Expoziția „Mesaje săpate în piatră”, la Casa Băniei din Craiova
Muzeul Olteniei din Craiova şi Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției „Mesaje săpate în piatră”, joi, 8 februarie, ora 14:00, la Casa Băniei, Strada Matei Basarab, nr. 16.
Această expoziție tematică încearcă recuperarea memoriei urbane a unor monumente rămase în umbră după mai bine de jumătate de veac de la ultima lor inventariere, prin demararea unui proces de identificare, inventariere și fotografiere a crucilor din piatră din București care nu au rol funerar, în vederea creării unei baze de date on-line, disponibilă pentru cercetare, în paralel cu descifrarea inscripțiilor acelor cruci care necesită acest lucru, pentru poziționarea lor cât mai exactă în timp și spațiu.
Expoziția este parte a proiectului „Mesaje săpate în piatră - digitizarea crucilor din piatră din București”, un proiect realizat de Muzeul Municipiului București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Patrimoniul istorico-cultural pe care îl deține Bucureștiul este unul pe cât de vast pe atât de necunoscut. Un segment al acestui patrimoniu îl reprezintă crucile din piatră, monumente care transmit în timp un mesaj. Bucureștiul deține în prezent un important număr de cruci din piatră a căror importanță este aceea că ne transmit informații despre stilul de viață al orășenilor veacurilor trecute, despre evenimentele la care au fost martori locuitorii săi, așa cum sunt războaiele, epidemiile, conflictele sociale sau cele de natură juridică. Acestea sunt documente epigrafice și au atât caracter religios, în special atunci când era solicitat ajutorul divin al celor pomeniți, cât și laic, atunci când inscripția avea rolul de a consemna o victorie militară, stabilirea unui hotar sau construirea unui edificiu, inscripția fiind totodată încadrată unui standard cu caracter religios şi erau făcute la comanda unui domnitor, a unui înalt prelat sau mare dregător, a unui negustor ori a unui breslaș meșteșugar. Au existat situații în care au fost realizate la comanda comunității locale, în special în cazul crucilor de fântână, când membri comunității își treceau numele pe cruce pentru pomenirea ulterioară.
Crucile din piatră, care au avut de-a lungul timpului dublu rol, acela de monument și de purtător de mesaj, sunt redate în diferite documente cartografice, așa cum este planul pe care îl realizează maiorul Dimitrie Papazoglu (1811-1892) în anul 1872 intitulat „Planul primitiv al Capitalei 1328” aflat în Colecţia Hărţi şi planuri a Muzeului Municipiului București, în care regăsim de la sud la nord un număr de cruci în diferite zone, precum crucea de fântână de lângă palatul domnesc de la biserica Foișor, care este indicată ca fiind „Monument”, apoi crucea de la biserica Apostoli, crucea de pe Calea Dudescu care este denumită „Cruce de piatră”, urcând regăsim crucea de la biserica Oborul Vechi și cea la Târgul Moșilor, crucea de fântână de la „Puţu Iconii” , apoi către nord o altă cruce de fântână care ar putea fi crucea din strada Vasile Lascăr sau undeva către zona Colentina, iar la vest de aceasta, undeva între Fântâna Roșie și Fântâna Boului o cruce „Monument”.
De-a lungul timpului o parte dintre vechile cruci din București au dispărut, iar altele au fost mutate fără ca această acțiune să fie și menționată în documentele vremii, punând astfel probleme atât în localizarea lor cât și în rolul inițial. A fost o vreme când crucea din piatră era o prezență permanentă în mahalalele bucureștene, fiind repere importante în cadrul acestor comunități. Mai mult decât atât, a existat și un cartier care a purtat numele de „Crucea de piatră”. În Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din București erau identificate un număr de şapte cruci doar în mahalaua Olari – Pantelimon, însă cele repertoriate sunt cele considerate „monumente istorice”, făcându-se referite doar la acele cruci care aveau semnificație istorică, fără a fi luate în considerare crucile aduse din alte zone ale țării. Cu toate acestea, troițele sau crucile sunt singurele monumente medievale care au rezistat timpului, fiind remarcate de călătorii străini încă de la jumătatea secolului al XVII-lea care constatau numărul mare de cruci aflate în arealul bucureștean, dar și varietatea acestora: din piatră ori din lemn, de mari dimensiuni, scrise de sus până jos sau pictate cu chipurile unor sfinți.
La deschidere vor lua cuvântul dr. Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei din Craiova, şi dr. Cezar Petre Buiumaci, muzeograf la Muzeul Municipiului București, curatorul expoziţiei.
Expoziția tematică „Mesaje săpate în piatră” va putea fi vizitată la Casa Băniei în perioada 8 februarie – 15 aprilie 2024.
Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.
Rămânem tot în domeniul arheologiei, prin expoziția ”PIESE REPREZENTATIVE DIN COLECȚIA DE ARHEOLOGIE A MUZEULUI CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE DEVA”, pe care vă invităm să o vizitați la Palatul Magna Curia din Deva!
În vitrine sunt așezate unele din cele mai spectaculoase obiecte provenite din colecțiile muzeului, descoperite cu mulți ani în urmă sau mai recent, de arheologii de atunci și de arheologii de acum ai MCDR, pe șantierele arheologice sistematice sau în cadrul lucrărilor de infrastructură. 
Piesele expuse sunt din diferite epoci istorice, de la Neolitic (epoca pietrei) și Eneolitic (epoca cuprului), la Epoca Bronzului și Prima Epocă a Fierului, de la a Doua Epocă a Fierului (perioada Regatului Dac), la Epoca Romană. Printre acestea se regăsesc vase ceramice, piese de plastică (idoli, amulete), podoabe, unelte și arme confecționate din piatră, ceramică, os, corn și metal.
În această expoziție, prin artefacte, structura și conceptul său, se poate efectiv vizualiza evoluția omului, de la începuturile sale până în antichitate.
Vasul-cuptor, vasul-pasăre, vasul-bărcuță, cu funcționalități casnice, dar și spirituale, toate datate în Epoca Bronzului, statuete neolitice, bijuterii și arme din bronz, din Epoca Bronzului, arme și unelte din fier dacice, figurine din bronz reprezentând zeități romane și multe altele vă așteaptă să le ascultați istoria, fiecare cu însemnătatea și utilitatea sa, fiecare cu amprentele gândirii și creativității celui/celei care le-a creat!
Curatorul expoziției: dr. Nicolae Cătălin Rișcuța, Șef Secția Arheologie MCDR, împreună cu specialiștii în arheologie ai Muzeului, au creat, prin aceste artefacte, un discurs frumos de evoluție umană, care merită urmărit!
Vă așteptăm la expoziția „Lumea colecționarilor de minerale” găzduită în incinta Muzeului Geologic Național."
"Numele meu este 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗣𝗲𝘁𝗿𝘂 𝗧𝗿ă𝗶𝘀𝘁𝗮𝗿𝘂 , lucrez în domeniul HoReCa, și sunt căutător și colecționar de minerale. Eșantioanele pe care le expun în cadrul expoziției „Lumea colecționarilor de minerale” sunt exclusiv din România, și sunt culese personal din teren.
