COVOR SCOARȚĂ a doua jumătate a secolului al XIX-lea

 

COVOR | SCOARȚĂ | a doua jumătate a secolului al XIX-lea

L = 347 cm; l = 130 cm.
Din colecția Muzeului Național al Țăranului Român
Urzeală și băteală de lână. Țesut în război orizontal, ales printre fire, înnodat. Decor geometrizant cu câmp limitat de trei chenare: cel exterior simplu, cel din mijloc, cu ghirlandă din tijă în val și frunze cu cruci, cel de lângă câmp, din romburi cu puncte în mijloc. Câmpul este acoperit de motive fitomorfe dispuse în doua șiruri verticale de vase cu flori.
Fotografii realizate pentru catalogul de expoziție „Țeserea lumii: scoarțe românești din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală și al Muzeului Național al Țăranului Român”.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Țăranului Român.

Semnele de vecinătate, specifice vieții comunității săsești

 

Lada de vecinătate (datare 1805), protocoalele şi tablele de vecinătate, deţinător: Biserica evanghelică Rupea, piese aflate în expunere la Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea" din Rupea

 Semne de vecinătate prezentate în cadrul expoziției temporare ”Lemn și om - o poveste de viață în Brașov și sud-vestul Transilvaniei” de la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului.

 

La Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, în cadrul expoziției temporare ”Lemn și om - o poveste de viață în Brașov și sud-estul Transilvaniei” puteți vedea câteva semne de vecinătate.
Vecinătatea („Nachbarshaften”, nobăria) a avut un rol important în viața sașilor brașoveni. Cuprinzând toate familiile de pe o stradă, vecinătatea asigura participarea cetățenilor la lucrările localității, oferea ajutorare și permitea petrecerea împreună a timpului liber. Sașii erau obligați să întrețină și să curețe străzile, să repare clădirile, să pietruiască drumurile, să refacă podurile, să curețe canalele de scurgere a apei, etc. Fiecare nobărie avea în frunte un „tată de vecinătate” (”Nachbarväter”), ales pe patru ani, un regulament și un registru de evidență a lucrărilor. Vecinătățile unei localități (oraș sau comună) aveau un președinte („der Präses”).
Semnele de vecinătate (convocatoarele) erau tăblițe, realizate de obicei din lemn, de diferite forme, cu semne specific fiecărei nobării, cu ajutorul cărora familiile erau anunțate că trebuie să ia parte fie la anumite lucrări, fie la o înmormântare. În cazul unei lucrări, tăblița mergea din casă în casă, iar după ce familia își încheia sarcina, era dusă la următorul vecin. Pe tăbliță se menționa că în cazul în care nu se îndeplinea sarcina se plătea o amendă.
Convocatoarele de înmormântare se trimiteau tot așa, din casă în casă, cu o seară înainte, ca să se știe că a doua zi, la ora stabilită, are loc înmormântarea. Și în acest caz participarea era obligatorie, altfel se plătea o amendă. Tăblița de înmormântare era dusă imediat ce se primea, pentru că exista credința că, dacă era ținută prea mult în casă, se putea întâmpla ceva rău în familie.

Sursa: „Sașii despre ei înșiși”, coordonator dr. Ligia Fulga vol. II, Cristian, 2015, p. 69-81.

#semnedevecinătate Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului #LemnșionopovestedeviațăînBrașovșisudestultransilvaniei #îndatoriri #comunitateasăsească #convocatoare #Transilvania #haișitulamuzeu

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Atelierul de arheologie experimentală

 

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman organizează luni, 27 martie 2023, ora 14.00, „Atelierul de arheologie experimentală”.
La manifestare vor lua parte elevii claselor a V-a B și a VI-a A de la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Alexandria, îndrumați de domnul profesor Ionel Geambașu.
Atelierul de arheologie experimentală urmărește aprofundarea cunoștințelor elevilor despre preistorie prin alte mijloace decât cele clasice.
În prima parte a manifestării, dl. profesor de istorie Geambașu Ionel va prezenta o comunicare cu titlul: „De la Neanderthal la Sapiens. Contribuția cercetării arheologice din România”. Aceasta va aborda fenomenul dispariției omului de Neanderthal, ce a avut loc acum 40 000 de ani. Evenimentul Campanian poate explica absența omului de Neanderthal din spațiul Europei Centrale în momentul pătrunderii omului modern. Cercetările arheologice din România indică faptul că și alte activități vulcanice au influențat și condiționat prezența neanderthalienilor în aria carpatică.
În a doua parte, arheologul Ion Torcică va familiariza copiii cu materiile prime folosite de oamenii din preistorie: silexul, variate tipuri de roci, oasele de animale, cornul sau fibrele vegetale. Le vor fi exemplificate și tehnici de cioplire a silexului specifice paleoliticului mijlociu. Elevii vor observa cum se făceau diferite uneltele din silex și materii dure animale cât și modalitățile de utilizare a lor prin prelucrarea lemnului, osului, cornului și pielii.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

O nouă monedă comemorativă din Spania - 27.03.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Although we have been less than 2 years since the issuance of the first investment-collection gold coin by the National Currency and Stamp Factory – Real Casa de la Moneda, the presentation of new pieces of this type is beginning to be a classic, the next one will be released next Monday, April 3, and will once again represent the Bull, now in its version of a tenth of an ounce of gold.

With these coins it is intended to project the image of our country and our culture, with the choice on the reverse of representative animals of Spain, and an image of the columnar, an unequivocal symbol of the historical Spanish silver coin recognized worldwide within the numismatic culture. .

Bull coin 2023 1/10 of an ounce of gold

 

The obverse reproduces the motifs and legends of a real de a ocho, columnar type: two hemispheres under a royal crown, flanked by the Pillars of Hercules with the motto PLUS VLTRA, all on a sea with waves. At the top, in a circular direction and in capital letters, appears the legend FELIPE VI REY DE ESPAÑA. At the bottom of the coin, in a circular direction, the legend 1/10 OUNCE 999.9 GOLD. The motifs and legends are surrounded by a graphic of pinions.

 

 

An image of a bull is reproduced on the reverse of the coin. To its left, the mint mark and the year of issue 2023. To its right, in an ascending circular direction and in capital letters, the legend TORO. In the upper part of the coin the face value 15 and the words EURO and CENT, in two lines and in capital letters. The motifs and legends are surrounded by a graphic of pinions.

Technical specifications

Country Spain
Denomination €0.15
year of issue 2023
Metal Gold
Quality Reverse proof *
Maximum emission volume 50,000
Diameter 16.25mm
Mint FNMT – Royal Mint
weight in ounces 1/10
weight in grams 3,111
Purity 999.9
Price Gold Price + 22% **

* The background is matte while the engraved relief shines

** The retail price of the currency will be determined at the time of the transaction by the Gold Spot price REUTERS XAU=, real-time price of physical gold purchase-sale transactions at that time, plus a margin 22%.

The coin is encapsulated.

 

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Australia - 27.03.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Australia 2 dollars 2023 - Tooth Fairy

New commemorative type as part of the 'Tooth Fairy Kit':

"Tooth Fairy"

TECHNICAL DATA
Composition: aluminium-bronze
Diameter: 20.50 mm
Weight: 6.60 g
Mint: Royal Australian Mint (Australia) 

 

Sursa informațiilor aici.

Noi monede comemorative din Marea Britanie - 27.03.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

United Kingdom 50 pence 2023 - Hogwarts School

New commemorative:

From the new collection 25th anniversary of Harry Potter and The Philosopher's Stone: "Hogwarts School"

TECHNICAL DATA
Composition: copper-nickel
Diameter: 27.30 mm
Weight: 8.00 g
Mint: The Royal Mint
Design: Jim Kay and Jody Clark

Silver and gold coins have been minted too.

(images taken from www.royalmint.com)

LINK: The Royal Mint

 

Sursa informațiilor aici.

Despre câteva monede de pe mapamond foarte valoroase - 27.03.2023 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

Date noi despre necropola dacică de la Ocnița-Buridava| Conferințele DACICA 12/2023

 

Cercetările arheologice din situl dacic de la Ocnița, antica Buridava, au fost dublate recent de o serie de analize antropologice, pluridisciplinare, ale resturilor cinerare descoperite în acest sit. Rezultatele aduc noutăți importante și argumente incontestabile că la Ocnița a existat o mare necropolă dacică, cu morminte bogate.
Webinarul vine în completarea celui susținut în februarie 2022, a cărui înregistrare se poate vedea aici: https://www.youtube.com/watch?v=vAuiPraGML8
Conf. dr. Constantin Augustus Bărbulescu este arheolog expert și decan al Facultății de Istorie a Universității din Pitești. Domeniul său de cercetare îl reprezintă civilizația geto-dacică în perioada clasică.
În perioada 2012-2015 a desfășurat cercetări arheologice preventive în așezarea civilă dacică și așezarea romană de la Ocnele Mari, iar din 2016 a redeschis cercetările arheologice sistematice la Buridava dacică, pe care le coordonează.
Webinarul se va desfășura pe plaforma Zoom, marți, 28 martie 2023, de la ora 19.
Participarea este gratuită.
Link pentru înscriere: http://bit.ly/3JH6Y9b

 

Sursa informațiilor Fundația Dacica.

Conferință: Povestea unui monument funerar preistoric: Tumulul preistoric de la Susani, dr. Dragoș Diaconescu

 

Muzeul Național al Banatului organizează, lunar, o serie de prelegeri pentru publicul larg, cu scopul de a populariza istoria Banatului și proiecte de cercetare ale specialiștilor MNaB. Acestea fac parte din proiectul SERI DE POVESTE LA MUZEU, inițiat de colegii de la Secția Arheologie, și au loc în mansarda Bastionului Maria Theresia.
Pentru cea de-a treia întâlnire a Serilor de poveste vă propunem ca subiect de discuție unul dintre tipurile de monumente funerare specifice preistoriei Europei și Asiei, cu siguranță cel mai răspândit, tumulii, care pot ascunde în interiorul lor descoperiri spectaculoase și, inevitabil, povești frumoase despre cum priveau oamenii vremurilor trecute destinul celor ce treceau în neființă.
O situație de acest gen a fost identificată în tumulul numit Grămurada de la Jupani, structură funerară aflată pe teritoriul satului modern Susani (com. Traian Vuia, jud. Timiș). Această localitate contemporană a mai fost terenul unor descoperiri arheologice spectaculoase cum ar fi așa-numitul sanctuar aparținând debutului primei vârste a Epocii Fierului făcută în tumulul numit Grămurada lui Ticu, ceramica identificată aici stând la baza definirii unui stil ceramic caracteristic perioadei respective, numit grupa Susani.
Între cele două monumente funerare există și asemănări, dar și multe deosebiri, aspecte care răspund unor întrebări dar, în același timp, creează altele, păstrând acea atât de necesară urmă de mister care face interpretarea istorică a descoperirilor arheologice atât de fascinantă.
Vă așteptăm joi, 30 martie, de la 18:00, în mansarda Bastionului Maria Theresia.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

Povestea firului de cânepă

 

Povestea firului de cânepă

În primăvară, ogorul bine îngrășat primea sămânța de cânepă, noua cultura fiind numai bună de adunat la sfârșit de august. O făceau femeile ce lăsau plantele pe câmp, în bătaia soarelui de vară, încă o săptămână, în timpul acesta întorcându-le o dată sau de două ori. Urma adunatul în „mănuși”, mănunchiuri pe care, legate, femeile le duceau la baltă. Lăsate în apă aproape două săptămâni, acestea se „topeau” și pierdeau o mare parte din tulpina lemnoasă. Firele de cânepă astfel obținute erau din nou întinse la soare, după ce erau spălate la râu.
Dusă acasă, cânepa se trecea, pe rând, prin frângătoare și prin meliță, ca și ultimele rămășițe lemnoase să se desprindă de pe fire. Urma pieptănatul. Din pieptenii, cu dinți mai deși sau mai rari, ieșeau: fuiorul cel fin, pentru pânza cămășilor de sărbătoare, fuiorul mai aspru, pentru pânza de străjace, și câlții, pentru pânza de saci. Din fuiorul pus mai apoi pe furca, purtată adesea la brâu, femeile torceau, în lungile nopți de iarnă, firul ce se aduna pe fusul rotit cu îndemânare. După aceea, firul era trecut pe rășchitor, unealta ce folosea la făcutul sculurilor, a „tortului” ce trebuia fiert. Pentru aceasta, timp de o zi și jumătate, peste sculurile, puse într-un ciubăr, se turna repetat un amestec de apă caldă și cenușă. Ulterior, sculurile erau spălate la râu și bătute cu maiul. Toate acestea ca firul să-și piardă asprimea și să fie mai ușor de lucrat.
Vă invităm să vizitați Muzeul de Etnografie Brașov, din bulevardul Eroilor, nr. 21 A, deschis de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00, pentru a afla și alte informații despre industria casnică textilă practicată în comunitățile din sud-estul Transilvaniei.

Foto: Femeie utilizând melița, Colecția Muzeului de Etnografie Brașov

#MuzeuldeEtnografieBrașov #țesut #industriacasnicătextilă #meliță #tors #cânepă #patrimoniutextil #Transilvania #haișitulamuzeu

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.