miercuri, 20 septembrie 2017

Timbrul românesc: Sărbătoarea filatelică a capitalei: 155 de ani, București Capitala României / The philatelic celebration of the capital: 155 Years, Bucharest, Capital Of Romania






Sărbătoarea filatelică a capitalei:
155 de ani, București Capitala României
The philatelic celebration of the capital:
155 Years, Bucharest, Capital Of Romania


Romanian:
„Nicăieri, în nici un oraş al României nu există un centru de lumini mai mari,
o populaţie cu aspiraţii mai naţionale şi mai liberale, un spirit public
mai neatârnat. Nicăieri opinia publică n-a putut a se dezvolta
şi domni mai mult decât în Bucureşti.“(Mihail Kogălniceanu,1859)

București, la fel ca și capitala Moldovei, Iași, a fost una din arenele luptei unioniștilor pentru făurirea României moderne. Aici s-au ţinut, în 1857, sedinţele Adunării ad-hoc a Ţării Românești, și tot aici s-a materializat în ianuarie 1859, izbânda naţiunii: alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al Moldovei și domn al Ţării Românești.

Continuând seria de emisiunilor de mărci poştale aniversare dedicate oraşului Bucureşti, Romfilatelia, introduce în circulaţie miercuri, 20 septembrie a.c., emisiunea 155 ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/magazin/

Recunoașterea unirii celor două teritorii românești de către Imperiul Otoman, la sfârșitul lui 1861, este urmată de reunirea celor două Adunări Elective într-una singură, în ianuarie 1862, la București și de formarea guvernului unic, primul guvern al României, nume sub care este cunoscut din acel moment teritoriul Principatelor Unite. Cel care a susţinut neabătut ca București să devină capitală a fost marele om politic al vremii, Mihail Kogălniceanu.

Până la sfârșitul anului 1862 vor fi transferate aici toate organismele centrale ale statului: administraţie, arhive, cancelarii, ministere, oficii statistice etc. Noua calitate a orașului, oficializată pe 24 ianuarie 1862, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuată a sa, atât din punct de vedere teritorial și demografic, cât și urbanistic edilitar, cultural și economic.

Un factor important în cadrul modernizării orașului a fost promulgarea Legii comunale în anul 1864, în cadrul căreia a fost înfiinţată Primăria Capitalei, primul primar ales fiind Barbu Vlădoianu.

Transformările în domeniul edilitar și al construcţiilor sunt evidente. Se remarcă apariţia într-un ritm accelerat a construcţiilor zidite. Se ridică noi edificii remarcabile, precum Teatrul Naţional, construit în 1852. În 1857 s-a început construirea Palatului Academiei, a viitoarei Universităţi, instituţie legiferată în 1864.

Bucureștenii au cunoscut toate sistemele de iluminat practicate în marile orașe europene. O remarcabilă realizare edilitară a fost introducerea în anul 1857 a petrolului lampant pentru iluminarea orașului, Bucureștii devenind primul oraș din lume iluminat cu petrol lampant.

Realizări spectaculoase aparţin ultimilor ani de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. Într-un singur an, 1864, au luat fiinţă Universitatea (al cărui edificiu este inaugurat în 1869), Școala de Belle – Arte, Conservatorul, Muzeul de antichităţi, iar în anul următor apare în peisajul Bucureștilor viitoarea emblemă a capitalei, Societatea Ateneul Român. În ultimul an al domniei (1866) este creată Societatea literară care, în 1867, ia numele de Societatea Academică Română.

Timbrul emisiunii, având valoarea nominală de 8 lei, înfăţișează clădirea Universităţii la 1938 și statuia lui Ion Heliade Rădulescu, personalitate marcantă a orașului București, scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, despre care George Călinescu spunea că „este a doua mare personalitate a literaturii române, după Dimitrie Cantemir”.

Coliţa emisiunii având valorea nominală de 16 lei, ilustrează portretul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, Bucureștii au devenit Capitala Principatelor Unite Române. Domnitorul este văzut din semiprofil, purtând Constituţia în mână. În plan secund, un interior de palat, cu colonete și accesorii de epocă. Medalionul, cu figurine antropomorfe, în număr de 4, reprezintă femei și bărbaţi în portul specific sec. XIX și Coroana cu simbolul heraldic al Principatelor Unite. Pe linia mediană a coliţei (stânga și dreapta) sunt reprezentate pecetea orașului București la 1862, respectiv stema actuală.
Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 8 timbre.

English:

”There is nowhere else in Romania a larger light centre, a population
with more national and liberal aspiration and an independent public
spirit. Nowhere else could the public opinion have developed
and reign longer than in Bucharest.” (Mihail Kogalniceanu, 1859)

Bucharest, as well as the capital of Moldavia, Iasi, was one of the arenas of the Unionists’ struggle for the creation of modern Romania. Here were held, in 1857, the sessions of the Ad Hoc Assembly of Wallachia, and the national victory was also materialized here in January 1859: the election of Alexandru Ioan Cuza as the prince of Moldavia and Wallachia.

Continuing the series of anniversary postage stamps issues dedicated to the city of Bucharest, Romfilatelia introduces into circulation on Wednesday, September 20th, the issue 155 YEARS, BUCHAREST CAPITAL OF ROMANIA. in its own shops network in Bucharest, Bacau, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi and Timisoara and online on http://romfilatelia.ro/store/

The recognition of the two Romanian territories’ union by the Ottoman Empire, at the end of 1861, is followed by the reunion into one of the two Electoral Assemblies in Bucharest in January 1862, by the resignation of the two governments and the formation of the single government, the first government of Romania, this being the name under which the United Principalities would be known henceforth. The one who unswervingly supported Bucharest to become the capital was the great political man of the time, Mihail Kogalniceanu.

By the end of 1862, all the central bodies of the state would be transferred here: administration, archives, chancelleries, ministries, statistical offices, etc. The new quality of the city, officialized on January 24, 1862, will contribute to its increasing development, both from the territorial and demographic point of view, as well as urban, cultural and economical point of view.

An important factor in the modernization of the city was the promulgation of the Communal Law in 1864, during which the City Hall was founded, the first mayor being Barbu Vladoianu.

Changes in the urban area and constructions are obvious. We can observe the appearance of an accelerated rhythm of the constructions. There are new remarkable buildings, such as the National Theater, built in 1852. In 1857, began the construction of the Academy Palace, the future University, an institution that was enacted in 1864.

The citizens of Bucharest have knows all the public lighting systems of the great European cities. A remarcable edilitarian accomplishment was the introduction, in 1857, of the Kerosene lamp for the city’s illumination, Bucharest becoming the first city in the world to be illuminated this way.

The spectactular accomplishment belong in the last years of Alexandru Ioan Cuza reign. In a single year, 1864, the following institutions came into being: the University (whose building would be inaugurated in 1869), the Belle Arte School, the Conservatory, the Antiquities Museum; and in the following year, the future emblem of Bucharest springs up in the lanscape, the Romanian Athenaeum Society.

The stamp of the isuue, having the face value of Lei 8, includes the building of the University in 1938 and the statue of Ion Heliade Radulescu, a distinguished personality of Bucharest, writer, philologist and Romanian politician, founding member of the Romanian Academy and its first president, whom George Calinescu named „the second greatest personality of Romanian literature after Dimitrie Cantemir”.

The souvenir sheet of the issue, having the stamp with the face value of Lei 16, depicts in the medallion the portrait of Alexandru Ioan Cuza. During his reign, on January 24, 1862, Bucharest officially became the Capital of the United Romanian Principalities. The portrait of the ruler is seen from the semi-profile, holding the Constitution in hand. In the background, there is a palace interior with colonnades and antique accessories. The medallion, with 4 anthropomorphic figures, represents women and men in the specific dress of the 19th century and the Crown with the United Principalities Heraldic Symbol. On the middle line of the souvenir sheet (left and right) are the Bucharest seal of 1862, respectively the current coat of arms.

This postage stamp issue is completed by a First day cover and as composition there were used a sheet of 32 stamps, the minisheet of 8 stamps.


Sursa informaţiilor Romfilatelia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu