Ştiinţă pentru toţi

marți, 28 iulie 2015

Valea Lungă 1973

Fotografiile de mai jos fac parte din colecţia personală.

Conferință de presă - Noi piese adăugate tezaurului istoric al României

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a adăugat de curând în colecţia sa o parte a unui tezaur, reprezentând obiecte de podoabă, din argint, de factură dacică.

Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Muzeul Naţional de Istorie a României au colaborat ca de fiecare dată, la recuperarea şi readucerea în ţară, a celor 18 obiecte de podoabă dacice din argint, recuperate recent de la o casă de licitații din München (Germania).

Piesele, de o valoare excepţională, au fost readuse în România şi au intrat în colecţia muzeului, începând cu data de 21 iulie 2015. Acestea au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc marţi, 28 iulie 2015, în prezenţa domnilor Ioan Vulpescu - Ministrul Culturii, Dimitrie Bogdan Licu - Prim-Adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisar-șef Bogdan Carp - Inspectoratul General al Poliției Române, Achim Tröste - Adjunctul Ambasadorului Germaniei în România, şi dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu - Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.10156017566370438.1073741868.377004590437&type=3

Inaugurarea Magazinului de Artă Tradiţională şi Suveniruri

Vă invităm, cu mult drag, la inaugurarea Magazinului de Artă Tradiţională şi Suveniruri!

Muzeul Olteniei Craiova organizează, miercuri, 29 iulie a.c, ora 10 deschiderea oficială a „Magazinului de Artă Tradiţională şi Suveniruri”, cunoscut craiovenilor sub vechea denumire „Carul cu Oale”, prilejuită de relocarea sa într-o nouă şi spaţioasă incintă, situată înCraiova, str. Popa Şapcă nr. 8, lângă Secţia de Ştiinţele Naturii.
Dincolo de patrimoniul de excepţie deţinut, specialiştii Muzeului Olteniei Craiova s-au preocupat permanent să aducă în actualitate mărturiile artei tradiţionale româneşti, realizate de meşteri populari autentici, şi au creat, firesc, drept mărturie, un loc al memoriei identitare ţărăneşti, unde obiectele de altădată revin nostalgic, chiar într-un topos urban.
Astfel, valorificarea tradiţiilor şi meşteşugurilor artistice se regăseşte în „Magazinul de Artă Tradiţională şi Suveniruri”, de fapt, o expoziţie de artă populară cu vânzare, unde produsele autentice olteneşti reconstituie crâmpeie identitare din universul satului şi caselor de altădată. Demersul nostru de constituire a unei astfel de expuneri, într-un spaţiu minunat, din perspective arhitecturale şi decorative, va evidenţia obiectul/meşteşugul popular, printr-o ambientare inedită, pe cât posibil, apropiată unor „realităţi” cotidiene, astfel încât produsele tradiţionale să fie receptate de vizitatori în toată autenticitatea şi valoarea lor.
În cei peste 23 de ani, de la înfiinţare, Magazinul de Artă Tradiţională „Carul cu Oale” a funcţionat în incinta Secţiei de Ştiinţele Naturii, şi s-a aflat sub coordonarea permanentă şi susţinută a specialiştilor Secţiei de Etnografie, tocmai din necesitatea intrinsecă de a promova cultura populară şi a autentifica produsele meşterilor populari din întreaga ţară.
Obiectele populare propuse în cadrul expoziţiei cu vânzare, reflectă, în fapt, eforturile susţinute ale specialiştilor Muzeului Olteniei Craiova, în cunoaşterea, păstrarea, conservarea, revitalizarea şi valorificarea meşteşugurilor şi produselor de artă populară autentică.
Obiectele, prezentate spre vânzare, cuprind o gamă diversificată a artei şi creaţiei populare, de la costume populare la ceramică, unelte de bucătărie, textile, împletituri, ouă încondeiate, icoane pe lemn şi sticlă, scoarţe ţărăneşti, piese de port. Descoperi în acest spaţiu identitar, ceramica smălţuită şi nesmălţuită, provenind din centre încă active ale olăritului din Oltenia (Horezu - Vâlcea, Oboga – Olt, Şişeşti – Mehedinţi, Vlădeşti – Vâlcea, Româna – Olt etc), din Harghita şi Covasna, din Suceava, obiecte de artă şi utilitare, sculptate în lemn (căuce, furci, scaune din lemn, măsuţe, linguri, blaturi, tocătoare, tacâmuri din lemn, blide şi blidare, cruci, pistornice, etc.), tablouri lucrate în tehnica goblenului, obiecte din metal etc.
Arta textilelor este relevată printr-o paletă bogată/variată de obiecte, de natură a acoperi diverse preferinţe ale publicului: de la costume populare din toate judeţele Olteniei (ii, cămăşi femeieşti şi bărbăteşti, pantaloni din dimie, aba sau din bumbac, marame din borangic, brâuri sau bete, etc), la ţesături de interior (ştergare, căpătâie, şervete şi batiste, macate şi alte tipuri de ţesături, precum scoarţele şi chilimurile olteneşti).
Recunoscute în întreaga lume pentru frumuseţea/autenticitatea lor, dar şi prin migăloasa tehnică de realizare, covoarele şi scoarţele olteneşti constituie o categorie de produse populare căutate, cu precădere, de un public avizat, pretenţios. Depăşindu-şi rolul iniţial, de decor, covoarele şi scoarţele olteneşti au ridicat meşteşugul „jocului de fire” la rang de artă şi, sub forma lor autentică de culori pastel, forme geometrice şi simboluri arhaice, sunt oferite spre vânzare vizitatorilor. Textilele se înscriu astfel, într-o categorie aparte în cadrul expoziţiei cu vânzare.
Datorită rolului pregnant pe care l-au jucat în relevarea şi păstrarea elementelor şi formelor tradiţionale româneşti, se regăsesc în cadrul magazinului muzeului, icoane pe lemn şi sticlă, provenind din diferite centre de iconari din zona Olteniei (Craiova, Vâlcea).
„Magazinul de Artă Populară şi Suveniruri” oferă spre vânzare o gamă variată de obiecte (căni, suporţi, magneţi etc), pe care sunt imprimate imaginile celor trei locaţii expoziţionale ale Muzeului Olteniei Craiova, dar şi obiecte aflate în patrimoniul instituţiei, specifice colecţiilor deţinute de Secţiile de Etnografie, Istorie-Arheologie şi Ştiinţele Naturii.
Astfel, iubitorii de artă tradiţională îşi pot alege reprezentări de scoarţe şi covoare olteneşti, pasionaţii de ştiinţele naturii îşi pot cumpăra imagini cu specii deosebite aflate în colecţiile de paleontologie, minerale şi roci, moluşte, păsări, fluturi exotici, botanică etc. Iubitorii de istorie sunt atraşi cu ilustrate reprezentând veşminte, bijuterii (paftale, cercei, brăţări de aur), de o reală valoare patrimonială, ce provin din tezaurele descoperite în judeţul Dolj (Tezaurul de la Bucovăţ, judeţul Dolj, sec. al XVI-lea).
„Magazinul de Artă Populară şi Suveniruri” reprezintă un reper cultural pentru mediul artistic al Craiovei, îmbinându-se armonios cu manifestarea culturală a „Târgului Meşterilor Populari”, ambele acţiuni susţinând tezaurul cultural creat de meşterii populari.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/muzeul.olteniei/posts/865236796898020

Condica obştescului oraş Alexandria 1835

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită miercuri, 29 iulie 2015, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII AUGUST.
Pentru perioada 1- 31 august 2015, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un document deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de Condica obştescului oraş Alexandria 1835
Condica obştescului oraş Alexandria 1835 conţine trecute sub forma unui registru toate locurile de casă şi prăvălii cu numele şi prenumele cumpărătorului, toate vecinătăţile şi numărul de stânjeni. În total are 267 de file, primele şase file sunt libere. Prima vânzare datează din anul 1838 şi ultima din anul 1858. În perioada de douăzeci de ani menţionată de condică, sunt trecute 1 470 de vânzări în oraş dar şi în moşia oraşului.
Credem că în primele file urmau să fie scrise vânzările din anii 1834-1837, despre care aflăm că au fost trecute în „catagrafiasca condică” a comisiei de către staroste. Nu apar aceste vânzări pentru că anii de început ai oraşului au stat sub semnul incertitudinii, probleme apărând atât din partea proprietarilor de moşii din vecinătatea noului oraş, dar şi din partea Mitropoliei care nu mai vroia să efectueze schimbul de teren necesar.
Condica este scrisă în limba chirilică şi este îmbrăcată în piele, la final poartă semnătura epitropului Anghel A. Repanovici şi data de 12 august 1860. Pe aceeaşi filă se află pecetea din ceară roşie a oraşului Alexandria.
Dimensiunile condicii sunt speciale: 43,5 cm lungime şi 30 cm lăţime.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=852146791571980&set=a.130132463773420.23719.100003300026635&type=1

Expoziţiei de pictură "Jurnal de călătorie", autor Anamirela Anghel

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită miercuri, 5 august 2015, ora 17.30, în foaierul H.H. Stahl, la vernisajul expoziţiei de pictură Jurnal de călătorie, autor Anamirela Anghel.

Născută în Bucureşti, Anamirela Anghel este de formaţie inginer, absolventă a Institutul de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Maşini şi Utilaje, promoţia 1993. Deşi a optat pentru cariera de inginer, urmând traiectoria părinţilor, s-a înscris în paralel la Şcoala Populară de Artă Bucureşti, Secţia de Grafică şi Acuarelă, pe care a urmat-o în perioada 1990 - 1993. Dornică de o permanentă cunoaştere, în perioada 1997 – 1999 Anamirela Anghel a urmat cursurile Universităţii din Jyvaskyla, Finlanda, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Secţia de Limbă Finlandeză şi Secţia de Grafică-Design. Revenind în România în 2005, a lucrat ca translator la Imobilux SRL, Bucureşti şi tot în acel an a creat un Atelier Personal de Grafică în Bucureşti.

Atrasă dintotdeauna de artă, s-a focalizat pe grafica de şevalet, dar şi pe grafica de design publicitar. De aproximativ doi ani a descoperit culorile şi astfel cercul căutărilor sale s-a închis şi s-a regăsit total prin pictură. Din anul 2013 a devenit membră a Uniunii Artiştilor Plastici.

În lucrările sale, artista Anamirela Anghel abordează o tematică de tip clasic: peisaj, natură statică, flori, portrete, compoziţie, folosind o cromatică îndrăzneaţă, culori precise, pline de contrast şi o grafică evidentă, cu o claritate a expresiei si a imaginii transmise.

Anamirela Anghel se face cunoscută prin expoziţii personale şi colective deschise în Bucureşti, dar şi în alte oraşe ale ţării.

Expoziţia „Jurnal de călătorie” cuprinde 70 de lucrări şi este o hartă a sufletului, o expresie plastică a sentimentelor artistei. Prin lucrările expuse, artista ne introduce într-un univers deosebit, plin de lumină şi culoare, prin care ne însufleţeşte cu sentimentele sale de bucurie şi optimism, izolându-ne de tumultul vieţii cotidiene.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/151598721549409/photos/a.151834504859164.24881.151598721549409/944101492299124/?type=1&theater

Alberobello – fotografie și grafică

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în parteneriat cu Institutul Italian de Cultură "Vito Grasso" din Bucureşti prezintă expoziția artistului vizual Lucian Muntean intitulată „Alberobello – fotografie și grafică“.

Deschisă în perioada 3 – 30 august 2015, în Șura Bancu din incinta Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, expoziția propune o comparaţie a simbolurilor care apar reprezentate pe casele trulli din Alberobello, regiunea Puglia, Italia, cu cele din patrimoniul cultural românesc.

Fotografiile au fost realizate în timpul unei călătorii în septembrie 2013, în Alberobello, oraş declarat monument protejat UNESCO din anul 1996. Pe parcursul expoziției, autorul Lucian Muntean va organiza un atelier de fotografie cu copii și va realiza o serie de lucrări de grafică inspirate din simbolurile care apar reliefate pe monumentele de arhitectură vernaculară din Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” - pe o hârtie manuală, oferită de Ordinul Manufacturierilor – Atelierul de Carte.

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 13 august 2015, ora 18.00 la Şura Bancu.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/151598721549409/photos/a.151834504859164.24881.151598721549409/944101968965743/?type=1&theater

luni, 27 iulie 2015

Târg de vară până-n seară!

Piaţa Ţărănească si Meşter(Eşti)! organizează în plină vacanţă “Târg de vară până-n seară“ în curtea interioară a Muzeului Naţional al Ţăranului Român din şos. Kiseleff nr.3, de vineri 31 iulie, până duminică 2 august, între orele 10-19. Intrarea este liberă.

Puteţi degusta şi târgui: prăjituri tradiționale din Maramureș, plăcinte boierești, turta dulce, miere, dulceţuri si zacuşti, siropuri, ţuica si alte bunătăţi. Grătarele vor fi încinse şi ceaunele vor sfârâi cu mâncaruri pregătite la faţa locului, după reţete ţărăneşti, de pe plaiuri dâmboviţene: varză nouă cu costiţă afumată, sarmale-n foi de viță şi ciuperci cu branză de burduf.

Meşteri populari şi artizani din toate zonele țării, meşteresc şi expun diverse obiecte: ceramică, obiecte din piele, mic mobilier pictat, oale, linguri, căuce şi ibrice de alamă, ii şi marame, scoarţe şi cergi, icoane şi pristolnice, bijuterii, zgărdane, obiecte realizate din lână şi croşetate, jucării din lemn sau pânză, casete şi cutii, broşe şi vestimentaţie, toate realizate de mană, cu pricepere.

Pe Aleea Samurcaș și în curtea din spate negustorii vă aşteaptă într-o lume cu obiecte vechi ( cufere, mobilier ţărănesc, ceramică veche ţărănească, unelte gospodăreşti, roţi de car, ii şi fote, covoare şi diverse ţesături ţărănesti, tablouri, bijuterii, cărți, cărți poștale, porţelanuri, patefoane, etc)

În perioada 31 iulie – 2 august, între orele 10 si 19, e prilej de tocmit şi de stat la poveşti cu meşterii, de plimbat, de admirat şi de târguit, în curtea interioară a Muzeului Naţional al Țăranului Român și pe Aleea Samurcaș.
Vizitare: zilnic, intre 10, 00 si 19, 00 Intrarea liberă!

Organizator: Tactic Events
Detalii: Corina Berariu – Event Manager
Tel: 0735 441 304/3
Fax: 031 424 34 88
Email: office@tacticevents.ro
Facebook: https://www.facebook.com/ptaraneasca

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/1154051971278151/

Pionierii automobilismului în Bucureşti

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Retromobil Club România, vă invită sâmbătă, 1 august, la ora 18:00 la Palatul Suţu la vernisajul expoziţiei Pionierii automobilismuluiîn Bucureşti , o expoziţie ce prezintă începuturile automobilismului în ţară noastră cât şi secvenţe ale transportului public bucureştean.
Publicul va putea admira, pe lângă expoziţia organizată pe gardul Palatului Suţu şi câteva maşini de epocă aparţinând membrilor Retromobil Club România.
Primele vehicule cu propulsie autonomă din România au fost două camioane fabricate la Garner-Serpollet ce aveau motoare pe aburi şi care au circulat pe străzile Bucureştilor începând cu 1895.
Vehiculul cu numărul 1 înregistrat în 1900 în Bucureşti la Serviciul Circulaţie a fost un autotuturism cu motor cu ardere internă fabricat în Liege şi care a aparţinut proprietarului Morii lui Assan.
Un mare pasionat al sporturilor cu motor a fost prinţul Bibescu, care şi-a comandat la rândul sau un automobil tot de la fabrica din Liege.
Cinci ani mai târziu în România aveau să fie înregistrate peste 50 de automobile.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/419459178238578/