universal care transcende prin diferite culturi și tradiții. Prin compozițiile mele semi-abstracte, împuternicesc și provoc spectatorii să-și găsească propria interpretare a operelor mele și, în același timp, îi invit să se cufunde în propriile culturi în acest proces.
Lucrările sunt inovatoare, deoarece prezintă și promovează noi metode și medii de exprimare vizuală, fără a ignora conceptele și elementele tradiționale.
Prezintă: istoric de artă - Vasile Duda, muzeograf - Gela Neamțu , curator – Maxim Dumitraș.
Evenimentul va avea loc la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, www.macsb.ro
Vă așteptăm cu drag!

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

Tezaurul de la Pietroasa (jud. Buzău), cunoscut şi sub numele popular de „Cloşca cu puii de aur”

 





Reconstituire grafică: Radu Oltean.

Tezaurul de la Pietroasa (jud. Buzău), cunoscut şi sub numele popular de „Cloşca cu puii de aur” poate fi admirat la Muzeul Național de Istorie a României. 


Acesta a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţărani care luau piatră de pe dealul Istriţa (750 m). Din tezaurul compus iniţial din 22 de piese, autorităţile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, o cană (oenochoe), o pateră cu decor în relief şi o statuetă în centru, un colan cu inscripţie şi un colan simplu. Celelalte şapte piese sunt împodobite şi cu pietre preţioase: un colan, patru fibule şi două vase poligonale (unul octogonal şi altul dodecagonal). Aspectul de astăzi al pieselor este rezultatul mai multor distrugeri şi restaurări, după descoperire tezaurul având parte de o „biografie” foarte aventuroasă. De la cei doi ţărani, Ion Lemnaru şi Stan Avram, tezaurul a fost cumpărat şi a ajuns în mâna negustorului Verussi. În dorinţa de a face piesele cât mai compacte şi mai uşor de transportat, acesta le-a lovit cu toporul. Piesele recuperate de autorităţi au rămas astfel deteriorate până în 1867 când, cu ocazia Expoziţiei Internaţionale de la Paris, au avut parte de o primă restaurare din partea unui bijutier parizian.
În 1875 tezaurul a fost furat şi a suferit noi deteriorări, acesta fiind momentul în care a fost rupt colanul cu inscripţie. În 1884 traversează un incendiu şi, pentru a fi salvat de flăcări, este aruncat pe fereastră. În a doua jumătate a aceluiaşi an face o călătorie la Berlin de unde s-a întors cu o faţă nouă, cea pe care o are în continuare şi astăzi. Această ultimă restaurare a fost realizată de Paul Telge, un orfevrier german care a lucrat şi pentru Casa Regală a României. Un alt moment foarte important al biografiei tezaurului este anul 1917 când, împreună cu tot tezaurul României, este trimis la Moscova, de unde s-a întors abia în 1956. Din 1972, anul inaugurării Muzeului Naţional de Istorie a României, tezaurul de la Pietroasa este accesibil publicului în expoziţia Tezaur Istoric.
Vă invităm să descoperiți mai multe detalii despre expoziția „Tezaurul Istoric” ,inclusiv tururi virtuale, aici: https://www.mnir.ro/expozitia-tezaur-istoric/

 

Sursa informațiilor Muzeul Virtual.

EXPONATUL LUNII AUGUST 2023 la Casa Avramide: Vas

 

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să apreciați

EXPONATUL LUNII AUGUST 2023 la Casa Avramide

În luna AUGUST 2023, la Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, publicul poate viziona ”Vas”.

” Obiectul din alamă este realizat într-un atelier oriental, datează din secolul al XIX-lea și face parte din colecția de artă decorativă orientală a Muzeului de Artă Tulcea. Este expus la Casa Avramide în cadrul expoziției temporare „Vase pentru apă”.”

 

Sursa informațiilor ICEM TULCEA.

Vas cu două guri - Cultura Cucuteni, cca. 4400 a.Chr.

 

𝙀𝙭𝙥𝙤𝙣𝙖𝙩𝙪𝙡 𝙡𝙪𝙣𝙞𝙞 𝙖𝙪𝙜𝙪𝙨𝙩 2023


Hoisești – 𝘓𝘢 𝘗𝘰𝘥, 2003. cas. 4, m14, □K, adâncime -125 cm.
Cultura Cucuteni, cca. 4400 a.Chr.
Vas cu două guri, realizat din lut, modelat la mână și ars la roșu. Piesa, de formă ușor alungită, are corpul bombat și cele două gâturi scurte, cilindrice. Buzele sunt drepte.
Dacă civilizația Cucuteni-Trypillia impresionează, de obicei, prin decorul bogat, pictat, cu o preferință pentru simetrie, în cazul acestui vas se poate observa lipsa completă a decorului. Piesa a fost totuși lucrată cu grijă, dintr-o pastă fină. Locul de descoperire coincide, cel mai probabil, cu primul nivel de locuire din situl cercetat.
Atât forma rar întâlnită, cât și absența decorului și dimensiunile reduse, plasează vasul în afara tipologiei ceramice a sitului. Funcționalitatea vasului este incertă, ca și pentru întreaga categorie din care face parte. Este posibil să fi fost utilizat în cadrul unor ritualuri, ca vas de cult.
Vase similare, simple sau compuse, cu două, trei sau mai multe guri, au mai fost descoperite. Este vorba despre așa-numitele vase de tip pseudo-kernos, din arealul mai multor culturi neolitice și eneolitice. Vase de tip kernos/kernoi au continuat să fie produse în epocile ulterioare (inclusiv în epoca clasică) pe un teritoriu vast din estul Mediteranei sau zona caucaziană, fără a se putea stabili o legătură directă cu cele eneolitice.
𝘊𝘢𝘳𝘢𝘤𝘵𝘦𝘳𝘪𝘴𝘵𝘪𝘤𝘪: înălțime: 55 mm; diametrul gurilor: cca. 25 mm; diamtrul maxim: 70 mm; lungime: 60 mm; lățime: 30 mm.
Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Nr. inventar: MCC611.
Bibliografie:
Boghian, Dumitru, 𝘜𝘯𝘦𝘭𝘦 𝘰𝘣𝘴𝘦𝘳𝘷𝘢ț𝘪𝘪 𝘤𝘶 𝘱𝘳𝘪𝘷𝘪𝘳𝘦 𝘭𝘢 𝘷𝘢𝘴𝘦𝘭𝘦 𝘤𝘶𝘤𝘶𝘵𝘦𝘯𝘪𝘦𝘯𝘦 𝘥𝘦 𝘵𝘪𝘱 𝘬𝘦𝘳𝘯𝘰𝘴/𝘱𝘴𝘦𝘶𝘥𝘰-𝘬𝘦𝘳𝘯𝘰𝘴, în Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis, XXVIII, 2012, 39-63 (fig. 4.3).
Bodi, George, 𝘏𝘰𝘪𝘴𝘦ș𝘵𝘪 – 𝘓𝘢 𝘗𝘰𝘥. 𝘖 𝘢ș𝘦𝘻𝘢𝘳𝘦 𝘤𝘶𝘤𝘶𝘵𝘦𝘯𝘪𝘢𝘯ă 𝘱𝘦 𝘝𝘢𝘭𝘦𝘢 𝘉𝘢𝘩𝘭𝘶𝘪𝘶𝘭𝘶i, Iași, 2010.
Ursulescu, Nicolae 𝘦𝘵 𝘢𝘭𝘪𝘪, 𝘏𝘰𝘪𝘴𝘦ș𝘵𝘪, 𝘤𝘰𝘮. 𝘋𝘶𝘮𝘦ș𝘵𝘪, 𝘫𝘶𝘥. 𝘐𝘢ș𝘪, în Cronica cercetărilor arheologice din România 2003, București, 2004, p. 139-142.
Ursulescu, Nicolae 𝘦𝘵 𝘢𝘭𝘪𝘪, 𝘏𝘰𝘪𝘴𝘦ș𝘵𝘪, 𝘤𝘰𝘮. 𝘋𝘶𝘮𝘦ș𝘵𝘪, 𝘫𝘶𝘥. 𝘐𝘢ș𝘪, în Cronica cercetărilor arheologice din România 2004, București, 2005, p. 177-178.
===================
𝙏𝙝𝙚 𝘼𝙪𝙜𝙪𝙨𝙩 𝟮𝟬𝟮𝟯 𝘼𝙧𝙩𝙞𝙛𝙖𝙘𝙩
Hoisești – 𝘓𝘢 𝘗𝘰𝘥, 2003. Cucuteni culture, around 4400 BC.
Clay double-mouth vessel, hand-shaped and burned in red. The piece has a slightly elongated shape with a pumped body and two short, cylindrical necks. The rims have a straight design.
If the Cucuteni-Trypillia civilization is known for its rich, painted decoration and love for symmetry, this item stands out for its lack of adornment. The artifact was carefully crafted from a fine paste. The place of the discovery is most likely associated with the first level of habitation at the Hoisești site.
The vessel's unusual shape, as well as its lack of decoration and tiny size, place it outside of the site's ceramic typology. The vessel's functionality is unknown, as is the category to which it belongs. It could have been used in ceremonies as a sacred vessel.
Similar containers, either simple or composite, with two, three, or more mouths have been previously discovered. These are so-called pseudo-kernos vessels found in several Neolithic and Chalcolithic cultures. Kernos/kernoi vessels were produced on a broad territory in the eastern Mediterranean or Caucasian area in the following epochs (including the classical era), with no obvious direct link to the Eneolithic.
𝘍𝘦𝘢𝘵𝘶𝘳𝘦𝘴: height: 55 mm; diameter of the mouth: approx. 25 mm; maximum diameter: 70 mm; length: 60 mm; width: 30 mm.
„Alexandru Ioan Cuza” University Museum in Iași
Inventory: MCC611.

 

Sursa informațiilor Muzeul Universității "Alexandru Ioan Cuza".

𝑭𝒍𝒖𝒕𝒖𝒓𝒆𝒍𝒆 ‘’𝑪𝒐𝒂𝒅𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒓𝒂̆𝒏𝒅𝒖𝒏𝒊𝒄𝒂̆’’, 𝑂𝑟𝑛𝑖𝑡ℎ𝑜𝑝𝑡𝑒𝑟𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑎𝑚𝑢𝑠 (Linnaeus,1758)

 





𝐄𝐱𝐩𝐨𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐧𝐢𝐢 #AUGUST
#SecțiaȘtiințeleNaturii, MUZEUL OLTENIEI CRAIOVA
𝑭𝒍𝒖𝒕𝒖𝒓𝒆𝒍𝒆 ‘’𝑪𝒐𝒂𝒅𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒓𝒂̆𝒏𝒅𝒖𝒏𝒊𝒄𝒂̆’’, 𝑂𝑟𝑛𝑖𝑡ℎ𝑜𝑝𝑡𝑒𝑟𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑎𝑚𝑢𝑠 (Linnaeus,1758)
𝐶𝑙𝑎𝑠𝑎̆: Insecta; 𝑂𝑟𝑑𝑖𝑛: Lepidoptera; 𝐹𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑒: Papilionidae; 𝐺𝑒𝑛: Ornitoptere
Colecția de lepidoptere exotice ‘’𝐶𝑙𝑎𝑢𝑑𝑖𝑎 𝑆𝑡𝑎̆𝑛𝑜𝑖𝑢’’ din patrimoniul entomologic al Secției de Științele Naturii se remarcă prin exemplare spectaculoase. Dintre acestea, deosebit prin colorit, este genul 𝑂𝑟𝑛𝑖𝑡ℎ𝑜𝑝𝑡𝑒𝑟𝑎.
Denumirea specifică a fluturelui 𝑂𝑟𝑛𝑖𝑡ℎ𝑜𝑝𝑡𝑒𝑟𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑎𝑚𝑢𝑠, provine de la grecescul ‘’Priam’’, care este numele regelui Troiei, din timpul războiului troian.
Această specie de fluturi, numiți popular ‘’coadă de rândunică’’, trăiește în regiunile cu păduri tropicale din Australia de Nord-Est, Insulele Solomon, Papua-Noua Guinee.
𝑂𝑟𝑛𝑖𝑡ℎ𝑜𝑝𝑡𝑒𝑟𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑎𝑚𝑢𝑠 este o specie variabilă. A fost descris inițial pe insula Seram din Indonezia. Fluturele prezintă dimorfism sexual (femela este diferită de mascul, ca și culori și dimensiuni).
Din punct de vedere al coloritului, masculul este mai vioi și mai ademenitor colorat decât femela, însă toate sunt cu rostul lor - adică Natura a înzestrat femela cu acest colorit maro pentru a fi protejată, prin mimetism (imitare), în mediul înconjurător.
Tot în contextul dimorfismului sexual (diferența dintre cele două sexe) masculii sunt mai mici decât femelele și au un colorit mai frumos – cu abdomenul galben, toracele și capul de culoare neagră, aripile posterioare verzi, tivite cu negru și ornate cu un șir de pete rotunde de culoare neagră și aripile anterioare mari cu modele de un verde-strălucitor pe un fond negru. Capul și toracele sunt negre iar abdomenul este galben.
La fel ca alte specii din genul 𝑂𝑟𝑛𝑖𝑡ℎ𝑜𝑝𝑡𝑒𝑟𝑎, femelele sunt mai mari și mai puțin colorate decât masculii, ele fiind în principal negricioase sau maro închis, cu modele în maro pal, galben sau alb. Au fost descrise până la 99 de subspecii, cu multe alte variante și forme pentru ambele sexe.
𝐂𝐨𝐧𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐫𝐞: În general, această specie rămâne larg răspândită, dar unele subspecii sunt amenințate de distrugerea habitatului, de unde și o mai mare preocupare pentru conservare. La fel ca mulți fluturi exotici, O. priamus este listat în apendicele II CITES, care restricționează exportul internațional.
Material realizat de: Dr. 𝘓𝘪𝘭𝘢 𝘎𝘪𝘮𝘢, muzeograf Secția de Științele Naturii, 𝘔𝘶𝘻𝘦𝘶𝘭 𝘖𝘭𝘵𝘦𝘯𝘪𝘦𝘪
𝗣𝗵𝗼𝘁𝗼: Muzeul Olteniei

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Cămașa de fată din Viscri

 

Cămașa de fată din Viscri

Costumul tradițional din Viscri are un caracter arhaic pronunțat, desemnând îndelungata tradiție a sașilor transilvăneni. Cămașa, element de port definitoriu, era confecționată din pânză albă, fină, încrețită în jurul gâtului și spre manșete. Decorul floral este cusut în cruci, policrom la guler și cu arnici negru pe manșete.
Bogăția și frumusețea portului tradițional din sud-estul Transilvaniei, semnele și simbolurile cusute și țesute pe cămășile femeiești din Țara Bârsei, Țara Oltului, zona Bran și zona Hârtibaciului pot fi admirate la Coresi Shopping Resort, în spațiul intitulat Piața cu Copaci, lângă scenă, în Expoziția ,,IA și cămașa de acasă” realizată de Muzeul de Etnografie Brașov în cadrul Proiectului ,,Moștenirea culturală brașoveană”, finanțat de Primăria Municipiului Brașov.


#MuzeuldeEtnografieBrașov
#Iașicămașadeacasă
#MoștenireaCulturalăBrașoveană
#ProiectfinanțatdePrimăriaBrașov
#CoresiShoppingResort

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Exponatul lunii august / O CĂLIMARĂ GLAZURATĂ DE EPOCĂ ROMANĂ DESCOPERITĂ LA APULUM

 






Exponatul lunii august / O CĂLIMARĂ GLAZURATĂ DE EPOCĂ ROMANĂ DESCOPERITĂ LA APULUM

Vernisajul va avea loc marți 1 august 2023, ora 11:00, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Organizatorii acestui eveniment sunt Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Direcția Județeană pentru Cultură Alba.

Piesa a fost descoperită în anul 2022 în cadru necropolei sudice de la Apulum (Dealul Furcilor-Podei) și constituie inventarul funerar al unui mormânt de incinerație, aparținând unui adult de sex masculin.
Călimara face parte din inventarul mult mai larg al ustensilelor utilizate în Antichitate pentru scriere pe diferite materiale alături de tabletele cerate, stilus, calamus (condei), suluri de pergament sau papirus.
Erau utilizate ca recipiente pentru păstrarea cernelii (atramentum) obținută prin amestecarea negrului de fum cu un exudat (rășină) al unei specii de salcâm originar din Africa de Nord cunoscut și sub numele de „gumă arabică”.
În Dacia mai este atestată o singură călimară din ceramică descoperită la Micăsasa (jud. Sibiu), alte piese confecționate din metal fiind descoperite la Buciumi, Potaissa, Porolissum și Micia.
Importanța călimării de la Apulum rezidă din faptul că este singura piesă provenită din context funerar aspect ce reflectă statutul social la defunctului în privința profesiei sau a unor preocupări din sfera cultă a civilizației romane.
În paralel glazura pe bază de plumb este una dintre cele mai puțin frecvente metode de ornamentare a vaselor produse de atelierele de olari din Imperiul Roman în sec. I-III d. Chr, iar forma piesei reprezintă un unicat ea fiind o transpunere în ceramică a unor recipiente cu aceeași funcționalitate confecționate din metal sau sticlă.
Descoperiri realizate la Apulum în diferite contexte a unor piese glazurate și elemente specifice tehnologiei de fabricare nu exclud faptul că această călimară să fie rezultatul unei producții locale, acest aspect fiind parțial confirmat și analize arheometrice.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

O nouă bancnotă comemorativă din Fiji - 02.08.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.


 

Fiji new 100-cent numismatic product (BNP514a) reported for introduction on 08.08.2022

This 100-cent legal tender note was sold at a premium for 30 Fijian dollars. In additional to individual notes, uncut blocks of 2, 3, 8, and 16 banknotes are also available. A total of 950,000 notes were produced. This non-circulating note commemorates the Chinese Lunar Year of the Dragon.

BNP514 (PNL): 100 cents (US$0.45)

Yellow, red, brown, and green. Front: English text; hibicus flower in gold-to-green OVI; hibicus flower; coat of arms. Back: English text; stylized Chinese dragon with clouds and red lantern; bank logo. Holographic foil stripe with waves, 100, leaves, banded iguana, red-throated lorikeet, fish, corals, starfish, RBF logo, shells, and pearls. No security thread. Watermark: None. Printer: (De La Rue). 145 x 70 mm. Polymer (Safeguard).

a. No date. Sig. 5: Ali. Prefix AA. Intro: Expected 08.08.2023.

300-dpi scans requested.

Courtesy of Don Ludwig.

 

Sursa informațiilor: https://banknotenews.com/?p=40715

Despre câteva noi monede comemorative americane care vor fi emise în 2024 - 02.08.2023 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

Despre câteva erori monetare foarte valoroase americane - 02.08.2023 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News