FESTIVAL 3R (ROMAN) la Călugăreni / Mikházi 3R (RÓMAI) FESZTIVÁL

(scroll HU) Muzeul Județean Mureș împreună cu Teatrul Șură din Călugăreni au deosebita plăcere de a vă invita la
FESTIVALUL 3R (ROMAN),
care va avea loc în data de 8 august 2015 la Călugăreni (comuna Eremitu)

După mai mult de 1500 de ani de la căderea Imperiului Roman, romanii revin pe limes-ul nord-estic. Gladiatorii, legionarii, sclavii și barbarii se întorc în locurile lor de altădată, dând din nou culoare ulițelor de la Călugăreni. Festivalul 3R (ROMAN) reprezintă un prilej deosebit pentru vizitatorii de orice vârstă de a cunoaște tainele, meșteșugurile, viața cotidiană și tehnicile de luptă ale romanilor – moștenirea de neprețuit a unei civilizații unice.
Dress code: tunica sau orice îmbrăcăminte la fel de comodă.
Evenimentul va începe cu parada festivă a romanilor, care va porni la ora 10 de la Teatrul Șură din Călugăreni.
În 2015 imperiul contraatacă!

A Maros Megyei Múzeum és a Csűrszínház Egyesület szeretettel meghívja Önt a 2015. augusztus 8-án Mikházán (Nyárádremete község, Maros megye) szervezendő
3R (RÓMAI) FESZTIVÁLRA

Több, mint 1500 évvel a Római Birodalom bukása után, a római határok újra benépesülnek! A gladiátorok, római legionáriusok, rabszolgák, barbárok és Róma polgárai visszatérnek Mikházára. A 3R (RÓMAI) fesztivál kiváló családi és közösségi programot kínál, ahol életkortól függetlenül megismerhetik a rómaiak titkait, mesterségeit, hétköznapjait, hadászati technikáját és mindazt, amit tőlük örököltünk.
Dress code: tunica vagy bármilyen, hasonlóan kényelmes öltözet.
A fesztivál a rómaiak ünnepélyes bevonulásával kezdődik 2015. augusztus 8-án, 10 órakor a mikházi Csűrszínháznál.
2015-ben a Birodalom visszavág!

Programul festivalului în curând pe/ A fesztivál programját hamarosan itt olvashatják:
www.muzeumures.ro

www.limesdacicus .ro
www.facebook.com/muzeulmures

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events
/651952261607399/

Festivalul Strada Armenească ediţia a III-a / 7-9 august

Uniunea Armenilor din România, în parteneriat cu ARCUB, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăria Sectorului 2, Guvernul României – Departamentul Pentru Relații Interetnice și Arhiepiscopia Bisericii Armene din România organizează în perioada 7-9 august 2015 cea de-a III-a ediție a Festivalului Strada Armenească, care va avea loc în cadrul complexului armenesc (curtea interioară a Bisericii Armenești, sediul Uniunii Armenilor din România, Muzeul Dudian, Centrul Cultural Armean și Strada Armenească).

Festivalul Strada Armenească este un festival stradal prin care se doreşte promovarea culturii şi tradiţiei armeneşti. În perioada 7-9 august 2015, la cea de-a treia ediţie a festivalului, cultura armeană va fi prezentată într-un mod interactiv şi plăcut, adresându-se tuturor bucureştenilor şi celor din împrejurimi care îşi doresc să vadă Strada Armenească prinzând viaţă. În cadrul festivalului vor avea loc concerte de muzică tradiţională şi modernă, spectacole de dans, ateliere de caligrafie şi creaţie, acte de magie stradală şi multe alte activităţi recreative.

Vizitatorii vor putea gusta bucate armeneşti în cadrul restaurantului cu specific şi vor putea savura tradiționala cafea la nisip. De asemenea, locuitorii capitalei vor avea ocazia de a descoperi o mică parte din Armenia în cadrul bazarului, de unde îşi vor putea achiziţiona bijuterii, obiecte de ceramică, ţesături armeneşti, obiecte handmade, dar şi cărţi, icoane sau ilustraţii cu motive armeneşti. Nu vor lipsi nici activitățile dedicate celor mici, aceștia fiind invitați să participe la ateliere precum: pictură, creaţie şi imaginaţie, lego mecanic, 3D printing etc, în spațiul amenajat pentru ei.

Scopul acestui eveniment este de a reaminti publicului bucureștean aportul adus de membrii comunității armene din București în decursul istoriei, la dezvoltarea orașului, din punct de vedere religios, cultural, stiințific, și politic. Acest festival este de asemenea o ocazie prielnică pentru a prezenta publicului român tradițiile și obiceiurile poporului armean. Participanții la acest eveniment vor putea vizita Muzeul și Biblioteca Dudian şi Biserica Armeană din București. Expoziția permanentă a muzeului cuprinde cărţi, manuscrise și obiecte de cult deosebit de importante și valoroase.

În cadrul celei de-a treia editii, publicul va putea admira două expoziţii unicat, Postcrossing, expoziţie de cărţi poştale primite din întreaga lume şi „Discover Armenia”, expoziţie internaţională de fotografie, cu imagini din Armenia şi diaspora, pe mai multe tematici.

Pe lângă tradițiile armenești, publicul bucureștean se va putea familiariza și cu obiceiurile celorlalte minorități invitate: Uniunea Elenă, Federația Comunităților Evreiești și Partida Romilor PRO EUROPA.

Festivalul se va desfăşura vineri, 7 august între orele 18:00 – 22:00, sâmbătă, 8 august între 10:00 – 22:00 şi duminică, 9 august între 10:00 – 22:00.

Accesul este gratuit.

Organizatori: Uniunea Armenilor din România şi Armenian Youth Organization (AYO).

Finanțatori: ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti, Guvernul României – Departamentul Pentru Relații Interetnice.

Parteneri: Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 2, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Postcrossing, Birthright Armenia, Armenian Virtual College – AGBU, Young Professionals – AGBU , PeopleOfAr.

Mai multe detalii pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/FestivalulStradaArmeneasca sau pe site http://www.stradaarmeneasca.ro/

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/1044190432260724/

CUTIE MUZICALĂ CU DISC DIN METAL

CUTIE MUZICALĂ CU DISC DIN METAL

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați propune vizitatorilor în luna august 2015, în cadrul proiectului expoziţional Exponatul lunii, un bun muzeistic cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei: "CUTIE MUZICALĂ CU DISC DIN METAL".

Achiziţionată în anul 2002, cutia muzicală cu disc din metal „Mira” a fost produsă în Elveția de firma Mermond Frères, la începutul secolului al XX-lea. Carcasa cutiei este din lemn de nuc, capacul prezintă pe partea exterioară, marchetărie cu model floral iar pe partea interioară sigla „Mira”, precum şi medaliile obţinute de aceasta în competiţiile internaţionale: Londra (1851), Zurich (1883), Anvers (1885), Chicago (1893), Yverdon (1894), Amsterdam (1895), Geneve (1896), Paris (1900), Vevey (1901). Mecanismul de funcţionare este cel al unei cutii muzicale cu disc din metal perforat, aşezat orizontal. În timpul rotirii discului, cu ajutorul mecanismului cu arc, protuberanţele obţinute prin perforare, antrenate de o roată dinţată, determină vibrarea unor lamele metalice. Cutia muzicală cu disc din metal este prevăzută cu un dispozitiv de reglare a vitezei, iar în exteriorul casetei de lemn există o manivelă care antrenează mecanismul. Împreună cu aceasta au fost achiziţionate şi cinci discuri din metal originale, înregistrate cu melodiile: Imnul Naţional al Austriei, Stephanie, Tannhauser (compozitor R. Wagner), Rigoletto (compozitor G. Verdi), Freischutz (compozitor K.M. von Weber).
Micro-expoziţia organizată de muzeograf Valentin Bodea, poate fi vizitată la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, în perioada 5 – 31 august 2015, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=725351137598566&set=a.145469335586752.31360.100003710587413&type=1&theater

Măselariţa – Exponatul lunii august la Colecţia de Istorie a Farmaciei

Hyoscyamus niger, cunoscută popular în limba română drept Măselariţă sau Nebunariţă, este o plantă folosită integral în scopuri medicinale pentru efectele sale sedative, psihoactive, antinevralgice, antispasmodice, anestetice şi soporifice.

Deşi recomandată împotriva agitaţiei nervoase şi a durerilor de toate tipurile, ea este toxică în doze mari.Utilizarea farmaceutică este asemănătoare celei a opiului, dar are efecte mai slabe şi nu provoacă constipaţie.

Măselariţa a fost folosită din cele mai vechi timpuri, probabil chiar din perioada neolitică, atunci fiind adăugată în fumigaţii şi băuturi magice, care provocau halucinaţii vizuale şi senzaţie de zbor. Este pomenită de Dioscoride printre plantele cunoscute de către daci. Piliniu cel Bătrîn vorbeşte despre Herba Apollinaris, pe care unii o identifică cu măselariţa: grecii credeau că însuşi zeul Apollo a descoperit-o şi i-a oferit-o lui Esculap şi era consumată de preotesele de la Delphi în templul lui Apollo pentru a intra în transă şi a profetiza.

În vechile farmacopee şi în medicina naturistă, planta este recomandată pentru numeroase afecţiuni, printre care şi durerile de dinţi, cînd se realizau fumigaţii bucale cu frunzele sau seminţele plantei ori soluţii. Se aplică şi în oftalmologie, deoarece dilată pupilele şi conţine atropină.

Colecţia de Istorie a Farmaciei include opt recipiente, de secol XVIII-XIX, pentru păstrarea diferitelor preparate pe bază de măselariţă: extras, seminţe, ulei. Recipiente (realizate din lemn, sticlă, porţelan, ceramică smălţuită) provin din farmacii din Cluj, Turda, Baia Mare şi Iaşi.

Muzeograf dr. Ana-Maria GRUIA

Sursa informaţiilor: http://ziarulfaclia.ro/maselarita-exponatul-lunii-august-la-colectia-de-istorie-a-farmaciei/

Săptămâna Haferland 2015

Săptămâna Haferland 2015. Istoria ne învață!
A treia ediție
6 – 10 august 2015
Fișer, Saschiz, Viscri , Criț, Roadeș și Meșendorf

Ediția de anul acesta a Săptămânii Haferland stă sub Anul Școlii.
Desfășurat sub sloganul “Istoria ne învață!”, evenimentul își propune să promoveze proiectele fundațiilor si asociațiilor din regiunea Haferland.

Program

06 august – Fișer. Despre viața în Haferland. Generațiile de altă dată dezvăluie poveștile lor captivante.
07 august – Saschiz. Olăritul prinde din nou viață! Inaugurarea atelierului de ceramică.
07 august – Viscri. Descoperiți un sat autentic. Concert de orgă în Biserica Evanghelică. Povești săsești în șura casei parohiale din Viscri.
08 august – Criț. Sașii te invită la sărbătoarea lor! Concurs de biciclete, concert de orgă în cadrul bisericii fortificate, fanfară, recitaluri de instrumente și dansuri tradiționale, expoziția dedicată Anului Școlii, manifestări culinare, balul tradițional săsesc cu muzică live.
09 august – Roadeș. Sommerfest. Sărbătoarea verii cu muzica și prăjituri tradiționale, prezentare in premiera DVD Peter Maffay, Porti deschise la Casa de Cultură, casele de oaspeți și fermele Fundației Tabaluga.
10 august – Meșendorf. Un sat neatins. Vă invităm să participați la o vizită cu ghid organizată la ferma de bovine, la groapa diavolului și la biserica fortificată inaugurată în 2014.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/1625443531046077/

„Exponatul lunii” august 2015 la MCDR

COMUNICAT

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, începând cu data de 1 august 2015, o altă categorie de piese în cadrul acţiunii intitulate „Exponatul lunii”. Acestea sunt expuse în spaţiul special amenajat de la intrarea în Palatul Magna Curia.
Astfel, în luna august vizitatorii au ocazia să admire mai multe cochilii de melci din familia Cypraeidae. Rotunjimea, netezimea, luciul şi strălucirea smalţului ce le acoperă cochilia, culorile şi desenele foarte variate i-au îndemnat uneori pe oameni să-i compare cu diferite animale: ghiocul-tigru (Cypraea tigris), ghiocul-panteră (Cypraea pantherina), ghiocul cap-de-şarpe (Cypraea caputserpensits), ghiocul-cârtiţă (Cypraea talpa) etc.
Ghiocii, răspândiţi mai ales în Oceanul Indian şi în Pacificul de Vest, trăiesc în apele superficiale sau la adâncimi nu prea mari, în recifele de corali. Cochiliile de Cypraea pantherina ajung, în medie, la 5,7-6,5 cm lungime, cu o dimensiune minimă de 3,7 cm și o dimensiune maximă de 11,8 cm. Forma acestor cochilii este aproximativ alungit-piriformă şi sunt destul de grele pentru dimensiunea lor. Suprafața dorsală este netedă și lucioasă, de obicei, albicios sau pal maro, dens acoperită cu pete circulare maro închis.

Biroul de Relaţii cu Publicul

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/MCDRDeva; https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1065367333474590.1073741963.522895991055063&type=3.

Exponatul lunii AUGUST la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Arma Steyr Mannlicher M.1895, emblemă a Primului Război Mondial

La Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia va avea loc marți, 4 august, începând cu ora 11.00, vernisajul mini-expoziției ”Exponatul lunii august”. Cu această ocazie muzeul albaiulian propune un exponat emblemă a Primului Război Mondial, arma Steyr Mannlicher M.1895.

Inventată în 1886 de către inginerul austriac Ferdinand Ritter von Mannlicher și îmbunătățită constant, această armă avea să ajungă una dintre cele mai utilizate mai ales de țările din spațiul balcanic.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Sursa informaţiilor: http://alba24.ro/marti-exponatul-lunii-august-la-muzeul-national-al-unirii-din-alba-iulia-arma-steyr-mannlicher-m-1895-emblema-a-primului-razboi-mondial-428318.html

Din istoria parfumurilor româneşti

"Parfumurile au fost produse la Fabrica Macul Roşu din Bucureşti (pe vremea respectivă totul trebuia să fie roşu), fabrica a funcţionat între 1952-1973, ulterior schimbandu-şi numele în Miraj, nume pe care şi l-a păstrat până în 1989. Câteva parfumuri s-au produs şi la Fabrica Nivea din Braşov, dar acelea, din cate ştiu eu, au fost toate ambalate în doze din aluminiu. Mintea mea le-a fotografiat pe toate, unora le mai ştiu şi mirosul. Cea mai veche sticlă de parfum pe care am memorat-o este una în forma de maşinuţă. Nu ştiu dacă avea un nume, cred că era o apă de Colonia ieftină, care costa maxim 2 lei. Era ceva care, cred, încerca să reproducă o maşină rusească Pobeda. Bănuiesc ca fusese preluat un model capitalist, prin anii 60' multe dintre parfumurile Avon fiind depozitate în sticluţe care imitau diverse automobile de lux. Noi, desigur, nu puteam face sticluţe care să imite un Ford, dar trebuia să nu rămânem mai prejos şi, ca să dăm o lovitură imperialismului american, puteam folosi doar modele de Pobeda şi Warsava. Ce este foarte interesant este că m-am reîntâlnit cu aceasta sticlă de parfum şi 20 de ani mai târziu, prin 1982, undeva într-o casă modestă, la ţară, în Dobrogea, unde era tratată ca un bibelou, sticla fiind perfect plină. Nu pot să nu remarc faptul ca paşii avântaţi spre societatea socialistă multilateral dezvoltat au dus la o continuă degradare a ambalajului parfumurilor. Parfumurile din anii 50'-60' mai aveau o sticlă de bună calitate, prevazută cu stoper de cristal şi o cutie cel puţin decenta dacă nu frumoasă (a se vedea Carnaval, Melodia sau parfumul Bucureşti), dar în anii 70', când fabrica a primit numele Miraj, sticlele şi ambalajele au devenit de-a dreptul sărăcacioase, grele, grosolane în contrast cu ideea de lux, de fineţe şi rafinament pe care o exprima inevitabil un parfum. Sticla de la apa de toaleta Marea Albastră este de-a dreptul jalnică. Nu mai vorbesc de apa de Colonia Primăvara, dar aceea costa 4,50 lei aşa că nu aveai mari pretenţii de la ea. Şi frecţia Diana avea o sticlă mai arătoasă. Deci ar fi două etape, cea dejistă şi cea ceausistă:). Cât priveşte mirosul lor... pe cele dejiste nu prea le ştiu, cele ceauşiste aveau cap-coada acelaşi miros, unele mai reuşite, altele groaznice. Mai am un flacon de Parfum Suav produs prin 1989-1990 (are preţ post-revoluţionar, din periada inflaţiei), dar are un miros execrabil. Din amintirile mele, doar Eva 1001 era cât de cât purtabil."

Sursa informaţiei de mai sus: http://hertha.blogspot.ro/2012/07/parfumuri-romanesti-din-perioada.html

Sursa imagini: https://piticidarvoinici.wordpress.com/2013/06/26/miercurea-fara-cuvinte-masina-de-sticla/

Sursa celor trei imagini de mai sus: http://fiat.3xforum.ro/post/951/1/Colectie_cu_detoate/

Sursa celor două imagini de mai sus: http://www.okazii.ro/antichitati-obiecte-sticla/sticle-de-parfum/sticluta-parfum-miniaturala-automobil-de-epoca-a121786968

Sursa imagini: http://www.antic-shop.ro/antichitate/altele/sticle-parfum-masinute-1960-romanesti-pret-40-ron-ambele

"În epoca "Miraj"

AUTOHTON 
Înainte de 1989, româncele visau la parfumuri străine, pe care puteau să le obţină doar la negru sau prin bunavoinţa celor care lucrau în străinătate.

În perioada comunistă, româncele se învăluiau în "Miss Miraj"

Astăzi, femei senzuale, îmbrăcate în haine scumpe, te privesc provocator de pe panouri uriaşe care fac reclamă la ultimele apariţii din industria parfumului. Sute de magazine te cheamă să încerci cele mai "chic" arome lansate în Europa. Cu douăzeci de ani în urmă însă, româncele nici nu visau că vor ajunge vremea în care vor putea cumpăra un Chanel fară să dea şpagă sau să apeleze la bunavoinţa vecinului care lucra "pe vapor".

ÎNCEPUT. Istoria parfumurilor în România începe destul de târziu, spune Octavian Coifan, din două motive: lipsa resurselor economice şi lipsa unui climat favorabil culturilor florale. Menţiuni despre importurile de produse de parfumerie datează din secolul al XVIII-lea şi se referă la produse aduse în principal din Rusia. În Transilvania, până în secolul al XX-lea, în farmacii se preparau reţete simple de ape de colonie cu extracte vegetale (în principal lavandă). În perioada interbelică, erau renumite în Bucureşti parfumurile Houbigant, furnizor şi al Reginei Maria, dar şi Roger & Gallet, Coty sau Guerlain. În anii 30 apar şi primele ateliere de produse cosmetice - parfumuri. După naţionalizare, se constituie cele două fabrici majore Farmec Cluj şi Macul Roşu, devenită în 1973 Miraj (şi în 1998 SC Gerovital Cosmetics SA). Produsul cu care a fost "obişnuit" românul a fost deodorantul sau, mai precis, deoparfumul, barbarism (în opinia lui Octavian Coifan) care reflecta "combinaţia dintre calităţile unui parfum şi prospeţimea unui deodorant".

CONDIŢII. Înainte de 1989, deodorantele comercializate pe piaţa românească erau, în cea mai mare parte, produse local. Mărci ca Rexona, Impulse, Fa, Denim erau considerate produse de lux pentru că nu aveai de unde să le cumperi. SC Farmec SA Cluj-Napoca, fabrica de cosmetice cea mai mare din ţară, a fost până în 1990 liderul necontestat al pieţei. În perioada comunistă, Miraj producea anual până la 27 milioane de flacoane de apă de colonie. Din punct de vedere al calităţii, între parfumurile produse în România şi cele occidentale existau foarte mari diferenţe, susţine Octavian Coifan. Lipsa informaţiei în domeniu şi a unei cercetări ştiinţifice şi lipsa materiilor prime (naturale, dar şi cele de sinteză fină) au făcut ca multe compoziţii să pară naive.

CE LE ÎNNEBUNEA PE ROMÂNCE
Dintre parfumurile occidentale care au avut succes în România comunistă, Octavia Coifan ne-a amintit de: Soir de Paris (Bourjois), Anais Anais (Cacharel), Ma griffe (Carven), Chanel No.5, Diorella, Diorissimo, Miss Dior, Poison de la Dior, Courreges In Blue, Fidji si J'ai Ose (Guy Laroche), parfumurile Lancome (Climat, Magie Noire, Sikkim), parfumurile Nina Ricci (L'air du temps, Farouche, Fleur de Fleurs), Charlie blue (Revlon), Detchema (Revillon), Rochas (Femme, Madame Rochas) şi parfumurile Yves Rocher (Magnolia, Ispahan).

BăRBAŢII PREFERĂ... DULCE
Ca şi preferinţe generale, români au o înclinaţie spre parfumurile puternice, cu o personalitate extrem de bine conturată, în general orientale sau chypre, dar şi spre parfumurile florale albe (tuberoze) opulente, spune Octavian Coifan. Din punct de vedere al tendinţelor (fapt remarcat şi în modă), în România totul este dus la extrem, exacerbat, accentuat. Un domeniu interesant îl reprezintă preferinţele bărbaţilor tineri (20-35 de ani). Astfel, parfumurile cele mai tari, dulci, puternice şi practic cele mai puţin tradiţional masculine sunt de succes în România la această categorie (AMen, Dolce & Gabanna, JOOP!).

SENZAŢIA NUMITĂ "MISS DIOR"
Unul din parfumurile care au făcut senzaţie şi la noi începând cu jumătatea secolului trecut a fost Miss Dior. A fost creat în 1947 de Paul Vacher şi este primul parfum al casei Dior. Mirosul inconfundabil jonglează cu note chypre clasice, aldehidice şi verzi de galbanum. A generat un nou acord marcant în parfumerie: familia Cypre verde. Ediţia iniţială a parfumului avea un flacon în formă de amforă."

Sursa informaţiilor de mai sus: http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/suplimente/editie-de-colectie/in-epoca-miraj-49702.html

Din "relicvele" comunismului: Aplică - cap de dac

Aplica a fost realizată în COOPERATIVA TIMPURI NOI SIBIU.

Descrierea piesei:
APLICĂ
Cap de dac 
N. I. 383/76
Cantitatea I
Mărimea 190x130 mm
Comp. fib. -
Preţul 50 lei
Dec. O.M I. 3945/74
C.T.C.
Data

Piesa face parte din colecţia personală.

1-14 august: Tabăra de restaurare a arhitecturii tradiționale de la Corna, Roșia Montană, ediția a II-a. Program

Între 1 și 14 august se desfășoară Tabăra de Restaurare a arhitecturii tradiționale de la Corna, comuna Roșia Montană, aflată la a doua ediție. 27 de studenți din centrele universitare de la Cluj Napoca, Iași și București vor participa la restaurarea arhitecturii tradiționale prin lucrări de conservare-restaurare la clădiri tradiționale, relevee, excursii de studiu, acțiuni de documentare a obiectivelor importante din Corna și promovarea lor în rândul turiștilor.

Satul Corna este amplasamentul iazului de decantare al cianurii din proiectul minier de exploatare a aurului de la Roșia Montana. Satul Corna traiește de 15 ani sub amenințarea începerii proiectului minier al companiei Roșia Montană Gold Corporation, care intenționează să exploateze masiv și rapid aurul, cu distrugeri iremediabile ale mediului, patrimoniului istoric, arheologic, arhitectural, cultural și urbanistic deținut de Roșia Montană. Peste jumătate din casele din Corna au fost deja demolate, fără ca proiectul minier să fie demarat iar demolările continuă, afectând grav patrimoniul cultural al zonei. În acest context, tabăra își propune documentarea si valorificarea patrimoniului cultural din satul Corna și chiar promovarea lui prin intermediul materialelor informative (pliante, hărți) editate în timpul taberei. În acest an provocarea cea mare este renovarea Căminului Cultural din Corna, pe lângă finalizarea lucrărilor începute anul trecut la gospodăria tradițională.

Activitatea principală a proiectului este, la fel ca și anul trecut, practica în restaurarea arhitecturii tradiționale prin lucrări de conservare-restaurare la clădiri tradiționale, relevee, excursii de studiu, acțiuni de documentare a obiectivelor importante din Corna și promovarea lor în rândul turiștilor.

La tabără vor participa 27 de studenți de la arhitectură din centrele universitare de la Cluj Napoca, Iași și București. Cazarea se va face în incinta școlii generale din Corna, pusă la dispoziție de către Primăria Roșia Montană.

În acest an studenții vor renova Căminul Cultural din Corna, unde după tabără va avea loc un concert acustic în cadrul Festivalului Fân Fest. Pe lângă munca efectivă a studenților, ajutor și suport logistic vor mai acorda și Primăria comunei Roșia Montană, parohia ortodoxă Corna și localnicii, toți dându-și mâna pentru a repune în funcțiune această clădire publică.

Tabăra de la Corna, Roșia Montană se adresează studenţilor la arhitectură, istorie, foto, tinerilor profesionişti în domeniul patrimoniului cultural dar și liceenilor, voluntarilor români sau străini doritori să contribuie la salvarea zonei.

Program:

1 august – sosirea participanților la RYMA în Cetate, foc de tabără

2 august – plecarea spre Roșia Montană

3 – 14 august – cursuri teoretice și practice în restaurarea arhitecturii tradiționale prin lucrări de conservare-restaurare ( tencuieli, cărămidă, moblier din lemn, amenajarea gospodăriei tradiționale) acțiuni de documentare și promovare a patrimoniului cultural al satului Corna

15 august – închiderea taberei cu un concert acustic în Căminul Cultural din Corna, în cadrul Festivalului Fân Fest

Tabăra este organizată de Asociația R.Y.M.A. și are ca îndrumători pe arhitect Cristina Anghel (Asociația R.Y.M.A.), arhitect Ștefan Balici (Asociația Arhitectură, Restaurare, Arheologie), Fidias Vasquez – restaurator lemn și piatră, Dan Anghel – restaurator ceramică.

Sursa informaţiilor: http://alba24.ro/1-14-august-tabara-de-restaurare-a-arhitecturii-traditionale-de-la-corna-rosia-montana-editia-a-ii-a-program-428265.html