Expoziția Drumul Sării – Drumul Țării

Pe suprafața județului Satu Mare se evidențiază două zone de concentrări ale vechilor locuiri. Aceste concentrări ajung la o intensitate uimitoare, ce arareori poate fi întâlnită pe suprafața României. Sute de sate și cimitire îngrămădite unul în altul, tezaure ascunse sau monede pierdute, morminte princiare și fortificații de pământ se înșiruie pe culoarul sătmărean al Someșului, respectiv pe un alt culoar din zona de sud a județului, ce merge de la Supur la Tășnad, ca apoi să străbată Valea Ierului și să atingă frontiera de stat între Domănești și Pișcolt. Expoziția Drumul Sării - Drumul Țării vine să dezlege această enigmă istorică și să ofere ambianța matricei istorice în care au luat naștere un mare număr din așezările sătmărene de azi.

 

 

Zăcământ salin de suprafață de la Caila (Bistrița Năsăud)

 

 

Unelte preistorice utilizate la exploatarea sării de la Băile Figa (Beclean, Bistrița Năsăud)

 

 

Târgul din centrul orașului Dej în care sunt înșirate căruțe cu covirtil de felul acelora cu care era transportată sarea pe distanțe mari

 

 

Fortificații din mileniul II și I î. de Hrs. de la Andrid. Împreună cu o fortificație de la Pir (Vár/Cetate) controlau zona în care Valea Ierului era traversată de “Drumul Poștei”, vechiul drum al țării ce lega Transilvania de Câmpia Panonică.

 

 

Expoziția Drumul Sării – Drumul Țării,

deschisă la Muzeul Județean Satu Mare în perioada 16 Octombrie – 15 Noiembrie

"La o primă vedere, economia reprezintă două zone uriaşe: producţia şi consumul. Dar între aceste două universuri se strecoară un al treilea, îngust, dar vioi ca un fir de apă, lesne de recunoscut şi el de la întîia privire: schimbul… "
(Fernand Braudel, Jocurile schimbului)

Descoperirile arheologice recente etalate în cadrul expoziției, asociate informațiilor istorice reinterpretate vin să ateste că în regiunea ce include nordul Transilvaniei și nord-estul Câmpiei Tisei (nord–estul Alföldului) exista un flux al schimburilor comerciale căruia noile descoperiri arheologice îi conferă o intensitate surprinzătoare și o durată impresionantă, de trei milenii. Dinamica acestui flux economic este atât de puternică încât componenta sa majoră, comerțul cu sare, a ajuns să ofere la granița de nord a Transilvaniei etimologia unor localități (Satu Mare, Zalnoc, Sălacea etc.) și chiar a unor entități administrative (comitatele Solnocul de Mijloc și Sătmar). Situația nu este deloc întâmplătoare deoarece izvoarele medievale atestă cu claritate rolul major jucat de transportul și comerțul sării. Expoziția vine să ateste noile descoperiri din zona orașului Beclean care conturează în mod spectaculos existența unei intense activități de extracție a sării cu tehnologii ingenioase, ce urmăreau obținerea unor cantități de sare care depășea cu mult nevoile locale, fiind destinate pentru piață. Aceste descoperiri aduc un suport solid pentru vechile cercetări care conturau o serie de indicii referitoare la legarea ofrandelor de bronzuri și a unor fortificații de exploatarea și vehicularea sării preistorice. Cercetările inițiate de reputatul arheolog clujean Mircea Rusu au pus problema legăturii depozitelor de bronzuri cu salinele preistorice, evidențiindu-se cu claritate că salinele transilvănene au reprezentat capătul traseelor pe care au circulat obiectele de bronz venite adesea de la mare distanță. Noile descoperiri arheologice din nordul Transilvaniei au reușit să asigure certitudinea existenței exploatării sării în preistorie, oferind, astfel, o perspectivă nouă, neașteptată, asupra realităților arheologice și istorice din zonă. Resursele de sare și intensa lor comercializare au ajuns să determine un mod de viață aparte, care a influențat în profunzime viața oamenilor din Bazinul Someșan, de la obiceiuri alimentare ce au rămas specifice până azi, la multe alte domenii ale economiei. Dincolo de o economie animalieră intensă, în care un rol primordial îl aveau porcinele, comerțul și tranzitarea sării au determinat însăși profilul demografic al regiunii. Sarea era traficată împreună cu alte materiale (lemnul de plute, vitele etc.), iar fluxurile comerciale de pe aceste drumuri au avut un rol esențial în formarea și nașterea orașelor din vestul României și estul Ungariei, fiecare dintre ele situate în puncte comerciale nodale. Ilustrativă este situația orașelor Satu Mare și Szolnok, punctele principale în care se plătea en-gros sarea și care, deși situate în câmpie, au ajuns să își dezvolte o bogată industrie de prelucrare a lemnului, respectiv o industrie de utilaje pentru industria minieră. Din perspectiva Istoriei duratelor lungi, a istoriei ce se manifestă la nivelul mentalităților, și a rolului pieței comune în construcția identitară, expoziția prezentă face legătură trainică cu Centenarul Marii Uniri de la 1918. În expoziție este surprinsă dimensiunea prin care fluxurile economice din nord-vestul României au avut un rol coagulator. Prin crearea unei piețe inter-egionale Drumul Sării a dus la conștientizarea inter-dependeței dintre comunități, element esențial al creonării conștiinței identitare, fapt pentru care Drumul Sării poate fi apreciat a fi Drumul Țării.


Sursa informațiilor Liviu Marta.