Ţesutul – meşteşug, tradiţie, artă

Muzeul de Artă Populară Constanţa continuă în sezonul estival 2017 seria de manifestări dedicate meşteşugurilor tradiţionale, cu organizarea în perioada 27-30 iulie a evenimentului cu tema „Ţesutul – meşteşug, tradiţie, artă”.
Meşteşugul ţesutului este o îndeletenicire străveche, rezervată prin excelenţă femeilor, care se ocupau în cadrul industriei casnice textile cu toate operaţiunile necesare prelucrării fibrelor textile: torsul lânii, cânepii şi bumbacului, obţinerea borangicului, vopsitul firelor, urzitul, năvăditul şi ţesutul.
La războiul de ţesut s-au realizat toate categoriile de textile de interior: scoarţe, covoare, lăicere, păretare, aşternuturi de pat, perne, ştergare şi feţe de masă, dar şi piesele de costum popular: pânza cămăşilor, marame, brâie, fote, catrinţe şi iţari.
Ţesăturile populare româneşti au atât funcţie decorativă, cât şi de uz casnic, astfel încât materialele, tehnicile de ţesătură, cât şi decorul sunt foarte variate, iar piesele de costum prezintă un specific zonal.
La manifestarea desfăşurată pe platoul din faţa muzeului vor fi prezenţi 4 meşteri populari, care lucrează la războiul de ţesut numeroase categorii de ţesături tradiţionale.
Din comuna Bălţăteşti, jud. Neamţ, va veni creatoarea populară Maria Mihalachi, care lucrează în atelierul ei covoare mari, decorate cu pomul vieţii, lăicere moldoveneşti alese cu străvechi motive populare, carpete şi trăistuţe. Lâna naturală este vopsită cu plante după reţete tradiţionale, astfel că atât decorul, cât şi cromatica sunt autentice.
O ţesătoare cunoscută din Mănăstirea Humorului, Suceava, Hojbotă Veronica, va fi prezentă la Constanţa cu ştergare şi feţe de masă ţesute „năvădit” – tehnică specifică Moldovei, decorate la capete cu bogate alesături florale şi geometrice, dar şi cu pânză ţesută pentru cămăşi, fote din lână, brâie şi traiste.
Din Ilieni, judeţul Covasna, va fi invitată Iulia Şimo, în atelierul său de lucru fiind revitalizate prin stilizare, ţesături tradiţionale din bumbac, precum feţe de masă, cuverturi de pat, şervete, dar şi piese de vestimentaţie inspirate din costumul popular.
Soţii Niculescu din Stoeneşti, Vâlcea sunt ultima familie de sericicultori din România. În ferma unde se cresc viermi de mătase se obţin firele de borangic cu care se ţes în atelier, la război manual, ştergare, marame, dar şi cămăşi brodate ulterior după tradiţia zonei Vâlcea. Creatoarea populară va veni cu un război de ţesut la care va face demonstratie de lucru.
Prin organizarea manifestării „Ţesutul – meşteşug, tradiţie, artă”, Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi propune să prezinte evoluţia unui meşteşug tradiţional în contemporaneitate şi evoluţia ţesăturilor de la obiect funcţional la obiect artistic.

Sursa informaţiilor Muzeul de Artă Populară Constanţa.