Sursa: Youtube Utilizator: TVR
Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News
Sursa: Youtube Utilizator: TVR
Al patrulea episod al documentarului „Aurul Apusenilor”, realizat de Cristina Oancea, difuzat în anul 2006 la TVR Internaţional. Aurul Apusenilor ne spune istoria mineritului de aur în Munții Apuseni. O poveste care se întinde pe cinci mii de ani, din preistorie până la începutul mileniului nostru, când apare un proiect industrial cu potențial distructiv. Cele patru episoade acoperă tema în linii mari cronologic, istoria aurului, a tehnologiei miniere se întrepătrunde cu istoria neamului și povestea oamenilor, ambele dramatice, pentru că, așa cum ni se spune în film, aurul a adus numai suferință. Un proiect distins cu Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internațional de TV de la Bar (Muntenegru) în 2006 și cu Premiul de Regie la Festivalul Ecology & Culture Ochrid (Macedonia).
Sursa: Youtube Utilizator: TVR
Al treilea episod al documentarului „Aurul Apusenilor”, realizat de Cristina Oancea, difuzat în anul 2006 la TVR Internaţional. Aurul Apusenilor ne spune istoria mineritului de aur în Munții Apuseni. O poveste care se întinde pe cinci mii de ani, din preistorie până la începutul mileniului nostru, când apare un proiect industrial cu potențial distructiv. Cele patru episoade acoperă tema în linii mari cronologic, istoria aurului, a tehnologiei miniere se întrepătrunde cu istoria neamului și povestea oamenilor, ambele dramatice, pentru că, așa cum ni se spune în film, aurul a adus numai suferință. Un proiect distins cu Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internațional de TV de la Bar (Muntenegru) în 2006 și cu Premiul de Regie la Festivalul Ecology & Culture Ochrid (Macedonia).
Sursa: Youtube Utilizator: TVR
Al doilea episod al documentarului „Aurul Apusenilor”, realizat de Cristina Oancea, difuzat în anul 2006 la TVR Internaţional. Aurul Apusenilor ne spune istoria mineritului de aur în Munții Apuseni. O poveste care se întinde pe cinci mii de ani, din preistorie până la începutul mileniului nostru, când apare un proiect industrial cu potențial distructiv. Cele patru episoade acoperă tema în linii mari cronologic, istoria aurului, a tehnologiei miniere se întrepătrunde cu istoria neamului și povestea oamenilor, ambele dramatice, pentru că, așa cum ni se spune în film, aurul a adus numai suferință. Un proiect distins cu Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internațional de TV de la Bar (Muntenegru) în 2006 și cu Premiul de Regie la Festivalul Ecology & Culture Ochrid (Macedonia).
Sursa: Youtube Utilizator: TVR
Primul episod al documentarului „Aurul Apusenilor”, realizat de Cristina Oancea, difuzat în anul 2006 la TVR Internaţional. Aurul Apusenilor ne spune istoria mineritului de aur în Munții Apuseni. O poveste care se întinde pe cinci mii de ani, din preistorie până la începutul mileniului nostru, când apare un proiect industrial cu potențial distructiv. Cele patru episoade acoperă tema în linii mari cronologic, istoria aurului, a tehnologiei miniere se întrepătrunde cu istoria neamului și povestea oamenilor, ambele dramatice, pentru că, așa cum ni se spune în film, aurul a adus numai suferință. Un proiect distins cu Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internațional de TV de la Bar (Muntenegru) în 2006 și cu Premiul de Regie la Festivalul Ecology & Culture Ochrid (Macedonia).
Urna funerară de la Liubcova - Țiglărie
În toate epocile istorice, în cazul morții unui individ, colectivitatea umană din care făcea partea se confrunta cu un aspect al cărui finalizare instituie, în timp, un sistem complex de practici privind modul de tratare a defunctului (înhumare, ardere etc.), lucruri ce definesc și reprezintă ritul funerar practicat de comunitate.
Pornind de la aceasta, propunem pentru obiectul lunii o urnă funerară, descoperită în cadrul cercetărilor arheologice ale necropolei de la Liubcova – Țiglărie. Urna provine din unul dintre cele 69 de morminte de incinerație cercetate în cadrul necropolei, încadrată cronologic Culturii Gârla-Mare. Zona Liubcovei a fost îndelung cercetată din punct de vedere arheologic, fiind identificate numeroase dovezi legate de diferitele manifestări ale civilizațiilor preistorice și antice.
Obiectul de față și contextul arheologic din care provine sunt dovada faptului că incinerația reprezenta ritul funerar al comunităților preistorice care au locuit această zonă în perioada Epocii Bronzului, iar ca și parte a ritualului funerar rămășițele erau depuse în urne funerare.
Această urnă face parte din categoria urnelor de incinerare cu corp supraetajat, având un decor bogat compus din romburi, spirale, ghirlande, cercuri solare, decorurile fiind incizate cu alb (specific acestei culturi).
În cuprinsul necropolei de la Liubcova, nu s-a descoperit nici un rug funerar (zonă de incinerare), acest act producându-se probabil în altă zonă (poate în cadrul așezării), iar cenușa și rămășițe banchetului funerar fiind apoi depuse în urne, în zona Țiglărie de la Liubcova. Pe teritoriul României, acest rit se răspândește către sfârșitul Epocii Bronzului, devenind probabil aproape exclusiv la începutul Hallstatt-ului.
dr. Cristian Oprean
Bibliografie
LAZAROVICI Gheorghe, SĂCĂRIN Caius, Epoca bronzului în „Clisura Dunării”, în Banatica, 5, 1979, p. 71-105.
SĂCĂRIN Caius, O nouă descoperire de epoca bronzului în Clisura Dunării, în Banatica, 7, 1983, p. 59-64.
SĂCĂRIN Caius, Cercetări privind cultura Gîrla Mare în zona Porților de Fier – Clisura Dunării. Partea I, în Banatica, 20, nr. 1, 2010, p. 143-169.
COTOROGEA Adina-Gabriela, Viața spirituală a comunităților în Bronzul Timpuriu. O privire generală asupra Olteniei, în LITUA – Studii și cercetări, XIV, 2012, p. 55-70.
KUIJT Ian, QUINN P. Colin, Biography of the Neolithic body: tracing pathways to cist II, Mound of the Hostages, Tara, în O'Sullivan Muiris, Scarre Christopher, Doyle Maureen, Grogan Eoin, Tara: from the past to the future: towards a new research agenda, Ed. Wordwell, UCD School of Archaeology, Dublin, 2013, p. 170-183.
Sursa informațiilor Muzeul Banatului Montan Reșița.
Ce se mai cercetează la Muzeul de Istorie Naturală:
Cirripedes (Crustacea, Thoracica) from the Eocene (Lutetian–Bartonian) of the United Kingdom, France and Romania.
Articolul, la care a contribuit o echipă de cercetători paleontologi din Maria Britanie și din România, descrie o serie de nevertebrate fosile cunoscute sub numele general de ‘Balanus’, sau sub denumirile populare de ‘bubulițe’ sau ‘vărsat de mare’. Acestea sunt în fapt niște cochilii de crustacei sesili (fixați pe substrat - rocă, cochilii de moluște, lemne scufundate, etc), care trăiesc de obicei în zona de contact a mării cu uscatul. Lucrarea lămurește o serie de probleme legate de taxonomia (denumirea) și răspândirea acestor organisme la nivelui Eocenului mediu (o perioadă de timp de acum 37-47 m.a.) atât din România cât și din Franța și Marea Britanie, precum și relația acestora cu specii descoperite în Oceanul Atlantic și Statele Unite. În România sunt prezenți patru taxoni (patru tipuri de organisme), dintre care unul este determinat la nivel de specie, doi la nivel de gen și unul la nivel de familie. Informațiile actuale indică între aceste organisme prezența unor specii noi cu implicații interesante pentru evoluția acestor animale. Totuși, este nevoie de colectarea mai multor exemplare pentru distingerea, descrierea și denumirea acestora.
O curiozitate ar fi faptul ca Aristotel (filosof grec, 384–322 BC) menționa acești crustacei în teoria sa științifică (care, intre timp, s-a dovedit a fi in mod evident eronată) despre generația spontană, în care afirma că ei sunt un produs viu (biotic), originar direct din elementele ne-vii (abiotice) și anume că s-ar forma, în mod misterios, din golurile rocilor de pe malul mărilor.
Mulțumim pentru consultanța zoologică colegului nostru dr. Liviu Pripon.
Referințe bibliografice:
Brehm, A.E., 1964. Lumea animalelor. Traducerea Dinulescu G. și Schnapp B., Editura Stiintifica, București, 910 pp.
Aristotel 1910. [c. 343 BCE]. History of Animals. Traducerea Wentworth D. T., Clarendon Press, Oxford, 633 pp.
Gale, A., Tracey, S., Trif., N., 2022. Cirripedes (Crustacea, Thoracica) from the Eocene (Lutetian–Bartonian) of the United Kingdom, France and Romania. Cainozoic Research, 22(1): 81-99.
Imaginile reprezintă:
1. Prima pagina a articolului
2. Două dintre planșele articolului
3. Cirripedes (bubulițe) din expoziția temporară a muzeului nostru "Fauna și flora tropicală din colecțiile Muzeului de Istorie Naturală"
4. Aspect al unor colonii de Cirripedes în mediul lor natural
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Naturală Sibiu.
Simbolul Noii Zeelande, pasărea Kiwi, este și mascota Muzeului nostru.
Pasărea Kiwi (Apteryx sp.) este o pasăre cu aripile atrofiate, după cum ne spune numele științific (Apteryx =fără aripi) care nu este capabilă să zboare, se deplasează doar prin mers și alergat, nu are coadă și duce o viață nocturnă.
Poate fi admirată în cadrul expoziției permanente alături de alte ”păsări exotice” de pe Glob.
Vă așteptăm în vizită la cel mai vechi muzeu de profil din România de marți până duminică între 08:00 - 16:00, accesul ultimului vizitator fiind permis la ora 15:30.
Sursa informațiilor Muzeul de Științele Naturii Aiud.
Deschiși permanent pentru cunoaștere!
Exponatul lunii februarie 2023 la Vivariu este
Orezarul (Padda oryzivora)
Origine: Java, Bali, Sumatra, insulele arhipelagului Indonezian
Descriere: Păsări cântătoare de dimensiuni mici, originare din sudul Asiei. Piept și aripi gri, abdomen roz, cap negru, obraji albi, inel perioftalmic roșu, picioare roz, cioc impresionant și puternic, de culoare roșie. Adulții au o pată albă pe obraz (de forma boabei de orez) iar la păsările tinere pata este maronie. Trăiesc în stoluri mari, în apropierea câmpurilor de orez, și se înmulțesc pe tot parcursul anului, depunând ouăle într-un cuib situat la înălțime.
Hrana lor constă în mare parte din semințe (mei, orez nedecorticat, dughie, glanț), verdeață, ocazional insecte vii și viermișori.
Dimensiuni: 13-16cm; 20-30g
Speranța de viață: 7-9 ani
Temperament: păsări calme, deși pot deveni agresive cu alte specii de cinteze mai mici. Pot fi găzduite în voliere mixte
Varietăți: pied, fawn, white, dilute, silver
Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.