Din istoria fabricilor de ţigle - Un patrimoniu industrial IV

I. Cărămidăria orașului Cluj Societate anonima - ștampilă pe țiglă

- fabrica a funcționat cu siguranță în anii 1922, 1923.

Informații aici: http://web.bcucluj.ro/re/catalogold/view.php?g=http://web.bcucluj.ro/re/catalogold/crp/pdf/c/Caramidaria%20orasului%20Cluj%20Societate%20anonima.pdf

- fabrica a fost redenumită mai târziu în: Fabrica de cărămizi Iris

Informații aici: https://books.google.ro/books?id=8YmOBAAAQBAJ&pg=PA104&lpg=PA104&dq=fabrica+de+c%C4%83r%C4%83mizi+Iris&source=bl&ots=ghwZiZ18YP&sig=wz-QwVg7F0FvHIxqNipjJa-txUc&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwilgJHLst7QAhWBCywKHX07A2sQ6AEINjAH#v=onepage&q=fabrica%20de%20c%C4%83r%C4%83mizi%20Iris&f=false

  II. O nouă ștampilă a Fabricii „Bohn” din Jimbolia (jud. Timiş)

III. O nouă ștampilă a fabricii: Sântimbru - Fabrica de ţigle şi industrie forestieră S.A. Alba Iulia

IV. O nouă ștampilă a Fabricii de ţigle şi cărămidă "Hercules" din Târnăveni(jud. Mureş)

V. Fabrica ... țigle ... Sâmbăta ???

Alte articole pe aceeași temă:


1. Din istoria fabricilor de ţigle - Un patrimoniu industrial
2. Din istoria fabricilor de ţigle - Un patrimoniu industrial II
3. Fabrica de ţigle şi cărămizi „Bohn” din Jimbolia (jud. Timiş)
4. Fabrica de ţigle şi cărămizi „Bohn” din Jimbolia (jud. Timiş) II
5. Câteva informaţii despre fabricile de ţigle din Ardeal
6. Sântimbru - Fabrica de ţigle şi industrie forestieră S.A. Alba Iulia
7. Fabrica de cărămidă a CFR din Ciurea judeţul Iaşi
8. Fabrica de ţigle şi cărămizi „Muschong” din Lugoj (jud. Timiş)

9. Din istoria fabricilor de ţigle - Un patrimoniu industrial III 

SARMIZEGETUSA REGIA - ZIUA PORȚILOR DESCHISE

SARMIZEGETUSA REGIA ÎȘI REDESCHIDE PORȚILE

Vineri, 31 august, vă invităm să vizitați șantierul arheologic Sarmizegetusa Regia, în cadrul zilei porților deschise. În acest an, vor fi oferite ghidaje de specialitate, în sit, iar vizitatorii vor avea prilejul de a vedea rezultatele săpăturilor arheologice aflate în desfășurare.
Evenimentul va avea loc între orele 09:00 și 20:00, iar intrarea va fi gratuita!

Vă așteptăm cu drag!


Sursa informațiilor aici.

Scut, Luncani – Piatra Roşie (jud. Hunedoara), 1949, sec. I d. Chr.

Scut, Luncani – Piatra Roşie (jud. Hunedoara), 1949, sec. I d. Chr.

În anul 1949, arheologii descopereau în cetatea de la Piatra Roşie resturile unui „scut de paradă”, piesă ce se numără printre cele mai însemnate mărturii ale civilizaţiei dacice. Placajul din fier a fost lucrat prin martelare şi, conform reconstituirii iniţiale, avea o formă ovală. Suprafaţa sa, împărţită în registre, era ornamentată cu motive vegetale (frunze de acant, lotus, palmier) şi zoomorfe (un bour, în medalionul central, o felină din care s-au păstrat doar picioarele din spate şi un şarpe, redat foarte stilizat).

Colecția dacică

#mnit #dacii #transilvania #muzeu #cluj


Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Interacțiuni om-vegetație de-a lungul timpului: de la micro la macro via indicatori arheobotanici

"Interacțiuni om-vegetație de-a lungul timpului: de la micro la macro via indicatori arheobotanici"! Atât acum. Mai multe spun pe 19 septembrie la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - Academia Română!
Vă aștept!


Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă britanică - 28.08.2018 - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: Numistacker

Despre câteva monede valoroase din lume - 28.08.2018 - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

Târgul Filatelic și Numismatic Ediția CIV - Brașov

Târgul Filatelic și Numismatic Ediția CIV - Brașov


Sursa informațiilor aici.

Medalia românească: Râsul carpatin (Linxul euroasiatic)

Monetăria Statului a lansat noua emisiune medalistică Râsul carpatin (Linxul euroasiatic), dedicată popularizării celei mai mari feline din fauna României, una dintre cele mai frumoase vietăți ale Carpaților.

Linxul este monument al naturii, protejat de lege și ocrotit în rezervații și în arealele pe care le ocupă. Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) consideră că specia e pe cale de a fi ameninţată într-un viitor apropiat. În consecință, râsul eurasiatic trebuie să fie protejat și ajutat să supravieţuiască fiindcă acest superb animal asigură echilibrul ecologic necesar prin reducerea numărului de rozătoare și păstrarea unui mediu curat și nepoluat.

Caracteristicile tehnice ale medaliei sunt următoarele:

- Aliaj: Argint 925‰
- Diametru: 60 mm
- Greutate: 155 grame
- Finisaj: patinată
- Tiraj: 40 de piese


- Aliaj: tombac
- Diametru: 60 mm
- Finisaj: patinată
- Tiraj: 60 de piese

Produsul aniversar – compus din medalie, pliant și mapă de prezentare – poate fi achiziționat, începând de astăzi, la prețul de 640 lei/ set, pentru medalia din argint și de 185 lei/ set, pentru medalia din aliaj de cupru. Prețurile includ TVA.


Sursa informațiilor Monetăria Statului.

Moneda românească: 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

Monedă Aur
Valoare nominală: 100 lei;
Metal: Aur 900/1000;
Greutate: 6,452 grame;
Dimensiune: diametru 21 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj: 200;

Avers: scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Revers: portretul ecvestru al lui Carol I, inscripția în arc de cerc „140 DE ANI DE LA UNIREA DOBROGEI CU ROMANIA” și anul evenimentului aniversat „1878”.



Monedă Argint
Valoare nominală: 10 lei;
Metal: Argint 999/1000;
Greutate: 31,103 grame;
Dimensiune: diametru 37 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj: 200;

Avers: scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Revers: portretul ecvestru al lui Carol I, inscripția în arc de cerc „140 DE ANI DE LA UNIREA DOBROGEI CU ROMANIA” și anul evenimentului aniversat „1878”.



Monedă Tombac-cuprat
Valoare nominală: 1 leu;
Metal: Tombac-cuprat -/1000;
Greutate: 23,5 grame;
Dimensiune: diametru 37 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj: 200;

Avers: scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2018”.

Revers: portretul ecvestru al lui Carol I, inscripția în arc de cerc „140 DE ANI DE LA UNIREA DOBROGEI CU ROMANIA” și anul evenimentului aniversat „1878”.


Sursa informațiilor BNR.

50 bani 2018: 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

Monedă Metal comun
Valoare nominală: 50 bani;
Metal: Metal comun -/1000;
Greutate: 6,1 grame;
Dimensiune: diametru 23.75 mm;
Margine: inscripționată;
Calitate: proof;
Tiraj: 5000;

Avers: scena trecerii armatei române în Dobrogea, reprezentată alegoric în litografia artistului plastic Henryk Dembitzky; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2018”. Margine inscripționată cu ,,ROMANIA” de două ori, cu steluță între cele două cuvinte.

Revers: portretul ecvestru al lui Carol I, inscripția în arc de cerc „140 DE ANI DE LA UNIREA DOBROGEI CU ROMANIA” și anul evenimentului aniversat „1878”.


Sursa informațiilor BNR.