miercuri, 6 august 2025

𝐅𝐋𝐔𝐓𝐔𝐑𝐈 𝐃𝐈𝐍 𝐅𝐀𝐌𝐈𝐋𝐈𝐀 𝐍𝐘𝐌𝐏𝐇𝐀𝐋𝐈𝐃𝐀𝐄

 











𝐄𝐗𝐏𝐎𝐍𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐋𝐔𝐍𝐈𝐈 𝐀𝐔𝐆𝐔𝐒𝐓 𝐋𝐀 𝐒𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐀 𝐃𝐄 𝐒̦𝐓𝐈𝐈𝐍𝐓̦𝐄𝐋𝐄 𝐍𝐀𝐓𝐔𝐑𝐈𝐈

𝐅𝐋𝐔𝐓𝐔𝐑𝐈 𝐃𝐈𝐍 𝐅𝐀𝐌𝐈𝐋𝐈𝐀 𝐍𝐘𝐌𝐏𝐇𝐀𝐋𝐈𝐃𝐀𝐄

În cadrul ordinului Lepidoptera (fluturi și molii), Familia Nymphalidae (lat. 𝑛𝑦𝑚𝑝ℎ𝑎𝑒 – mireasă, nimfă) cuprinde între 5000-6000 specii de fluturi. Nimfalidele (fluturii din această familie) sunt specii interesante care trăiesc în toată lumea, inclusiv în România, în luminișuri, pe pajiști precum și în zone împădurite. Toate nimfalidele sunt fluturi diurni, de talie mijlocie sau mare.

Este numită și 𝑓𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑎 𝑓𝑙𝑢𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢 𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑒 căci au picioarele din față scurte, ca o perie, îndeplinind o funcție senzorială. 𝑭𝒂𝒎𝒊𝒍𝒊𝒂 𝒄𝒖𝒑𝒓𝒊𝒏𝒅𝒆 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒖𝒍𝒕𝒆 𝒔𝒖𝒃𝒇𝒂𝒎𝒊𝒍𝒊𝒊 𝒔̦𝒊 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒄𝒆𝒂 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒂𝒓𝒆 𝒇𝒂𝒎𝒊𝒍𝒊𝒆 𝒅𝒆 𝒇𝒍𝒖𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒓𝒐𝒑𝒂𝒍𝒐𝒄𝒆𝒓𝒊 (𝒄𝒖 𝒂𝒏𝒕𝒆𝒏𝒆 𝒎𝒂̆𝒄𝒊𝒖𝒄𝒂𝒕𝒆). 

Majoritatea speciilor au anvergura aripilor de 3-15 cm, iar coloritul acestora este viu, foarte frumos mai ales pe suprafețele exterioare, pe părțile dorsale. Partea inferioară / partea ventrală, a aripilor este uneori mai întunecată, ceea ce reprezintă un avantaj pentru aceste insecte deoarece le camuflează foarte bine de prădători atunci când stau în repaus.

Familia este reprezentată prin 5 grupe principale: amiralii, fluturii de sidef, fluturii nobili, tablă de șah și fluturii ocelați.

𝐂𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆: Regn: Animalia, Diviziune: Rhopalocera, Încrengătură: Arthropoda, Clasă: Insecta, Ordin: Lepidoptera, Suprafamilie: Papilionoidea, Familie: 𝐍𝐲𝐦𝐩𝐡𝐚𝐥𝐢𝐝𝐚𝐞

𝐒𝐩𝐞𝐜𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐧𝐢𝐦𝐟𝐚𝐥𝐢𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐃𝐨𝐥𝐣, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚:
1. 𝑨𝒓𝒈𝒚𝒏𝒏𝒊𝒔 (𝑨𝒓𝒈𝒚𝒏𝒏𝒊𝒔) 𝒑𝒂𝒑𝒉𝒊𝒂 (Linnaeus 1758) (mantia împăratului, arginie mare de pădure) Statut de periclitare Perioada de zbor
Statut de periclitare: NT = 𝐭𝐚𝐱𝐨𝐧 𝐩𝐨𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥 𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐧𝐭̦𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚
Perioada de zbor: mai / iunie-septembrie (univoltină) Anvergura aripilor
Anvergura aripilor: 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐧𝐯𝐞𝐫𝐠𝐮𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐚𝐫𝐢𝐩𝐢𝐥𝐨𝐫 (𝟓𝟒-𝟕𝟎 𝐦𝐦) 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚.
Masculul se deosebește de femelă prin dimensiuni (femela este mai mare) și prin prezența pe fața superioară a aripilor anterioare a 4 șiruri longitudinale negre, 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒔̦𝒊𝒓𝒖𝒓𝒊 𝒄𝒐𝒏𝒕̦𝒊𝒏 𝒔̦𝒊 𝒎𝒖𝒍𝒕̦𝒊 𝒔𝒐𝒍𝒛𝒊 𝒂𝒏𝒅𝒓𝒐𝒄𝒐𝒏𝒊𝒂𝒍𝒊 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒆𝒎𝒊𝒕 𝒇𝒆𝒓𝒐𝒎𝒐𝒏𝒊, 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒂 𝒂𝒕𝒓𝒂𝒈𝒆 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒍𝒆𝒍𝒆. aceste șiruri conțin și mulți solzi androconiali care emit feromoni, pentru a atrage femelele.

2.𝑨𝒓𝒈𝒚𝒏𝒏𝒊𝒔 (𝒇𝒂𝒃𝒓𝒊𝒄𝒊𝒂𝒏𝒂) 𝒏𝒊𝒐𝒃𝒆 (Linnaeus, 1758) (fluturele mare de sidef)
Statut de protecție: NT = 𝐭𝐚𝐱𝐨𝐧 𝐩𝐨𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥 𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐧𝐭̦𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚
Perioada de zbor: mai-august (univoltină) Identificare
Identificare: aripile posterioare pe fața inferioară, palid crem-maronii, cu 2 linii marginale subțiri, un șir submarginal de lunule brun-roșcate, un rând postdiscal de oceli ruginii cu centrul alb, câteva celule palid gălbui conturate cu brun dintre care o parte cu pete ruginii la interior.

3.𝑷𝒐𝒍𝒚𝒈𝒐𝒏𝒊𝒂 𝒄-𝒂𝒍𝒃𝒖𝒎 Linnaeus 1758 (fluturii virgulă, fluturi cu aripi unghiulare)
Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România
Perioada de zbor: aproape tot timpul anului, dar mai ales în două perioade (două generaţii): martie-iulie şi august-octombrie; 𝑜𝑐𝑎𝑧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙, 𝑝𝑜𝑡 𝑧𝑏𝑢𝑟𝑎 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑠̧𝑖 𝑖̂𝑛 𝑧𝑖𝑙𝑒𝑙𝑒 𝑖̂𝑛𝑠𝑜𝑟𝑖𝑡𝑒 𝑠̧𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑐𝑎̆𝑙𝑑𝑢𝑟𝑜𝑎𝑠𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑖𝑒𝑟𝑛𝑖𝑖.
Anvergura aripilor: prezintă 𝑝𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟𝑎̆ 𝑎 𝑎𝑟𝑖𝑝𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑢𝑛 𝑚𝑖𝑐 𝑑𝑒𝑠𝑒𝑛 𝑎𝑙𝑏, 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒𝑖 ”𝐶”.
Comportament: 𝑚𝑎𝑠𝑐𝑢𝑙𝑖𝑖 𝑎𝑢 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑡𝑒𝑟𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎𝑙, 𝑔𝑎̆𝑠𝑖𝑛𝑑𝑢-𝑠̧𝑖 𝑑𝑒 𝑜𝑏𝑖𝑐𝑒𝑖 𝑜 𝑓𝑟𝑢𝑛𝑧𝑎̆ 𝑠𝑎𝑢 𝑜 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛𝑔𝑎̆ 𝑓𝑎𝑣𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎̆ 𝑐𝑒 𝑙𝑒 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑒𝑠̧𝑡𝑒 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡 𝑑𝑒 𝑜𝑏𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑡̧𝑖𝑒; 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑙𝑢𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑧𝑏𝑜𝑎𝑟𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎̆𝑣𝑒𝑟𝑖𝑖.
Hrana adulților: este formată din nectarul florilor de 𝐶𝑖𝑟𝑠𝑖𝑢𝑚, 𝑆𝑎𝑚𝑏𝑢𝑐𝑢𝑠, 𝐶𝑎𝑟𝑑𝑢𝑢𝑠, 𝑅𝑢𝑏𝑢𝑠, 𝐶𝑒𝑛𝑡𝑎𝑢𝑟𝑒𝑎 etc.
Alte caracteristici: aripile au marginile puternic neregulate, cu aspect zdrenţuros. 

4. 𝑨𝒓𝒈𝒚𝒏𝒏𝒊𝒔 𝒑𝒂𝒏𝒅𝒐𝒓𝒂 (Denis & Schiffermüller, 1775) (cardinalul)
Pandora a fost, în mitologia greacă, prima femeie de pe pământ. Ea a fost creată de zeii geloși pe Zeus care creaseră bărbații. Hefaistos, zeul mesteșugăritului, folosind apa și pământ, i-a dat corp și chip. Ceilalți zei au înzestrat-o cu multe talente: Afrodita i-a dat frumusețea, Minerva înțelepciunea, Apollo talentul muzical, Hermes puterea de convingere. De aici și numele său, 𝐏𝐚𝐧𝐝𝐨𝐫𝐚 însemnând în limba greacă cu 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐚𝐫𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞. Perioada de zbor: din iunie pană în septembrie și dezvoltă două generații, în cazuri excepționale, doar una.
Hrana adulților: 𝐩𝐚̆𝐥𝐚̆𝐦𝐢𝐝𝐚̆ (Cirsium sp.) și 𝐜𝐢𝐮𝐥𝐢𝐧 (Carduus sp.). 

5. 𝑨𝒓𝒈𝒚𝒏𝒏𝒊𝒔 (𝑴𝒆𝒔𝒐𝒂𝒄𝒊𝒅𝒂𝒍𝒊𝒂) 𝒂𝒈𝒍𝒂𝒋𝒂 Linnaeus 1758 (fluturele verde închis)
Statut de periclitare: taxon nepericlitat în România
Perioada de zbor: iunie-septembrie (univoltină)
Comportament: 𝑎𝑑𝑢𝑙𝑡̧𝑖𝑖 𝑎𝑚𝑏𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑒𝑥𝑒 𝑐𝑎𝑢𝑡𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑓𝑟𝑒𝑛𝑒𝑧𝑖𝑒 𝑛𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑓𝑙𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟, 𝑑𝑖𝑚𝑖𝑛𝑒𝑎𝑡̧𝑎 𝑑𝑒𝑣𝑟𝑒𝑚𝑒 𝑠̧𝑖 𝑑𝑢𝑝𝑎̆-𝑎𝑚𝑖𝑎𝑧𝑎 𝑡𝑎̂𝑟𝑧𝑖𝑢; 𝑚𝑎𝑠𝑐𝑢𝑙𝑖𝑖 𝑝𝑜𝑡 𝑓𝑖 𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡̧𝑖 𝑠𝑡𝑟𝑎̆𝑏𝑎̆𝑡𝑎̂𝑛𝑑 𝑧𝑜𝑛𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑖𝑛𝑠𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎̆𝑢𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑙𝑒, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑑𝑒𝑠𝑒𝑎 𝑠𝑒 𝑜𝑑𝑖ℎ𝑛𝑒𝑠̧𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑣𝑒𝑔𝑒𝑡𝑎𝑡̧𝑖𝑎 𝑗𝑜𝑎𝑠𝑎̆.
Hrana: adulţii se hrănesc cu nectarul florilor de 𝐶𝑖𝑟𝑠𝑖𝑢𝑚, 𝐶𝑎𝑟𝑑𝑢𝑢𝑠, 𝑆𝑎𝑙𝑣𝑖𝑎 𝑝𝑟𝑎𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑠 etc.

6. 𝑰𝒔𝒔𝒐𝒓𝒊𝒂 𝒍𝒂𝒕𝒉𝒐𝒏𝒊𝒂 (Linnaeus, 1758) (fluturele mic de sidef)
Statut de protecție: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: adulţii sunt activi în trei generaţii anuale: martie-aprilie, iunie-august, septembrie-octombrie
Hrana: adulţii caută nectarul florilor de: 𝐴𝑐ℎ𝑖𝑙𝑙𝑒𝑎 𝑚𝑖𝑙𝑙𝑒𝑓𝑜𝑙𝑖𝑢𝑚, 𝑆𝑒𝑛𝑒𝑐𝑖𝑜 𝑣𝑢𝑙𝑔𝑎𝑟𝑒, 𝑇𝑎𝑟𝑎𝑥𝑎𝑐𝑢𝑚 etc.
Comportament: 𝐴𝑑𝑢𝑙𝑡̧𝑖𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑜𝑡𝑑𝑒𝑎𝑢𝑛𝑎 𝑖̂𝑠̧𝑖 𝑡̧𝑖𝑛 𝑎𝑟𝑖𝑝𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑎𝑟𝑔 𝑑𝑒𝑠𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑐𝑒 𝑠𝑒 ℎ𝑟𝑎̆𝑛𝑒𝑠𝑐 𝑝𝑒 𝑓𝑙𝑜𝑟𝑖 𝑠̧𝑖 𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑟𝑏 𝑚𝑖𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑜𝑙𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑢𝑚𝑒𝑑𝑒.
Strategii de reproducere: 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐜𝐚̂𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫 𝐨𝐮 palid-gălbui, 𝐩𝐞 𝐟𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐥𝐚𝐧𝐭𝐚̆- 𝐠𝐚𝐳𝐝𝐚̆.

Piesele expuse, colectate între anii 1980-1982, aparțin 𝐶𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝐸𝑛𝑡𝑜𝑚𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 din patrimoniul Secției de Științele Naturii a Muzeului Olteniei Craiova și reprezintă doar o parte din reprezentanții autohtoni ai familiei Nymphalidae.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐝𝐫. 𝐋𝐢𝐥𝐚 𝐆𝐢𝐦𝐚, 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟 - Secția de Științele Naturii, Muzeul Olteniei.

𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.
 
 
Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Lansarea volumului științific Des amphores, du grain et des hommes. Les relations politiques et économiques des cités de l’ouest de la mer Noire avec le monde grec (Ve-Ier siècles a.C.), Bordeaux - Amfore, cereale și oameni. Relațiile politice și economice ale orașelor din vestul Mării Negre cu lumea greacă (secolele V – I a.Chr.)-, semnat de cercetătorul Thibaut Castelli.

 


Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța are plăcerea de a vă invita la lansarea volumului științific Des amphores, du grain et des hommes. Les relations politiques et économiques des cités de l’ouest de la mer Noire avec le monde grec (Ve-Ier siècles a.C.), Bordeaux - Amfore, cereale și oameni. Relațiile politice și economice ale orașelor din vestul Mării Negre cu lumea greacă (secolele V – I a.Chr.)-, semnat de cercetătorul Thibaut Castelli. Lucrarea a fost publicată la Bordeaux (Franța), la finele anului 2024 și cuprinde rezultatele cercetării întreprinse de autor în vederea elaborării tezei de doctorat, distinsă în anul 2019 cu premiul Fundației pentru lucrări istorice și științifice (Fondation des travaux historiques et scientifiques - École nationale des chartes, Académie des sciences morales et politiques).


Volumul urmărește dinamica relațiilor politice și economice ale coloniilor grecești din vestul Mării Negre în perioada greacă (epocile clasică și elenistică). Principalele cetăți avute în vedere sunt Tyras (Cetatea Alba), Histria, Tomis (Constanța) și Callatis (Mangalia), Odessos (Varna), Mesambria (Nesebar), Apollonia (Sozopol). Prin analiza surselor arheologice, epigrafice și literare referitoare la acestea, autorul demonstrează rolul important pe care coasta de vest a Mării Negre, un teritoriu limitrof lumii cunoscute de greci, l-a avut în complexul sistem comercial dezvoltat de către aceștia. 


Volumul va fi prezentat de către autor și de către cercetătorii Vasilica Lungu (Institutul de Studii Sud-Est Europene, București), Iulian Bîrzescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București) și Gabriel Talmațchi (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), rolul de moderator revenindu-i cercetătoarei Irina Sodoleanu (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța).
Evenimentul va avea loc joi, 7 august 2025, ora 1600, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, situat pe strada Arhiepiscopiei nr. 7.


Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Conferința Științifică Internațională „Arheologie interdisciplinară”

 

 

Conferința științifică internațională „Arheologie interdisciplinară - metode, studii, rezultate” este la a opta ediție, dar pentru al cincilea an consecutiv își desfășoară lucrările la Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”.
Evenimentul științific va aduna experți naționali și internaționali din domeniile arheologiei, antropologiei, paleontologiei, etnografiei ș.a. Reuniunea va duce la diseminarea rezultatelor cercetărilor, îmbogățirea experiențelor și stabilirea unor parteneriate de cercetare cu specialiști versați.


La eveniment sunt așteptați profesioniști din domeniu, stundeți, dar și curioși!

 

Sursa informațiilor Rezervația Cultural-Naturală ”Orheiul Vechi”.

O nouă monedă comemorativă din Rusia - 06.08.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Yesterday, August 5, the Bank of Russia issued a new coin in the "Russian Federation" series. This series consists of 10-ruble bimetallic coins intended for circulation, commemorating the country's various regions (oblasts). This time, the coin is dedicated to the Smolensk Region.

The Smolensk Region , located in western Russia and bordering Belarus, is one of the oldest regions in the country, mentioned as early as 863 AD. Its capital is the city of Smolensk, known for its historical role as a strategic fortress in multiple wars, especially during the Napoleonic and Nazi invasions. Currently, the region has a population of around 850,000 and its economy combines industry (energy, machinery, food) with agriculture. It is also notable for its cultural heritage, such as the Smolensk Kremlin, and for protected natural areas such as the Smolenskoye Poozerye National Park.


The reverse of the coin features a relief image of the coat of arms of the Smolensk Region and the inscriptions divided by dots around the circumference 'РОССИЙСКАЯ ФЕДЕРАЦИЯ' (RUSSIAN FEDERATION) at the top and 'СМОЛЕНСКАЯ ОБЛАСТЬ' (SMOLENSK REGION) at the bottom.


The obverse of the coin features the face value of “10 RUBLE” (10 RUBLES) in the center, and inside the number “0” there is a latent image in which, depending on the viewing angle, we can see the number “10” or the inscription “RUB” (10 RUB). The upper inscription “BANK OF RUSSIA” also appears, and the lower part of the composition shows the mint mark located above the year of issue “2025”, framed on either side by a laurel branch and an oak branch, respectively.

Characteristics of the currency

Country: Russia
Issue date: August 5, 2025
Face value: 10 rubles
Outer ring: Brass-plated steel
Central core: Nickel-plated steel
Diameter: 27 mm
Thickness: 2.10 mm
Print run: 1,000,000

 

Sursa informațiilor aici.

marți, 5 august 2025

Exponatul lunii august: Amprente din Epoca Bronzului

 









Exponatul lunii august | Amprente din Epoca Bronzului

Situl arheologic Vețel – Luncă, jud. Hunedoara


Cum ar fi să descoperi, 3.000 de ani mai târziu, urmele lăsate de degetele unui copil sau ale unui meșteșugar din Epoca Bronzului? Asta au găsit colegii noștri la Vețel – peste 200 de piese din lut ars, purtând amprente digitale și palmare, unele foarte clar vizibile chiar și astăzi.
Aceste artefacte unice au fost descoperite în timpul cercetărilor preventive desfășurate între 2018 și 2020, cu ocazia lucrărilor la traseul căii ferate de mare viteză, în punctul Luncă de la Vețel (zona haltei CFR). Situl a oferit urme ale unor locuiri succesive, din eneolitic până în evul mediu, însă aceste piese aparțin Bronzului târziu (sec. XV–XIV î.Hr.).


Obiectele au fost găsite în umplutura unei gropi tronconice, într-un strat cu multă cenușă, alături de două cești ceramice întregi, fragmente de vase, oase de animale, scoici de râu, lutuială arsă și pietre. Cele două cești conțineau 43, respectiv 47 de piese cu amprente și au fost intenționat acoperite cu pământ.
Modelarea acestora s-a făcut simplu, prin presarea între palme a unor bucăți de lut frământat. Nu par să fi avut o funcție practică, nu fac parte din vase și ridică numeroase întrebări.


Ce ar putea fi aceste obiecte?
Cercetătorii explorează mai multe posibilități. Este posibil ca piesele să fie resturi rezultate din procesul de modelare a ceramicii, dar la fel de bine ar putea avea un rol simbolic sau ritualic, poate legat de protecția copiilor, fertilitate ori inițiere. Alte interpretări le văd ca jucării sau obiecte folosite în scop educativ, ori chiar forme timpurii de „semnătură” personală — amprente care să fi marcat apartenența la un individ sau la un grup. Nu este exclus nici ca ele să fi exprimat un statut, o identitate sau o legătură specială cu pământul.


În prezent, piesele sunt analizate prin dactiloscopie criminalistică, în colaborare cu Institutul Național de Criminalistică. Se urmărește identificarea numărului total de amprente, tipologia acestora, sexul și vârsta donatorilor, dar și modul exact în care au fost formate.
Deși rolul acestor piese rămâne parțial un mister, ele ne oferă o conexiune emoționantă cu viața de zi cu zi a unor oameni de acum trei milenii.


Istoria lasă urme. E de-ajuns să le privim cu atenție.


Vă invităm să descoperiți aceste artefacte inedite la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.

 

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

𝒁𝒊𝒖𝒂 𝑷𝒐𝒓𝒕̦𝒊𝒍𝒐𝒓 𝑫𝒆𝒔𝒄𝒉𝒊𝒔𝒆 𝒑𝒆 𝒔̦𝒂𝒏𝒕𝒊𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 𝑷𝒊𝒆𝒕𝒓𝒐𝒂𝒔𝒂 𝑴𝒊𝒄𝒂̆ – 𝑮𝒓𝒖𝒊𝒖 𝑫𝒂̆𝒓𝒊𝒊

 

Vă invităm la 𝒁𝒊𝒖𝒂 𝑷𝒐𝒓𝒕̦𝒊𝒍𝒐𝒓 𝑫𝒆𝒔𝒄𝒉𝒊𝒔𝒆 𝒑𝒆 𝒔̦𝒂𝒏𝒕𝒊𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 𝑷𝒊𝒆𝒕𝒓𝒐𝒂𝒔𝒂 𝑴𝒊𝒄𝒂̆ – 𝑮𝒓𝒖𝒊𝒖 𝑫𝒂̆𝒓𝒊𝒊!


Evenimentul are loc, joi, 7 august 2024, între orele 8:00 - 13:00, în comuna Pietroasele, iar accesul este gratuit.
Tuturor celor care se vor încumeta să urce dealul cetății dacice li se vor oferi ghidaje de specialitate, realizate de cercetătorii Muzeului Județean Buzău, și le vor fi prezentate cele mai recente descoperiri arheologice. De asemenea, publicul va putea vedea situații de interes arheologic, precum: urme ale unor locuințe, anexe și alte amenajări casnice din neolitic, epoca bronzului și epoca fierului.


Accesul către sit se face dinspre satul Pietroasa Mică către releul de la vârful Istrița.


Vă așteptăm cu drag!


#crestemimpreunamintisisuflete

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

PRIAPUS DE LA APULUM – un relief unic care îl înfățișează pe zeul roman al virilității și fecundității.

 









PRIAPUS DE LA APULUM – un relief unic care îl înfățișează pe zeul roman al virilității și fecundității. O piesă demnă de admirat… și imposibil de ignorat!


Vino să descoperi exponatul lunii august la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia - un relief unic în Dacia romană reprezentându-l pe zeul Priapus. 

A fost descoperit în luna mai a anului 2023, cu ocazia lucrărilor mobilitate urbană din cartierul Partoș, în locul unde se află un important oraș al Daciei romane, colonia Aurelia Apulensis. Priapus era o divinitate a fertilității și fecundității, protector al roadelor pământului, livezilor, podgoriilor și marinarilor, care dispunea de evidente atribuții sexuale. Este înfățișat așezat în genunchi, cu membrul viril erect, redat în mod intenționat în acest mod de meșterul pietrar. Acest relief era așezat pe pragul de intrare al unei clădiri, având rolul de a proteja proprietarii de deochi și spiritele malefice. De asemenea în mentalitatea anticilor aceste imagini ale zeului aduceau noroc și prosperitate proprietarului casei. Un aspect important al cultului său era legat de virilitatea sexuală. De obicei, Priapus este înfățișat ca un bărbat matur, viguros, cu barbă bogată, penis erect, iar în poalele mantiei ridicate ține fructe și flori. Era adorat în temple, sanctuare sau mici nișe. Ofrandele aduse zeului constau, de regulă, în fructe, prăjituri, flori sau animale domestice sacrificate.
Pentru greci și romani, falusul era un simbol al fertilității, norocului și protecției împotriva răului. Sexualitatea era reprezentată fără pudoare, chiar și în spații publice. Se credea că organul masculin, prin forța sa creatoare, putea alunga influențele negative. De aceea, falusuri sculptate sau pictate apăreau pe ziduri, la intrarea în case, pe lămpi sau sub formă de amulete, fiind adesea însoțite de inscripții vesele ori obscene.
Vă așteptăm în perioada de 5 august și 1 septembrie 2025, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia să descoperți cultul unui zeu inedit și un monument remarcabil. Relieful cu Priapus de la Apulum a fost prezentat publicului de Dr. Radu Ota, arheolog în cadrul muzeului. 


Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.


Dr. Radu Ota

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Cu ce se colorau fibrele textile?

 





Cu ce se colorau fibrele textile?


Din vechime, femeile au vopsit fibrele textile (lâna, inul, cânepa, etc.) folosind coloranți vegetali, vopseaua rezultată fiind durabilă și în nuanțe cromatice moderate.
Colorarea consta în două etape: prima dată, se fierbeau în apă anumite plante sau componente ale acestora (frunze, coajă, fructe, rădăcini, tulpini, muguri). Se obținea o „fiertură de plante” colorată, care se lăsa la răcit și se strecura, urmând ca fibrele textile să fie apoi fierte în ea.
Totodată, pentru fixarea culorii, zeama se „împietrea”, adică i se adăuga o cantitate de mordant (piatră acră, drojdie depusă pe butoiul de vin, apă sărată sau zeamă de varză). Albul „de culoarea untului” era foarte des întâlnit în zona Țării Bârsei ca și în restul țării, și rezulta prin folosirea firelor de lână în culoarea naturală, albă, ori se obținea prin albirea firelor sau țesăturilor de cânepă sau in, accentuată prin expunerea la soare. „Din Pietroșița-Prahova, unde încă din sec. al XIX-lea, au plecat prin căsătorie multe femei din zona Bran, reținem procedeul albirii lânii cu ajutorul laptelui de var.”
Negrul se obținea prin pisarea cărbunelui din lemn ars și amestecarea lui cu zeamă de coajă de arin, sau doar cu ajutorul unei soluții mai dense din coajă de arin (Alnus) și gogoși de ristic (formate pe frunzele de stejar). Dintr-o cantitate mai mică de scoarță de arin se prepara albastrul închis. Roșul se prepara din șovâr (șovârf sau șovârv, Origanum vulgare), roșu ruginiu, din coajă de ceapă, gălbuiul din alior (laptele cucului, laptele stâncii, Euphorbia helioscopia) iar galbenul din frunze de gutui (Cydonia vulgaris), etc.
Se cunoaște un mare număr de rețete de prepare a coloranților vegetali folosite la vopsirea textilelor. Doar pentru obținerea culorii negre au fost identificate și studiate peste 50 de rețete, variind de la zonă la zonă. Coloranții vegetali au fost înlocuiți treptat cu culorile chimice preparate pe bază de anilină, procurată din comerț.
În Brașovul medieval și în întreaga zonă a Țării Bârsei, vopsitul meșteșugăresc a cunoscut o amplă dezvoltare. Meșterii foloseau un mordant (substanță chimică care fixează coloranții pe fibrele textile) adus din Țara Românească, „alaunul” (sulfat dublu de aluminiu și potasiu), denumit popular piatră acră, și coloranți din Turcia, precum „scumpia”, preparată din coaja și frunzele plantei cu același nume.
Vă prezentăm câteva piese din colecțiile textile/port ale muzeului, prin care puteți admira varietatea și armonia cromatică a acestora și vă invităm totodată să vizitați Muzeul de Etnografie Brașov și filialele sale, Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea și Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, pentru a vedea și alte piese de costum tradițional sau textile de interior.


Surse:
Georgeta Stoica, Paul Petrescu, „Dicționar de artă populară”, 1997
Marina Marinescu, „Arta populară românească. Țesături decorative”, 1975


#MuzeuldeEtnografieBrașov #patrimoniultextil #țesături #coloranținaturali #plantepentruvopsi

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov. 

O nouă monedă comemorativă din Vatican - 05.08.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The 150th anniversary of the birth of Guglielmo Marconi, an emblematic figure in the history of telecommunications and Nobel Prize winner in Physics in 1909, was also commemorated by the Vatican State in 2024, in addition to the recently issued 2-euro commemorative coin, with this new colored 25-euro collector's coin, which depicts the symbols of Marconi's pioneering and innovative work on both sides.


Guglielmo Marconi: Pioneer of Radio Communication


Guglielmo Marconi (April 25, 1874 – July 20, 1937) was an Italian physicist, engineer, and inventor, internationally recognized as one of the pioneers of wireless telegraphy and radio. His work marked a turning point in modern communications and earned him the 1909 Nobel Prize in Physics, shared with German Karl Ferdinand Braun, for their contributions to the development of wireless telegraphy.

From an early age, Marconi showed interest in electricity and electromagnetic waves, influenced by the work of scientists such as Heinrich Hertz, James Clerk Maxwell, and Oliver Lodge. In 1895, at his country house in Bologna, he conducted experiments that culminated in the transmission of radio signals over a kilometer. Despite initial skepticism in Italy, in 1896 he moved to the United Kingdom, where he patented his wireless telegraphy system, considered the first radio patent in history.

In 1897, he founded the Marconi Wireless Telegraph Company, promoting the practical application of radio in maritime and military settings. His technology was widely adopted and played a crucial role in saving lives during disasters such as the sinking of the Titanic in 1912, thanks to its ability to send distress signals by radio.

In 1901, Marconi achieved one of his most iconic feats: the first transatlantic transmission of radio signals, from Cornwall, England, to Newfoundland, Canada. This achievement challenged contemporary scientific beliefs about the propagation of electromagnetic waves and opened up new possibilities for global communication.

Throughout his life, Marconi received numerous awards and also held diplomatic and scientific positions in Italy. He was a member of the Senate of the Kingdom of Italy and president of the Royal Italian Academy. Although some of his achievements were later debated by the scientific community, his role in the early development of radio is undisputed.

Marconi died in Rome in 1937. In his honor, radio stations around the world observed a minute of silence, a symbolic tribute to the man who revolutionized the way the world communicates.


On the reverse of the coin, artist Daniela Longo shows us, in the foreground, the bust of the great inventor; next to it we see three antennas, from which radio waves radiate in the background. Surrounding the colorful central composition are the inscriptions: "Guglielmo Marconi," the dates of the 150th anniversary "1874 – 2024," and at the bottom: the issuing country "CITTA' DEL VATICANO" (VATICAN CITY), the face value "25 EURO," and the letter "R," identifying the Rome Mint.


The obverse features an angel looking toward the coat of arms of Pope Francis and the ship Elettra. Guglielmo Marconi purchased it in 1919 to convert it into an innovative floating laboratory. It became a true mobile station, where the inventor could work with ease at any time of day. His scientific experiments had to be carried out at different distances to test the effectiveness of the transmissions depending on the distance between the transmitter and receiver.

The "white ship," as poet Gabriele D'Annunzio defined it, allowed Marconi to revolutionize maritime communications and became a symbol of progress and modernity.

Technical characteristics

Country: Italy
Year: 2024
Face value: 25 Euros
Metal: 925 silver
Design: Daniela Longo and Valerio De Seta
Weight: 35 g
Diameter: 30 x 40 mm
Quality: Proof
Print run: 1,500

 

Sursa informațiilor aici.