joi, 1 octombrie 2015
Expoziţia "Nostalgii estivale" - Biblioteca Judeţeană "Ioan N. Roman" Constanţa, luna octombrie 2015
Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/Biblioteca-Judeteana-Constanta-177391838955524/timeline/
Fumuri şi lulele de odinioară
Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=449268675273641&set=a.126538394213339.1073741829.100005715360561&type=3&theater
EXPONATULUI LUNII OCTOMBRIE-Muzeul Judeţean Teleorman-AMNAR MEDIEVAL
Pentru perioada 1- 31 octombrie 2015, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect arheologic deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de un AMNAR MEDIEVAL.
Amnarul expus este o piesă descoperită în anul 1975 în situl arheologic Zimnicea „Cetate”, în nivelul medieval. Acesta este amplasat pe terasa înaltă a Dunării, la circa 250 metri de marginea oraşului modern. Suprapunând nivelul antic, getic, aşezarea medievală a fost datată pe baza descoperirilor monetare (monede româneşti din timpul lui Vlaicu Vladislav, monede bulgăreşti din timpul lui Ivan Alexandru şi al fiului său cât şi al lui Ioan Starcimir - 1355) în secolul al XIV-lea.
Aşezarea de la Zimnicea era destul de întinsă pentru vremea sa, având în jur de 150 de locuinţe de tip bordei şi a fost distrusă după lupta de la Rovine (1394).
Amnarul medieval este o piesă de fier lucrat prin forjare dintr-o singură bucată de metal având unul dintre braţe rupt din vechime. Baza uşor arcuită, trapezoidală are lungimea de 7 cm, lăţimea de 1,2 cm şi o grosime de 2 cm. Braţul păstrat este subţire cu terminaţia în formă de inel şi are o lungime de 4,3 cm, lăţimea egală cu grosimea de 2 cm.
În evul mediu au circulat pe teritoriul ţărilor române mai multe tipuri de amnare. Acestea erau în forma literei C, cu braţele de dimensiuni diferite, inelar-aplatizate sau cu un singur braţ (stilul P). Cremenea era uneori învelită parţial într-o tablă de metal. Erau obiecte destul de valoroase fiind esenţiale în viaţa cotidiană. Au continuat să fie folosite de-a lungul secolului XIX, chiar şi după inventarea chibriturilor.
Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=885225228264136&set=a.130132463773420.23719.100003300026635&type=3&theater
Iaşi: expoziţia Restauratori români: arhitectul Ion D. Trajanescu
În perioada 1 - 4 octombrie 2015. Institutul Naţional al Patrimoniului va fi prezent la Simpozionul Internaţional "Monumentul. Tradiţie şi Viitor" cu referate ştiinţifice şi cu expoziţia privind activitatea de restaurator a arhitectului Ioan D. Trajanescu.
Expoziţia RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, este realizată în cadrul proiectului cultural cu acelaşi nume, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din fondul "Timbrul Arhitecturii" în anul 2015.
În anul 2015, prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, Institutul Naţional al Patrimoniului continuă ciclul de proiecte culturale, iniţiat în anul 2014, intitulat RESTAURATORI ROMÂNI, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul "Timbrul Arhitecturii", dedicat cercetării, reconsiderării, punerii în valoare şi difuzării operei înaintaşilor arhitecţi, reprezentanţi de seamă ai şcolii româneşti de restaurare, care au activat în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Ciclul a fost iniţiat prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL HORIA TEODORU (1894-1976), desfăşurat în anul 2014. (http://horia-teodoru.ro)
Informaţii de background Ion D. Trajanescu
(30 mai 1875, Bucureşti - 1964, Bucureşti)
În perioada 1892-1897, Ion D. Trajanescu urmează cursurile Şcolii de Arhitectură a Arhitecţilor Români. În anul 1897 este admis la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, Secţia Arhitectură. Finalizează studiile în anul 1902.
În perioada 1907-1924 este arhitect în cadrul proaspăt înfiinţatului Serviciu Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice. În paralel activează ca arhitect consultant al Societăţii Comunale de Locuinţe Ieftine (1910-1915).
În perioada 1913-1920 este profesor onorific, iar în perioada 1924-1940 este profesor universitar la Academia de Arhitectură din Bucureşti, titular al Catedrei de Construcţii şi Perspectivă.
În anul 1912 devine membru al Comitetului Societăţii Arhitecţilor Români, ocupând funcţiile de secretar, casier, bibliotecar şi vicepreşedinte (1922-1926). Este membru al comitetului de redacţie al revisteiArhitectura.
În anul 1922 devine director-proprietar al nou înfiinţatei reviste Artele Frumoase, alături de arhitectul Statie Ciortan.
Printre principalele obiective restaurate de arhitectul Ion D. Trajanescu se pot enumera: mănăstirile Hurezi, Bistriţa, Govora, Dintr-un Lemn, Mamu, Stăneşti, Brâncoveni.
Promotor al unei arhitecturi inspirate din vechea artă românească, proiectează Palatul Ligii Culturale Române din Bucureşti, catedralele din Timişoara, Turda şi Tecuci, biserica Madona Dudu din Craiova (împreună cu arh. Sterie Becu), bisericile Sf. Spiridon - Spirea Veche, Sf. Dumitru - Colentina, Sf. Apostoli Petru şi Pavel - Belvedere C.A.M., Cărămidari, Sf. Ioan - Ferentari şi Crematoriul Uman, toate în Bucureşti.
Realizează mai multe parcelări cu locuinţe individuale în cartierele Clucerului, Tei, Drumul Sării, Belvedere - C.A.M., Floreasca, Mihail Cornea, Rahova, Steaua C,F.R., Grant R.M.S. şi C.F.R., executate pentru Societatea Comunală de Locuinţe Ieftine.
Desfăşoară o bogată activitate publicistă în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, revistele Arhitectura, Artele Frumoase, Urbanismul. Este autorul unui curs universitar de perspectivă liniară şi al volumelor:Mitropolia din Bucureşti şi Arhitectura.
Expoziţia RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, este realizată în cadrul proiectului cultural cu acelaşi nume, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din fondul "Timbrul Arhitecturii" în anul 2015.
În anul 2015, prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, Institutul Naţional al Patrimoniului continuă ciclul de proiecte culturale, iniţiat în anul 2014, intitulat RESTAURATORI ROMÂNI, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul "Timbrul Arhitecturii", dedicat cercetării, reconsiderării, punerii în valoare şi difuzării operei înaintaşilor arhitecţi, reprezentanţi de seamă ai şcolii româneşti de restaurare, care au activat în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Ciclul a fost iniţiat prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL HORIA TEODORU (1894-1976), desfăşurat în anul 2014. (http://horia-teodoru.ro)
Informaţii de background Ion D. Trajanescu
(30 mai 1875, Bucureşti - 1964, Bucureşti)
În perioada 1892-1897, Ion D. Trajanescu urmează cursurile Şcolii de Arhitectură a Arhitecţilor Români. În anul 1897 este admis la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, Secţia Arhitectură. Finalizează studiile în anul 1902.
În perioada 1907-1924 este arhitect în cadrul proaspăt înfiinţatului Serviciu Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice. În paralel activează ca arhitect consultant al Societăţii Comunale de Locuinţe Ieftine (1910-1915).
În perioada 1913-1920 este profesor onorific, iar în perioada 1924-1940 este profesor universitar la Academia de Arhitectură din Bucureşti, titular al Catedrei de Construcţii şi Perspectivă.
În anul 1912 devine membru al Comitetului Societăţii Arhitecţilor Români, ocupând funcţiile de secretar, casier, bibliotecar şi vicepreşedinte (1922-1926). Este membru al comitetului de redacţie al revisteiArhitectura.
În anul 1922 devine director-proprietar al nou înfiinţatei reviste Artele Frumoase, alături de arhitectul Statie Ciortan.
Printre principalele obiective restaurate de arhitectul Ion D. Trajanescu se pot enumera: mănăstirile Hurezi, Bistriţa, Govora, Dintr-un Lemn, Mamu, Stăneşti, Brâncoveni.
Promotor al unei arhitecturi inspirate din vechea artă românească, proiectează Palatul Ligii Culturale Române din Bucureşti, catedralele din Timişoara, Turda şi Tecuci, biserica Madona Dudu din Craiova (împreună cu arh. Sterie Becu), bisericile Sf. Spiridon - Spirea Veche, Sf. Dumitru - Colentina, Sf. Apostoli Petru şi Pavel - Belvedere C.A.M., Cărămidari, Sf. Ioan - Ferentari şi Crematoriul Uman, toate în Bucureşti.
Realizează mai multe parcelări cu locuinţe individuale în cartierele Clucerului, Tei, Drumul Sării, Belvedere - C.A.M., Floreasca, Mihail Cornea, Rahova, Steaua C,F.R., Grant R.M.S. şi C.F.R., executate pentru Societatea Comunală de Locuinţe Ieftine.
Desfăşoară o bogată activitate publicistă în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, revistele Arhitectura, Artele Frumoase, Urbanismul. Este autorul unui curs universitar de perspectivă liniară şi al volumelor:Mitropolia din Bucureşti şi Arhitectura.
Sursa informaţiilor: http://patrimoniu.gov.ro/ro/component/k2/item/241-iasi-expozitia-restauratori-romani-arhitectul-ion-d-trajanescu-vernisata-in-cadrul-simpozionului-international-monumentul-traditie-si-viitor-joi-1-octombrie-2015-muzeul-unirii
Abonați-vă la:
Postări (Atom)