Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO

1. O fortificație inedită a fost identificată recent în pădurile din județul Neamț.

Prin forma ei este unică în spațiul geografic amintit.

Dar, cu mult mai interesant de atât este faptul că această așezare întărită cu sanțuri nu este izolată, ci face parte dintr-un posibil complex de fortificații, cu totul deosebit, aflat într-o microzonă, care, la prima vedere, nu putea controla o veche rută de circulație sau vreo resursă naturală mai deosebită.

Ne propunem să realizăm o serie de cercetări invazive și neinvazive, care să ne ofere informații despre acest complex de fortificații.

#archaeology #fortification #monument #heritage #amazing

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Cahlă cu decor combinat, din care o parte este realizat cu ștampile separate (probabil sec. XVI) (Cluj-Napoca, fosta mănăstire dominicană, 2013) (piesă inedită)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. NECROPOLĂ TUMULARĂ DIN EPOCA BRONZULUI - VIDEO

Situl arheologic de pe platoul „Dumbravă” din judetul Vrancea aduce la lumină informații cruciale despre perioada de sfârșit a culturii Monteoru, de acum 3500-4000 de ani. Reluarea cercetărilor într-una dintre cele mai extinse necropole tumulare din zona subcarpatică a Moldovei a dezvăluit un secret neașteptat din Epoca Bronzului.

Sursa informațiilor TVR Iasi.

4. Episcopul Gabriel Polner, al Bosniei și Sirmiumului (Sighișoara, fosta mănăstirea a dominicanilor, sf. sec. XV).

Lotul de fragmente de cahle din orașul transilvan este cunoscut de oarecare vreme (Julius Bielz, 1942). Însemnul heraldic a fost interpretat separat, ca fiind o relație cu Moldova (Bielz, Marius Porumb), una dintre însemnele nobililor secui ori ar sta în vreo relație cu heraldica vicevoievodului Leonard Barlabási (Benkő Elek et co.). Fără să se observe, de către absolut toți cei care s-au ocupat de ea, că scutul are drept cimer o mitră episcopală. Iar personajul a fost apropiat, la modul cel mai duios posibil, de principele Gabriel Bethlen, pentru că ar avea o căciulă asemănătoare (Daniela Marcu-Istrate). Interpretarea reluată (A. A. Rusu, Investigări ale culturii materiale medievale din Transilvania. Cluj-Napoca, 2008, p. 254-258) a constatat că este vorba despre o serie foarte particulară de cahle care au circulat în mediul dominican transilvan. Gabriel Polner era sighișorean, a avut un rol aparte în politica regatului și a fost gratulat cu titlul unui „episcopat decedat”. Ca orice baron al regatului (automat după ce a devenit episcop), a avut nevoie de o stemă. Dar, cum au confirmat-o cercetătorii maghiari, aceea a rămas totalmente necunoscută. Oricum, realizarea de pe cahle este o mare excepție, care a fost ocupată de reprezentări regale pe cahle (primul, Sigismund de Luxemburg), și nu a avut urmări dincolo de ele decât mult mai tardiv.

Textul acesta însoțește postarea din pagina de FB dedicată Heraldicii din România. Cred că puteam fi mai dur la adresa „garniturii” de medieviști din România care n-au știut nici ce-i ăla un „cimer”, nici nu au fost capabili să recunoască o mitră episcopală. Două figuri sunt de-a dreptul „glorioase”: una de academician, istoric de artă (Cluj-Napoca), alta de mare cercetașă, conducătoare de doctorate în arheologia medievală (Brașov-București). „Spiritul de observație” al prințesei cahlelor transilvane - îngrozitor de lamentabil - a lăsat deoparte, în descriere și desenul grafic, o serie de detalii importante (printre altele, boneta modulată după ureche, care era adesea purtată sub alt acoperământ de cap, inclusiv mitră).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Platoul Dumbrava situat în județul Vrancea între localitățile Bârsești și Păulești aduce informații necunoscute despre perioada de la sfârșitul culturii Monteoru, despre viața și obiceiurile celor care locuiau în zonă în urmă cu mai bine de 3500 - 4000 de ani.

Profesorul și arheologul Emilian Teleagă, cercetător științific în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, a reluat de curând cercetările iar descoperirile făcute într-un tumul funerar din zonă sunt deosebit de importante. Azi, Gabriel Sava a ajuns în zonă și a stat de vorbă cu echipa de arheologi. Ce a aflat de la ei ne spune în câteva momente, la radio.

Sursa informațiilor România Actualităţi.

6. O superbă reprezentare heraldică sibiană (din zona bisericii spitalului), dominată de o semilună, cu „ceva” peste/în ea.

Extrasă de multișor (Petre Munteanu Beșliu), n-a găsit în „puternicul cerc de medievistică” de la Universitatea „Lucian Blaga”, Muzeul Brukenthal ori Institutul de Studii Socio-umane al Academiei Române, nici o dezlegare de proprietar/stăpân. A fost probabil un unicat ori o serie limitată locală, dar de o calitate extrem de bună (negativ aparținător unui sculptor, cu detalii numeroase de cimer, lambrechini). La interior, motivul cimerului se repetă. Doar cercetările de la M-rea Bistrița, unde semiluna a apărut din nou, cu un cap de țap, ar putea sugera eventuala sa apartenență la un „puternic” al domniei lui Sigismund de Luxemburg: polonezul Stibor de Stiboritz. Dar, nu am nici o siguranță!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. Bicefalii din cetatea Chioarului: de la „publicare brută”, la una „normală” și alta grafică. Pe piept se distinge conturul și conținutul neclar al scutului heraldic (sec. XVII).

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Imagini prea puțin cunoscute cu urmele sanctuarului dacic de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei, cercetat de regretatul arheolog și numismat Virgil Mihailescu-Bîrliba.

Sanctuarul a avut formă rectangulară și era alcătuit din mai multe rânduri de coloane, a căror bază era reprezentată de blocuri circulare de piatră.

Analogii apropiate pentru acest sanctuar sunt în celebra cetate de la Sarmisegetuza Regia.

Deși situl de la Bâtca Doamnei a fost intens cercetat, rezultatele au rămas în bună măsură inedite.

Imaginile de mai jos provin din arhiva profesorului Virgil Mihailescu-Bîrliba, care a fost donată Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț.

vă invit să facem cât mai cunoscute aceste imagini!

#archaeology #antiquity #sanctuary #excavations #heritage #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. O expoziție interesantă dedicată mărfurilor orientale și occidentale din sec. XVI-XIX, descoperite în două zone distincte din județul Neamț, va putea fi vizitată începând cu 1 decembrie, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț.

Expoziția reunește un patrimoniu arheologic interesant, care a fost recuperat datorită strădaniilor colegilor Dr. George Dan Hânceanu (care a coordonat cercetările arheologice din municipiul Roman) și dr. Constantin Preoteasa (care a coordonat săpăturile arheologice de la Hanul Șerbești, com. Ștefan cel Mare, jud. Neamț).

Expoziția este una itinerantă, fiind vernisată inițial la Muzeul de Istorie Roman, până la 1 martie va fi găzduită la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, iar apoi va ajunge la Piatra-Neamț.

Demersul expozițional continuă o tradiție începută în anul 2019 când a mai fost organizată o expoziție similară cu vase de faianță și porțelan din colecțiile Complexului Muzeal Național Neamț
Restaurarea multora dintre piesele ceramice se datorează eforturilor colegilor Lăcrămioara Băcăoanu și Dumitru Bostan.

Vă așteptăm cu drag!

#history #pottery #art #heritage #Occident

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. Cetăţile greceşti de pe ţarmul Mării Negre

Sursa: Youtube Utilizator: TVR

O călătorie înapoi în timp, acum 2600 de ani, când primii coloniști eleni au traversat marea pentru a fonda orașe pe țărmul vestic al Mării Negre. Histria, Tomis, Callatis și Argamum. Aflăm cum au adus acești pionieri curajoși civilizația greacă la porțile geților și cum au pus bazele primelor centre urbane de la Pontul Euxin.

11. GORJUL INTRĂ DE ASTĂZI ÎN TOPUL MARILOR DESCOPERIRI ISTORICE / GEORGE ȘTEFAN ANDREESCU A DESCOPERIT PE ACESTE MELEAGURI, UN ADEVĂRAT TEZAUR DE AUR PE CARE L-A PREDAT INSTITUȚIILOR STATULUI

12. Necropolă tumulară din Epoca Bronzului, descoperită pe platoul Dumbravă din Vrancea

212. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea VII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

miercuri, 3 decembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu