luni, 3 iulie 2023

Conferința de Joi: "Căutătorii de aur negru și arhitectura orașului Baku", la Palatul Suțu

 

Joi, 6 iulie 2023, la ora 18.30, Muzeul Municipiului București vă invită la o nouă Conferință de Joi, intitulată "Căutătorii de aur negru și arhitectura orașului Baku".
Conferința va avea loc la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu) și va fi susținută de dr. Iosefina Blazsani-Batto (Universitatea de Stat din Arizona, SUA) și dr. Fikrat Jahangirov, Decanul Facultății de Științele Educației, Universitatea de Limbi Străine din Azerbaidjan.
Intrare 10 lei.
Coordonatorul Conferințelor de Joi: Cătălin D. Constantin.
Pe la 1900, Baku, capitala de azi a Azerbaidjanului, oraș la țărmul Mării Caspice, ajunge să fie cunoscut sub numele de Parisul din Caucaz. Pe bună dreptate, pentru că arhitectura europeană din centrul orașului era și a rămas până astăzi europeană. Paralela cu Bucureștiul, Micul Paris al Balcanilor, e tentantă și cât se poate de posibilă. Dezvoltarea urbanistică uluitoare a orașului Baku, începând de pe la 1875 și până la Primul Război Mondial, se datorează boom-ului petrolier. La 1906, Baku producea peste jumătate din cantitatea de petrol din lume. În 1878, frații Robert și Ludvig Nobel fondau la Baku compania petrolieră Branobel. Orașul a crescut imediat: îmbinând neoclasicismul, neogoticul, stilul Art Nouveau, clădirile fin-de-siècle au creat un contrast puternic cu arhitectura orașului oriental, vechi. Din nou, paralela cu Bucureștiul e cât se poate de justificată. Conferința de joi, 6 iulie 2023, spune povestea creșterii orașului de la țărmul Mării Caspice. Conferința susținută de dr. Iosefina Blazsani-Batto și prof. dr. Fikrat Jahangirov se va desfășura în limba română, cu intervenții în limba engleză ale invitatului de la Baku.
Iosefina Blazsani-Batto: Critic literar, eseistă. Facultatea de Litere (1996) UBB Cluj-Napoca. Doctor în literatură comparată (2011). Debut absolut in Echinox, 1995. Este în prezent lector de limba și cultura română la Universitatea de Stat din Arizona. A funcționat ca lector ILR din cadrul Universității de Litere din Azerbaidjan, Baku, în perioada 2017 - 2022, iar din 2018 este director al Centrului de limbă și cultură română din cadrul aceleiași universități. A funcționat ca și cadru didactic asociat în învățământul universitar (1997-2001), cadru didactic în învățământul preuniversitar din 1999 (limba și literatura română, literatură universală și limba engleză), formator pentru educația adulților din 2008, având o dublă formare universitară în Litere (specializarea română-engleză) și Studii Europene, formare postuniversitară în Antropologie culturală, Multiculturalism, Valorificarea patrimoniului cultural și Management educațional și comunicare instituțională, este interesată de comparativisme culturale în cadrul tezei de doctorat despre simbolismul solstițiului de vară și de modul în care diplomația culturală poate facilita apropierea în domeniul relațiilor internaționale.
Doctor în filologie, Fikrat Jahangirov este decanul Facultății de Științele Educației, profesor în cadrul Departamentul de Lexicologie și stilistică engleză, Universitatea de Limbi din Azerbaidjan. Are o bogată experiență în dezvoltarea umană, resurse și programe educaționale în Azerbaidjan, unde a acționat ca vicepreședinte al Consiliului de experți în științe filologice al Atestării Superioare Comisia de pe lângă Președintele Republicii Azerbaidjan. A participat la numeroase conferințe naționale și internaționale cu tematici în domeniul științelor educației și are experiență în aplicarea principiilor Bologna. A contribuit cu studii în domenii precum lingvistică istorică, limbă și cultură și științele educației.


The Great Oil Rush and Baku Architecture
Around 1900, Baku, the current capital of Azerbaijan, a city on the shores of the Caspian Sea, became known as the Paris of the Caucasus. Rightly so, because the European architecture in the city center was and remains European to this day. The parallel with Bucharest, the Little Paris of the Balkans, is tempting and entirely possible. The astonishing urban development of the city of Baku from around 1875 until the First World War was due to the oil boom. By 1906, Baku was producing over half of the world's oil. In 1878, the Nobel brothers, Robert and Ludvig, founded the oil company Branobel. The city immediately grew: blending neoclassicism, neo-Gothic, Art Nouveau style, fin-de-siècle buildings created a strong contrast with the old oriental architecture of the city. Again, the parallel with Bucharest is entirely justified. The conference on Thursday, July 6th, 2023, tells the story of the city's growth on the shores of the Caspian Sea. The conference, presented by Dr. Iosefina Blazsani-Batto and Prof. Dr. Fikrat Jahangirov, will be in Romanian, with interventions in English from the Baku representative.
Iosefina Blazsani-Batto: Literary critic, essayist. Faculty of Letters (1996) UBB Cluj-Napoca. Doctor in Comparative Literature (2011). Absolute debut in Echinox, 1995. She is currently a lecturer in Romanian language and culture at Arizona State University. She served as an ILR lecturer at the University of Literature in Azerbaijan, Baku, from 2017 to 2022, and since 2018, she has been the director of the Romanian Language and Culture Center at the same university. She worked as an associate professor in higher education (1997-2001), a teacher in pre-university education since 1999 (Romanian language and literature, world literature, and English language), a trainer for adult education since 2008, with a double university education in Letters (Romanian-English specialization) and European Studies, postgraduate training in Cultural Anthropology, Multiculturalism, Cultural Heritage Valorization, and Educational Management and Institutional Communication. She is interested in cultural comparativism in the context of her doctoral thesis on the symbolism of the summer solstice and how cultural diplomacy can facilitate closer international relations.
Doctor of Philology, Fikrat Jahangirov, is the dean of the Faculty of Education Sciences, a professor in the Department of English Lexicology and Stylistics at Azerbaijan University of Languages. He has extensive experience in human development, resources, and educational programs in Azerbaijan, where he served as vice president of the Expert Council on Philological Sciences of the Higher Attestation Commission under the President of the Republic of Azerbaijan. He has participated in numerous national and international conferences on educational sciences and has experience in applying the principles of Bologna. He has contributed studies in areas such as historical linguistics, language and culture, and educational sciences.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

Cuarțul

 

Invităm publicul la o călătorie inedită în adâncurile Pământului, acolo unde s-au format „𝐟𝐥𝐨𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚̆” și mineralele de-a lungul timpului geologic, de unde au fost extrase de mineri și aduse la suprafață pentru a ne putea bucura astăzi de frumusețea lor.
𝐈̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐭̦𝐢 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐫𝐚 𝐞𝐬̦𝐚𝐧𝐭𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐮𝐚𝐫𝐭̦ 𝐢̂𝐧 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐚𝐠𝐞𝐧𝐞𝐳𝐞, 𝐯𝐚𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢𝐚, 𝐝𝐚𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞. 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐁𝐢𝐬𝐭𝐫𝐢𝐭̦𝐚 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐢𝐧 𝐝𝐢𝐧 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐨𝐚𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐚𝐢𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐞 (𝐦𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐁𝐚𝐢𝐚 𝐒𝐩𝐫𝐢𝐞, 𝐂𝐚𝐯𝐧𝐢𝐜, 𝐇𝐞𝐫𝐣𝐚, 𝐁𝐚̆𝐢𝐮𝐭̦, 𝐏𝐨𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐁𝐨𝐭𝐢𝐳𝐞𝐢) 𝐬̦𝐢 𝐑𝐨𝐝𝐧𝐚.
Alături de fascinantul cuarț, vor putea fi admirate varietăți de SiO2 și eșantioane exotice dintre care amintim ametistul din Brazilia și Madagascar, cuarțul din Arkansas (SUA), geodă de cuarț și cuarț roz (Brazilia), citrin (Volodarsk, Ucraina), de asemenea și alte varietăți provenite din țara noastră: calcedonie de Trestia (MM), lemn silicifiat (Prăvăleni, HD), opal xiloid (Toplița, HR), jasp (Cheile Babei, MM). Tot în același cadru ne vor încânta privirea bijuterii, respectiv geme șlefuite din care se obțin podoabe.
𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 „𝐂𝐮𝐚𝐫𝐭̦𝐮𝐥” 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐏𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚-𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦, 𝐢̂𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝟓 𝐢𝐮𝐥𝐢𝐞-𝟐𝟖 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟑.
Mai multe detalii pe site: https://cmnn.ro/.../cuartul_muzeul_de_stiinte_naturale.../.
Vă așteptăm cu drag!
#cmnn #muzeelecmnn #stiintenaturale #piatraneamt

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

Pălăriile săsești, obiecte de recuzită la sărbători

 


Bărbații și feciorii sași purtau pe cap obișnuita pălărie țărănească din pâslă, de formă rotundă. Cu ocazia diferitelor sărbători aceste pălării deveneau piese de recuzită ceremonială, frumos decorate. De regulă, de împodobirea pălăriei se ocupau fetele.
Una dintre aceste ocazii era sărbătoarea Cununii (Kronenfest) care se sărbătorea de către comunitatea săsească la 29 iunie, în fiecare an, în ziua de Sf. Petru şi Pavel.
În localitatea Lovnic, zona Rupea, feciorii aduceau fetelor pălăriile pentru împodobit chiar în dimineața zilei de Sf. Petru și Pavel. „Vrâsta” se confecționa manual. Din hârtie cerată sau chiar ceară, fetele realizau flori colorate diferit, la care adăugau mici bucățele de oglindă.
Dimineața feciorii veneau în vizită la fete unde erau serviți cu prăjitură și un pahar de rachiu, timp în care fetele le coseau „vrâsta” la pălărie.
Sărbătoarea Cununii era un vechi ritual agrar închinat vegetaţiei, recoltei, prosperităţii oamenilor şi divinităţii. Scenariul ritual, susţinut de fetele şi feciorii confirmaţi implica realizarea coroanei cu flori şi frunze verzi de stejar și ridicarea acesteia într-un loc bine stabilit, rostirea unor texte în versuri de către un fecior prin care se mulțumea lui Dumnezeu pentru roadele obținute de pe holde iar la final, dansuri şi muzică de fanfară, la care asista întreaga comunitate.
Vă invităm să vizitați Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea unde alături de expoziția permanentă, este deschisă în această perioadă și expoziția temporară „Costumul săsesc din Zona Rupea și Țara Bârsei” și unde puteți afla și alte aspecte legate de comunitățile din zonă.


Foto 1: Sărbătoarea Cununii (Kronenfest), Lovnic, zona Rupea
Datare: aprox. 1973-1974
Arhiva Muzeului de Etnografie Brașov
Foto 2. Pălărie cu „vrâstă” din Lovnic aflată în expunere la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea

#muzeuletnograficgheorghe #SfPetrusiPavel #kronenfest #zonarupea #sași

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Monede romane din argint, descoperite de doi gorjeni

 










1.300 de monede romane au fost descoperite de doi tineri din județul Gorj. Dumitru Dorel Boghian și Ovidiu Andreca au predat zilele acestea 1.313 monede din argint, denari romani republicani, Direcției Județene pentru Cultură Gorj. Descoperirea a fost făcută la aproximativ 12 metri de un drum forestier, în județul Gorj. „Monedele au fost descoperite împreună cu 32 de fragmente ceramice, la o adâncime de aproximativ 40 de centimetri. (…) Monedele au fost fotografiate față-verso. Monedele au fost ambalate în 14 pungi, dintre care 13 cu câte 100 de monede și o pungă cu 13 monede. Fiecare pungă a fost numerotată, capsată și ștampilată. Toate cele 14 pungi cântăresc aproximativ 5.123 de grame. Cu ajutorul lui Dumnezeu și a bunului meu prieten Ovidiu Andreca, după o vreme urâtă și ploioasă pe data de 18-06-2023, am ieșit la detecție într-o pădure foarte frumoasă din Gorj. După câteva ore de detecție cu multe sârme și capace de conserve, cu drumuri abrupte și nămoloase, a ieșit soarele și pe strada noastră, norocul ne-a surâs și am descoperit ulcica cu arginți, un frumos tezaur monetar de 1313 Denari Romani Republicani în perfectă stare. Monedele au fost predate conform legii la DJC Gorj“, a transmis Dumitru Dorel Boghian pe Facebook.

 

Sursa imaginilor Adi Aditza.

Sursa informațiilor Gorj Online.

O nouă monedă comemorativă din Niue - 03.07.2023 - VIDEO

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The New Zealand Mint surprises us with the issuance of a curious and amusing one-ounce silver coin, in which the hollowed-out figure of the famous Looney Tunes character, Wile E. Coyote, appears.

The notorious ACME Corporation artifacts that Coyote uses for his plans to catch the speedy roadrunner have a curious fact that they always work, even though they often work against himself. Which causes funny scenes like the ones on this coin.


The creative piece shows on its back one of the mythical blows that the Coyote usually suffers in the series, since he is always crushed carrying out one of his failed plans. We also see the color logo of ACME Corporation, a fictitious company from the Looney Tunes universe. The background of the composition has a modern antique finish, giving the bumpy blow more realism.


While on the obverse of the coin we see the other side of the character's silhouette also on a background in an antique finish. They also appear on one side, the face value "TWO DOLLARS" (2 dollars), the Public Seal of Niue, the issuing country, under this the year of issue "2023" and on the other side of the piece the metal and its purity.


The encapsulated coin is presented in an ingenious packaging that simulates one of the ACME product boxes. It also includes a colorful outer box with a Looney Tunes theme and the unique Number of the coin and its Certificate of Authenticity.

Specifications of the coin and its issuance
 
Country Niue
Mint New Zealand Mint
Year 2023
Face value 2 dollars
Weight 1 troy ounce (31.10 g)
Metal and purity 999 silver
Diameter 40mm
Presentation exclusive box
Quality proof
Roll 2,000


In this video you can see in more detail both the piece and its original packaging:


Sursa: Youtube Utilizator: NZ Mint


Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă de aur din Spania - 03.07.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

First it was the Iberian Lynx, then the Bull and in this 2023 the Carthusian Horse will be the protagonist of the new investment-collection coin that will be issued by the National Currency and Stamp Factory – Real Casa de la Moneda in a few days.


In 2021 Spain joined a select group of countries that mint this type of coin with the issuance of a piece made up of one ounce of pure gold in which the protagonist was the Lynx on one side and a real on the other. columnar type, unequivocal symbol of the historical Spanish silver coin recognized worldwide within the numismatic culture. The columnar is still the motif represented on all the coins, although in 2022 it had modifications making it much more attractive and recognizable.

As I said, in 2022 it was the bull, and next Monday, July 3, the Carthusian Horse will be represented in the new currency.


These coins, which are linked to the price of gold, are currently priced at around 1,930 euros. For those who would like to have this type of coin but their economy does not allow it, there is also a tenth of an ounce version with the same design that is usually issued the following year. Thus, the Carthusian Horse will be issued in 2024, if everything continues as to date.

ONE OUNCE GOLD COIN DEDICATED TO THE CARTHUSIAN HORSE
 
 

On the reverse of the coin, an image of a horse is reproduced. To its left, in an ascending circular direction and in capital letters, the legend CABALLO CARTUJANO, next to the mint mark and the year of issue 2023. In the upper part, horizontally and in capital letters, the face value of piece 1, €5. The motifs and legends are surrounded by a graphic of pinions.
 

On the obverse, there is a representation of the motifs and legends of a columnar-type royal: two hemispheres under a royal crown, flanked by the Pillars of Hercules with the motto PLUS ULTRA, all on a sea with waves. In the upper center of the piece, within a circle, in the form of a quadruple latent image, appear the mint mark, a five-pointed star, the graphic symbol of the euro and the silhouette of the pillar. At the top, in a circular direction and in capital letters, appears the legend FELIPE VI REY DE ESPAÑA. At the bottom of the coin, in a circular direction, the legend 1 OUNCE 999.9 GOLD. The motifs and legends are surrounded by a graphic of pinions.

A CURRENCY WITH A UNIQUE SECURITY MEASURE 
 

One element that makes this coin unique among bullion (investment) coins is the inclusion on the obverse of a security measure patented by the Fábrica Nacional de Moneda y Timbre – Real Casa de la Moneda itself, the quadruple latent image. This security measure allows you to see four different images in the same space on the coin depending on the incidence of light and the angle from which you look at it. The mint mark, a five-pointed star, the graphic symbol of the euro and the silhouette of the columnar appear on the coin.

Technical specifications

Country Spain
Denomination €1.5
Year of issue 2023
Metal Gold
Quality Reverse proof *
Maximum emission volume 12,000
Diameter 37mm
Mint FNMT – Royal Mint
Weight in ounces 1
Weight in grams 31,104
Purity 999.9
Price Gold price + 10% **


* The background is matte while the engraved relief shines

** The retail price of the currency will be determined at the time of the transaction by the Gold Spot price REUTERS XAU=, real-time price of physical gold purchase-sale transactions at that time, plus a margin of 10%.
 
 
Sursa informațiilor aici.

miercuri, 28 iunie 2023

Festivalul Roman “CASTRVM NOVIS” 2023 - PROGRAM

 


Vă invităm la o incursiune în Imperiul Roman, mai exact în Provincia Dacia, să faceți cunoștință cu disciplina legiunilor romane, dansurile și ritualurile puse în scenă de frumoasele bacante.
De această dată războinicii barbari, daci, bastarni și sarmați, vor încercă să țină piept mașinii de război romane.
Pe lângă acestea vor fi puse în practică o serie de ateliere interactive - tir cu arcul, olărit și pictură.

 

Sursa informațiilor Castrvm Novis.

Inel roman de aur, cu camee, descoperit la Piroboridava (Poiana, jud. Galați), finalul secolului I a. C. – secolul I p. C.

 

Inel roman de aur, cu camee, descoperit la Piroboridava (Poiana, jud. Galați), finalul secolului I a. C. – secolul I p. C.


Piesa face din colecția Muzeul Național de Istorie a României și poate fi admirată în cadrul expoziției „Dacia – Ultima frontieră a romanității” până la finalul lunii iulie 2023.
Expoziția este organizată cu sprijinul Fundației Prietenii Muzeului de Istorie a României.
Mai multe detalii despre proiectul expozițional găsiți pe site-ul muzeului: https://www.mnir.ro/expozitia-dacia-ultima-frontiera-a.../
Bilete online: https://mnir.booktes.com/#2020-12-07
Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Cupă gotică din lut, ce imită un recipient roman de sticlă.

 

Cupă gotică din lut, ce imită un recipient roman de sticlă.
Loc de descoperireꓽ Izvoare, jud. Neamț
Datareꓽ sec. al IV-lea p. C.


Piesa face din colecția Muzeul Național de Istorie a României și poate fi admirată în cadrul expoziției „Dacia – Ultima frontieră a romanității” până la finalul lunii iulie 2023.
Expoziția este organizată cu sprijinul Fundației Prietenii Muzeului de Istorie a României.
Mai multe detalii despre proiectul expozițional găsiți pe site-ul muzeului: https://www.mnir.ro/expozitia-dacia-ultima-frontiera-a.../
Bilete online: https://mnir.booktes.com/#2020-12-07
Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul Virtual.

Oameni, locuri, tradiţii, obiceiuri.

 

Sub egida Consiuliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a Complexului Muzeal Bistriţa – Năsăud, Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna, vă invită joi, 29 iunie 2023 ora 17.00 la vernisajul expoziţiei de fotografie „Oameni, locuri, tradiţii, obiceiuri.”
Expoziţia aduce în faţa publicului tablouri pe pânză după vechi fotografii, în care se regăsesc aspecte cu privire la originalitatea şi frumuseţea tradiţiilor, obiceiurilor şi portului popular specifice Văii Someşului Mare.
Lumea din care face parte ţăranul român a fost dintotdeauna bogată în obiceiuri şi tradiţii.
Acestea au fost păstrate din generaţie în generaţie, iar o parte din ele mai sunt păstrate cu sfinţenie şi astăzi, ele având un rol important în derularea vieţii de zi cu zi, dar mai ales în păstrarea identităţii culturale.
Obiceiurile tradiţionale româneşti sunt fapte culturale complexe, menite înainte de toate, să organizeze viaţa oamenilor, marchează momentele importante ale trecerii lor prin lume, şi le modelează comportamentul.
Dacă ar fi să facem o scurtă clasificare a obiceiurilor şi tradiţiilor, o primă categorie ar fi cele legate de diferite evenimente ce se desfăşoară de-a lungul anului, toate acestea vizând viaţa colectivă a satului, având un caracter public şi ciclic. În această categorie se regăsesc sărbătorile religioase legate de Crăciun şi Anul Nou (colindatul, irozii, turca, pluguşorul), de Paşte (Joia Mare, încondeiatul ouălor, Învierea), sau de alte sărbători cum ar fi: Boboteaza, Buna Vestire, Rusaliile. Acestora li se adaugă cele legate de munca agricolă sau de anotimpurile de peste an: prima ieşire cu plugul, „băgatul oilor pe brânză”, Sânzâienele, Cununa grâului, seceratul, claca, desfăcatul. Nu uităm nici de sezătoare, de jocul sau hora satului, de mersul în cătănie, de lăsatul secului.
Cea de a doua mare categorie se referă la obiceiurile care atestă diferite momente importante din viaţa omului. Desfăşurarea lor este legată de momente bine determinate care nu se repetă de-a lungul vieţii: naşterea, botezul, nunta şi înmormântarea. Folcloriştii le numesc „rituri de trecere”.
De asemenea, trebuie să amintim şi costumul popular, acesta fiind de multe ori utilizat în înfăptuirea ritualurilor tradiţionale, devenind o adevărată comoară culturală prin multitudinea motivelor care sunt transpuse prin diferite cusături, multe dintre ele fiind inspirate din viaţa de zi. Tradiţiile, obiceiurile şi portul popular sunt zestrea moştenită de la strămoşii noştri, iar noi suntem datori să o transmitem mai departe pentru a păstra continuitatea acestui popor.
„Fără tradiţie nu exită cultură, nici omul simplu, nici geniul nu pot crea nimic fără tradiție. ”(Valise Pârvan, Datoria vieţii noastre).
Expoziţia va fi deschisă pentru publicul vizitator în perioada 29 iunie - 28 iulie 2023 la Muzeul Etnografic si al Mineritului Rodna.
Coordonator proiect: Muzeograf, Floare Grapini
Vă așteptăm cu drag!

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.