1. Monedă Stater tip Koson, Dacia, jumătatea sec. I î.e.n., aur, piesă muzeală, provine din colecția numismatului elvețian Markus Weder
Lot retras (cf. art. 12 al Regulamentului de Licitare)
Descriere
Aur 95,45%, Argint 4,38%, Cupru 0,23% 8,54 g d=21 mm
PROVENIENȚĂ
Moneda a fost cumpărată de la casa de licitații Münzen & Medaillen GmbH din orașul Weil am Rhein, Germania, în data de 4 decembrie 2024. Proprietarul dispune de toate actele de achiziție, iar copiile acestora, cu datele personale și prețurile șterse, vor fi puse la dispoziția cumpărătorului.
Detalii
Avers: Procesiune de trei persoane cu togă romană, spre stânga, primul şi ultimul purtând pe umăr fascii; Legenda: ΚΟΣΩΝ și monograma B (pentru ”Basileos”, însemnând rege).
Revers: Vultur spre stânga, pe un sceptru, ţinând în gheara dreaptă o cunună de lauri.
Kosonul dacic reprezintă una dintre cele mai importante şi rare piese numismatice ale antichităţii. Denumirea kosonului este strâns legată de numele regelui dac, Cotiso. Mulţi istorici atribuie baterea monedei de aur cu legenda "ΚΟΣΩΝ" lui Koson, care ar fi fost același cu regele Cotiso, menţionat de izvoarele istorice. Cotiso a fost succesorul lui Burebista care, după destrămarea regatului dac, s-a afirmat ca rege al dacilor între Banat şi Oltenia, după cum îl denumea poetul Horaţiu. Izvoarele istorice ne spun că noul rege al dacilor a fost curtat de cei doi antagonişti, Marc Antoniu şi Octavian (mai târziu, Augustus) pentru a forma alianţe. Cotiso este menţionat şi într-o odă a poetului Horaţiu prin care acesta asigură siguranţa Romei, întrucât armata lui Cotiso a fost înfrântă de către trupele lui Augustus în anul 25 î.Ch. Sfârşitul domniei lui Cotiso este marcat de campania lui Marcus Vicinius, primul general roman care trece Dunărea şi invadează Dacia. Se presupune că regele Cotiso a fost ucis în urma acestei campanii, marcând sfârşitul domniei sale în anul 9 î.Ch.
Pentru pasionații de istorie sau colecționarii de monede rare, Koson este o piesă esențială, având un caracter unicat. Este un simbol al tradiției și al măiestriei artisanale a vremurilor antice, fiind un obiect de valoare nu doar financiară, ci și culturală. Deținerea unei astfel de monede nu este doar o investiție, ci și o modalitate de a păstra legătura cu o eră plină de semnificație, un obiect care atrage admirația și respectul celor care înțeleg importanța sa.
Descriere
Aur 95,45%, Argint 4,38%, Cupru 0,23% 8,54 g d=21 mm
PROVENIENȚĂ
Moneda a fost cumpărată de la casa de licitații Münzen & Medaillen GmbH din orașul Weil am Rhein, Germania, în data de 4 decembrie 2024. Proprietarul dispune de toate actele de achiziție, iar copiile acestora, cu datele personale și prețurile șterse, vor fi puse la dispoziția cumpărătorului.
Detalii
Avers: Procesiune de trei persoane cu togă romană, spre stânga, primul şi ultimul purtând pe umăr fascii; Legenda: ΚΟΣΩΝ și monograma B (pentru ”Basileos”, însemnând rege).
Revers: Vultur spre stânga, pe un sceptru, ţinând în gheara dreaptă o cunună de lauri.
Kosonul dacic reprezintă una dintre cele mai importante şi rare piese numismatice ale antichităţii. Denumirea kosonului este strâns legată de numele regelui dac, Cotiso. Mulţi istorici atribuie baterea monedei de aur cu legenda "ΚΟΣΩΝ" lui Koson, care ar fi fost același cu regele Cotiso, menţionat de izvoarele istorice. Cotiso a fost succesorul lui Burebista care, după destrămarea regatului dac, s-a afirmat ca rege al dacilor între Banat şi Oltenia, după cum îl denumea poetul Horaţiu. Izvoarele istorice ne spun că noul rege al dacilor a fost curtat de cei doi antagonişti, Marc Antoniu şi Octavian (mai târziu, Augustus) pentru a forma alianţe. Cotiso este menţionat şi într-o odă a poetului Horaţiu prin care acesta asigură siguranţa Romei, întrucât armata lui Cotiso a fost înfrântă de către trupele lui Augustus în anul 25 î.Ch. Sfârşitul domniei lui Cotiso este marcat de campania lui Marcus Vicinius, primul general roman care trece Dunărea şi invadează Dacia. Se presupune că regele Cotiso a fost ucis în urma acestei campanii, marcând sfârşitul domniei sale în anul 9 î.Ch.
Pentru pasionații de istorie sau colecționarii de monede rare, Koson este o piesă esențială, având un caracter unicat. Este un simbol al tradiției și al măiestriei artisanale a vremurilor antice, fiind un obiect de valoare nu doar financiară, ci și culturală. Deținerea unei astfel de monede nu este doar o investiție, ci și o modalitate de a păstra legătura cu o eră plină de semnificație, un obiect care atrage admirația și respectul celor care înțeleg importanța sa.
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-stater-tip-koson-dacia-jumatatea-sec-i-ien-aur-piesa-muzeala-provine-din-colectia-numismatului-elvetian-markus-weder-ro-103505
2. Monedă Stater, Mithridates VI Eupator, Regele Pontului, în numele lui Lysimachos, bătută la Tomis, cca. 88-86 î.e.n., aur, piesă muzeală
Preț de pornire
€ 1.000
Adjudecat
€ 7.000
Descriere
aur d=20 mm
Detalii
Avers: capul zeului Alexandru cel Mare, purtând coarnele lui Zeus-Amon
Revers: zeiţa Atena şezând, spre stânga, ţinând în mâna dreaptă întinsă pe Nike, cu mâna stângă rezemată de scut şi ţinând suliţa. Zeiţa Nike este reprezentată cu aripile deschise şi ţinând în mâini o cunună de lauri. Sub tron, regăsim ”TO”, primele două litere din numele oraşului unde a fost bătută piesa (Tomis).
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-stater-mithridates-vi-eupator-regele-pontului-in-numele-lui-lysimachos-batuta-la-tomis-cca-88-86-ien-aur-piesa-muzeala-ro-103692
3. Monedă Drahmă, tip Gemenii - cele două fețe ale Dunării, Histria, 434-300 î.e.n., prima monedă bătută pe teritoriul actual al României, argint
Preț de pornire
€ 350
Adjudecat
€ 450
Descriere
argint d=16 mm
Detalii
În secolul al V-lea î.Hr., Histria a intrat într-o nouă fază de dezvoltare economică, marcând debutul atelierelor monetare. Între anii 480-475 î.Hr., colonia greacă a început să emită propriile sale monede, celebrele drahme de argint, considerate primele monede din teritoriul actual al României. Aceste monede aveau pe avers emblema orașului, reprezentată de un vultur deasupra unui delfin, orientat spre stânga, alături de inscripția grecească IΣTPI (ISTRI), denumind colonia.
Conform lui Nicolae Iorga, aceste simboluri, vulturul care ține un delfin în gheare, au fost utilizate și de alte orașe grecești, precum Sinope și Olbia. Pe reversul monedelor istriene, se regăsesc două capete umane alăturate, unul dintre ele fiind poziționat inversat, probabil reprezentând Dioscurii sau alte divinități protectoare ale comerțului orașului.
Drahmele de argint emise la Istria au circulat pe o arie destul de largă, inclusiv în Dobrogea, fiind descoperite și în Muntenia și Moldova. În decursul timpului, greutatea drahmei istriene a scăzut, trecând de la 7-8 grame în secolul al V-lea î.Hr., la 5-6 grame în secolul al IV-lea î.Hr.. În plus față de drahme, la Istria s-au bătut și alte monede de argint divizionare, cum ar fi hemidrahma (jumătate de drahmă), sfert de drahmă, obol (echivalent cu 1/6 dintr-o drahmă) și hemiobol (echivalent cu 1/2 dintr-un obol sau 1/12 dintr-o drahmă).
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-drahma-tip-gemenii-cele-doua-fete-ale-dunarii-histria-434-300-ien-prima-moneda-batuta-pe-teritoriul-actual-al-romaniei-argint-ro-103521
4. Monedă Drahmă Callatis, tip Herakles, circa 300-280 î.e.n., argint, piesă rară
Preț de pornire
€ 350
Adjudecat
€ 450
Descriere
argint d=17 mm
Detalii
Legendă avers: capul lui Hercule purtând blana de leu, orientat spre dreapta.
Legendă revers: KALLATIA, alături de un spic de grâu și o bâtă deasupra și de o tolbă cu un arc în partea inferioară.
Cel de-al doilea oraş pontic care a bătut monedă a fost Callatis. Despre întemeierea la sfârşitul secolului al VI-lea a.Chr. a oraşului Callatis (astăzi Mangalia), colonie de origine doriană, există informaţii de la Pseudo – Scymnos, care arată că acesta a fost înfiinţat de grecii veniţi din Heracleea Pontică (azi Eregli, în Turcia).
Monedele kallatiene din argint au avut o arie relativ restrânsă de circulaţie, numărul pieselor cunoscute fiind destul de redus, justificat fiind de numărul mic de descoperiri.
Primele emisiuni ale coloniei Callatis sunt drahmele de argint, bătute după sistemul ponderal aeginetic (de la Aegina) folosit si în oraşe ca Heraclea Pontică, Bysantion şi Sinope.
Pe avers apare Herakles imberb, strămoşul mitic al grecilor din Callatis, cu blana leului din Nemea pe cap, iar pe revers, alaturi de spicul de grâu, se afla armele eroului grec, măciuca, arcul şi tolba cu săgeţile înveninate cu sângele Hydrei din Lerna.
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-drahma-callatis-tip-herakles-circa-300-280-ien-argint-piesa-rara-ro-103520
5. Monedă Drahmă, tip Gemenii - cele două fețe ale Dunării, Histria, 400-350 î.e.n., prima monedă bătută pe teritoriul actual al României, argint
Preț de pornire
€ 350
Adjudecat
€ 400
Descriere
argint d=17 mm
Detalii
Avers: Două capete de tineri inversate, primul (cel din stânga) cu capul în jos. Revers: Vultur pe delfin spre stânga, monogramă AP în ligatura dedesubt; Legenda: IΣTΡIH. Arealul de batere: Histria, actuala Românie. Arealul de circulație: Țărmul Mării Negre. Loc posibil de descoperire: Nordul Greciei, Estul Bulgariei, Estul României, Nordul Turciei. Stare de conservare: bună. Histria este cel mai vechi oraș de pe teritoriul actual al României, înființat în 650-630 î.Ch. de comercianți din Miletus, pentru a facilita schimburile cu triburile de geți. Histria a început să bată monedă proprie în 480 î.Ch., copiind drahmele grecești. În epocă, valoarea monedei era dată de conținutul de material al acesteia, așadar recunoașterea și utilizarea unei anume monede într-un areal mai mare nu ridică probleme.
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-drahma-tip-gemenii-cele-doua-fete-ale-dunarii-histria-400-350-ien-prima-moneda-batuta-pe-teritoriul-actual-al-romaniei-argint-ro-103446
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu