Ştiinţă pentru toţi: decembrie 2025

sâmbătă, 6 decembrie 2025

Bătăuș – Pajzsoscankó - Calidris pugnax / Philomachus pugnax

Bătăuș – Pajzsoscankó - Calidris pugnax / Philomachus pugnax

Un adevărat top model în lumea păsărilor, bătăușul poate fi admirat în sala de expoziții temporare A madárvilág igazi topmodelljét most az időszakos kiállításban is megcsodálhatod.

În perioada împerecherii, masculul bătăuș are un penaj nupțial spectaculos: un amestec extravagant de smocuri de pene pe cap și un guler mare, din pene foarte variat colorate (alb, portocaliu, roșu cu nuanțe de cafeniu), care diferă de la un exemplar la altul și care poate fi înfoiat. Așa se înfruntă pentru atenția femelelor în timpul rotitului pe pajiști cu specii ierboase scurte!

Toate locurile pe care le frecventează sunt legate de proximitatea apei. În arealul său de reproducere, cuibărește în mlaștini umede, turbării și de-a lungul malurilor apelor dulci. În arealul său de iernare, frecventează malurile noroioase ale apelor dulci sau sărate, orezăriile și pajiștile inundate. Uneori poate fi observată pe zone mlăștinoase la reflux sau în apropierea coastelor marine plate.

În România este considerată o specie de pasaj, fiind întâlnită cu precădere în mlaștini, lacuri cu adâncime redusă și în zone litorale. În mod obișnuit se deplasează în grupuri de dimensiuni reduse, însă în perioada de primăvară poate forma agregări populaționale de amploare.

A pajzsoscankó hímének násztollazata egészen elképesztő. Tollpajzsa egy óriási, színes gallér, ami fehér, narancssárga és barna árnyalatokkal tarkított vörös pompában ragyog – ráadásul minden egyes madárnál egyedi mintázattal. A hímek így viaskodnak a tojók kegyeiért nyílt, rövid füvű dürgőhelyeken.

A vizes élőhelyek kedvelője. Fészkelőhelyéül tőzeglápokat, hegyvidéki és tundrai mocsarakat, édesvízi partokat választ. Telelőterületén az édes- és sós vizű élőhelyek iszapos partjait, elárasztott legelőket keresi fel, de akár tengerpartokon is megfigyelhető.

Hazánkban vonuló faj, amelyet elsősorban mocsaraknál, sekély tavaknál és tengerparti területeken lehet megfigyelni. Általában kisebb csapatokban mozog, de tavasszal igen nagy tömegek is összeverődhetnek.

Secția de Științele Naturii / Természettudományi osztály
Marţi – Duminică / Kedd – Vasárnap: 9 – 17
Luni / Hétfőn : închis / zárva

#Bătăușul #PăsărileRomâniei #MuzeulJudețeanMureș #Pajzsoscankó #MagyarMadárvilág #MarosMegyeiMúzeum

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

„𝗧𝗲𝘇𝗮𝘂𝗿𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘀𝗰𝘂𝗹𝗽𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗧𝗼𝗺𝗶𝘀”, 𝘀𝘂𝗯 𝗿𝗲𝗳𝗹𝗲𝗰𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 𝗰𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲, 𝗹𝗮 𝗣𝗮𝗿𝗶𝘀

„𝗧𝗲𝘇𝗮𝘂𝗿𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘀𝗰𝘂𝗹𝗽𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗧𝗼𝗺𝗶𝘀”, 𝘀𝘂𝗯 𝗿𝗲𝗳𝗹𝗲𝗰𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 𝗰𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲, 𝗹𝗮 𝗣𝗮𝗿𝗶𝘀

Catalogul „𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬”a fost readus în prim-planul dezbaterilor științifice internaționale în cadrul conferinței „𝙇𝙚𝙨 𝙃𝙪𝙢𝙖𝙣𝙞𝙩𝙚́𝙨 𝙙𝙖𝙣𝙨 𝙡𝙚 𝙩𝙚𝙭𝙩𝙚”, desfășurate miercuri, 3 decembrie 2025, la Paris. Programul științific și educațional inițiat de 𝐄́𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐮𝐩𝐞́𝐫𝐢𝐞𝐮𝐫𝐞 – 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐞́ 𝐏𝐚𝐫𝐢𝐬 𝐒𝐜𝐢𝐞𝐧𝐜𝐞𝐬 𝐞𝐭 𝐋𝐞𝐭𝐭𝐫𝐞𝐬, cu sprijinul 𝗘́𝗰𝗼𝗹𝗲 𝗨𝗻𝗶𝘃𝗲𝗿𝘀𝗶𝘁𝗮𝗶𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝗰𝗵𝗲𝗿𝗰𝗵𝗲 𝗧𝗿𝗮𝗻𝘀𝗹𝗶𝘁𝘁𝗲𝗿𝗮𝗲, și-a propus să evidențieze, prin dialogul specialiștilor din diverse discipline, literare și științifice, modul în care textele antice pot alimenta reflecțiile și interogațiile contemporane.

Dr. 𝐀𝐮𝐫𝐞𝐥 𝐌𝐨𝐭𝐨𝐭𝐨𝐥𝐞𝐚, șeful Secției Muzeografie și Muzee Locale din cadrul 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚, a susținut online o prelegere în cadrul amplei comunicări științifice „𝑨𝒍𝒆𝒙𝒂𝒏𝒅𝒓𝒆 𝒐𝒖 𝒍𝒆 𝒇𝒂𝒖𝒙 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒉𝒆̀𝒕𝒆”, elaborată în colaborare cu specialiști din Franța, Germania și România: Soraya Schwensow (Universitatea Oxford), Elena Fragaki (Universitatea din Augsburg), Cristina Alexandrescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București) și Maxime Cambreling (Gimnaziul „Albert Camus” Bayonne).

În cadrul intervenției sale, specialistul muzeului constănțean a inclus o analiză a contextului istoric și științific în care a fost elaborată prima ediție a catalogului „𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬❞, cât și evidențierea noii ediții, apărută în 2024 la Editura Mega și realizată cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național. Albumul în noul format reunește interpretări recente și noi ipoteze de cercetare privind cele 24 de piese sculpturale antice, descoperite în primăvara anului 1962 pe amplasamentul fostei gări a Constanței – artefacte de referință pentru istoria Dobrogei și a lumii romane de la Pontul Euxin, aflate în prezent în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

#MINAC #patrimoniu #Tomis #arheologie #AurelMototolea #conferință #LesHumanitesdansletexte #Tezaur #istorie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Vernisajul expoziției ,,Armonii minerale"

Zilele Muzeului Vrancei la Secția de Științele Naturii – Vernisajul expoziției ,,Armonii minerale" și Centenarul Casei Tatovici

Vă invităm vineri, 12 decembrie 2025, ora 10:00, la Secția de Științele Naturii (str. Cuza Vodă nr. 35, Focșani), la vernisajul expoziției „Armonii minerale”, ce reunește flori de mină și eșantioane minerale atât din principalele zone miniere ale României, cât și de pe alte continente. Expoziția cuprinde imagini cu piese de tezaur din colecțiile Muzeului de Mineralogie din Baia Mare, zona de proveniență a celor mai multe exponate, precum și un film documentar despre frumusețea și rolul mineralelor în universul cotidian.

De asemenea, va fi prezentat istoricul Casei Tatovici, monument emblematic din Municipiul Focșani, aflat în anul aniversar al Centenarului.

Vă așteptăm cu drag să celebrăm patrimoniul vrâncean!

Sursa informațiilor Muzeul Vrancei.

TURCOAZ – Peruzea: moneda victoriilor persane

TURCOAZ – Peruzea: moneda victoriilor persane

Expoziție cu vânzare de cristale, bijuterii și pietre semiprețioase

Muzeul Geologic Național, Șos. Kiseleff nr. 2, București
În perioada 12 – 14 decembrie, între 10:00 și 17:00 (ultima intrare), vă invităm la un eveniment dedicat uneia dintre cele mai apreciate pietre semiprețioase: turcoazul, simbol al protecției, al regalității și al victoriilor din lumea antică.

Veți descoperi:
cristale naturale
bijuterii cu design unic
obiecte realizate manual din pietre semiprețioase
mici decorațiuni cu tematică mineralogică

Tarife de acces:
adulți – 15 lei
elevi – 10 lei
pensionari & copii 5–14 ani – 5 lei

(Accesul include și vizitarea tuturor expozițiilor muzeului.)
Vă așteptăm cu drag să pășiți în lumea culorilor și energiilor turcoazului, într-o atmosferă perfectă pentru cadouri de sezon sau mici răsfățuri minerale.

#Turcoaz #Peruzea #ExpozițieCuVânzare #MuzeulGeologicNațional #IGR #Crystals #Bijuterii #PietreSemiprețioase #București

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

Emisiune numismatică cu tema Centenar Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal

Începând cu data de 8 decembrie 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din tombac cuprat cu tema Centenar Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal tombac cuprat
Valoare nominală 1 leu
Titlu
Formă rotundă
Diametru 37 mm
Greutate 23,5 g
Cant zimțat
Calitate proof

Aversul monedei îl prezintă pe Marin Constantin dirijând Corul Madrigal, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2025” și valoarea nominală „1 LEU”.

Reversul monedei redă portretul lui Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal, sigla Corului în fundal și inscripția „CENTENAR MARIN CONSTANTIN”.

Monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt încastrate în pliante de prezentare, introduse în mape cartonate.

Tirajul maxim pentru moneda din tombac cuprat este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din tombac cuprat este de 240,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare și mapa cartonată.

Monedele din tombac cuprat cu tema Centenar Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica https://www.bnr.ro/664-Numismatica.

Sursa informațiilor BNR.

vineri, 5 decembrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea III

1. Încă un șantier arheologic încheiat.

Încă niște fărâme de istorie care vor trebui consemnate.

Descoperiri rare și întrebări la care trebuie să găsim răspunsuri.

După mai bine de o lună de muncă, în condiții deloc simple, o concluzie se desprinde: este nevoie de mult efort pentru ca vestigiile arheologice extrem de bogate să ne ofere imaginea completă a trecutului nostru.

Cert este faptul că prin cercetare arheologică reușim să scoatem la lumină niște izvoare cu totul deosebite pentru istoria noastră.

#archaeology #history #heritage #science #Neamț #Romania

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. O altă „cahlă minunată” (Curtea de Argeș) a fost catalogată drept „scenă de promenadă” a unei serii cu „oșteanul valah (sec. XVII).

Anexa heraldică nici că a contat. Se cuplează alături de o superbă reprezentare de husar cu aripi, de sorginte polonă, cu datarea 1640. Tot valah, evident...

La nivelul interpretărilor copilărești cu care ne-a regalat aceeași autoare de București, m-am întrebat cum de nu i-a venit ideea să scrie că plimbărețul are un zmeu legat de coada calului?

Cred că v-am furnizat o serie întreagă de mărturii din care rezultă pregătirea absolut precară a celor care restituie „documente ilustrative” de orice soi. Nivelul urcă de la cea mai primitivă lipsă de percepție a simbolului heraldic. Până la dezlegarea lui, o cale kilometrică pe care prea mulți au obosit să o parcurgă.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Oală cu decor ștampilat

Materialele rezultate în urma săpăturilor arheologice sunt de natura anorganică si / sau organică, majoritatea fiind însă artefacte ceramice si metalice. În general ele ajung în laboratorul de restaurare sub formă fragmentară, în diverse stadii de degradare cu depuneri minerale și organice. Rolul restauratorului este acela de a readuce obiectul într-o stare cât mai apropiată de cea originală, fără a aduce modificări în caracterul, configurația, caracteristicile și detaliile speciale care au condus la decizia de protejare a obiectului.

Piesa expusă este un vas ceramic din pastă fină, prevăzut cu o toartă. Oala cu corpul globular a fost decorată în zona gâtului cu două rânduri de palmete ștampilate. Corpul vasului a fost acoperit cu o angobă de culoare roșie, însă condițiile de păstrate au făcut ca aceasta să fie vizibilă doar în anumite zone. Oala de factură romană(secolul al II-lea d.Chr) a fost descoperită în vara anului 2022 în apropierea castrului de la Cigmău, în cadrul unei cercetări preventive care a vizat salvarea patrimoniului din zona afectată de proiectul: ,,Modernizare culoar trafic Mureș nord: DN 7 (Gelmar) - Geoagiu Băi – Bobâlna – Rapoltu Mare – Uroi – Chimindia – Hărău – Bârsău - Șoimuș - Brănișca – Sârbi – DN7 (Ilia), Jud. Hunedoara (responsabil Dr. Ioan Alexandru Bărbat).

Dimensiunile obiectului sunt: H= 19, 5 cm; D buzei= 13,5 cm; D fund= 8cm; circumferința maximă = 64 cm; circumferința buzei = 42 cm.
În momentul intrării în laboratorul de restaurare materialul ceramic sub formă fragmentară prezenta depuneri minerale sub forma unor conglomerate, iar la o analiză vizuală asupra consistenței pastei s-a observat o fragilitatea a materialului din cauza mediului de zacere. De asemenea datorită arderii precare, suprafața este dispusă la exfolieri și degradări inerente, dând acestora un aspect prăfos.
După examinarea și întocmirea documentației foto s-a trecut la operațiunile de restaurare ce au inclus curățirea uscată și umedă a fragmentelor, uscarea, întregirea și completarea lacunelor cu material anorganic. Finisarea completărilor și conservarea cu soluție de poliacetat de vinil au fost operațiunile finale.

Burz Carmen, Expert restaurator ceramică – restaurare obiect
Dr. Barbu Marius, arheolog – informații istorice, datare

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

4. AMONIȚII – GHIZII TĂCUȚI AI ISTORIEI PĂMÂNTULUI

Amoniții au fost cefalopode marine, înrudite cu caracatițele de astăzi. Cochilia lor spiralată era împărțită în camere, iar animalul locuia doar în ultima dintre ele. Celelalte camere erau umplute cu gaze sau lichid și funcționau ca un adevărat sistem de flotabilitate, transformând amonitul într-un fel de „submarin natural” care își regla poziția în apă prin mecanisme biologice uimitoare.
Fosilele de amoniți expuse în vitrină provin chiar din România, din zona Carpaților Orientali. Acolo, straturile de roci sedimentare păstrează urmele unei mări dispărute, în care aceste creaturi au trăit cu sute de milioane de ani în urmă.

Amoniții – „ceasurile geologice” ale Pământului
Importanța lor pentru știință este uriașă. Amoniții sunt considerați fosile-ghid, deoarece:
- au evoluat rapid, lăsând în urmă specii distincte în intervale de timp scurte;
- au fost răspândiți în toate oceanele lumii;
- fiecare specie a existat într-o perioadă geologică clar delimitată.

Datorită acestor caracteristici, amoniții funcționează ca repere temporale exacte. Pentru geologi, apariția sau dispariția unui anumit tip de amonit într-un strat de rocă este asemenea unei ore înscrise într-un ceas: indică precis vârsta respectivului strat. Cu ajutorul lor, putem reconstrui istoria Pământului strat cu strat, asemenea unei cărți gigantice în care fiecare fosilă este un indice important.
Exemplarele din Carpații Orientali sunt martori ai unei lumi dispărute, dar și instrumente prin care înțelegem trecutul geologic al țării noastre.

Te invităm să descoperi povestea lor în expoziția muzeului!
Material realizat de conservator Roşu Sorin Ciprian

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.

5. Fortificația liniară de la Hurez - Sub Cornet (comuna Horoatu Crasnei, jud. Sălaj) - este amplasată peste o deschizătură (altitudinea medie este de 615 m) între două dealuri joase, care se lărgește sub forma unui platou.

Două turnuri de veghe, Sub Cornet 2 și Sub Cornet 3, erau situate imediat în spatele acestuia, la sud, fiind o parte organică a întregului sistem, care supraveghea și bara o zonă mai accesibilă a crestei muntoase. Valul de pământ a fost observat pe o lungime de aproximativ 500 m, coborând de la sud la nord. Acesta măsoară aproximativ 5-6 m în lățime și 0,50-0,75 m în înălțime. În timpul studiilor de teren efectuate în anii 1990, cercetătorii au observat existența unui șanț în fața valului, bazat pe iarba mai verde care creștea de-a lungul structurii. Deși nu au fost efectuate săpături arheologice care să secționeze valul, construcția sa romană este dovedită de prevederea sa cu turnuri de veghe, dintre care unele au fost investigate. Turnul de veghe de la Sub Cornet 3 este situat spre capătul sudic al fortificație liniare. Are un diametru de 8 m și urme vizibile de zidărie. Coborând în vale, turnul de veghe de la Sub Cornet 2 este situat pe panta dealului, lângă un drum de pământ. Ruinele au aspectul unei gropi și se pare că turnul de veghe a fost deranjat de căutători de comori. Planul și dimensiunile structurii nu au putut fi determinate cu precizie. Structura valului este destul de bine conservată, dar nu pe toată lungimea sa, având și segmente aplatizate. Turnurile de veghe sunt bine conservate. (Bibliografie: Buday 1912, 112-113; Gudea 1985, 168-169; Gudea 1997a, 53-55. Foto + LIDAR „LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia”. Components parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023.)

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

6. Cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni ”Dâmbul Cetăţii”, comuna Păuleni-Ciuc, jud. Harghita, campania 2025

Echipa de arheologi și cercetători din cadrul MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, coordonată de dr. Valerii Kavruk (în calitate de responsabil ştiinţific) şi formată din dr. Dan Buzea, dr. Dan Ştefan şi dr. Puskás József, au continuat, și în acest an, cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni ”Dâmbul Cetăţii”, comuna Păuleni-Ciuc, jud. Harghita (în continuare vom folosi termenul de situl Dâmbul Cetăţii). Cercetarea s-a realizat cu finanțarea din partea Ministerului Culturii, conform Autorizației nr. 10/22.04.2025.

Scurtă prezentare
Între perioada 2019–2025, cercetările s-au concentrat asupra structurilor de împrejmuire și fortificare identificate la marginile vestică, nord-vestică, nord-estică și estică ale sitului. Au fost descoperite și documentate 7 șanțuri, două valuri de pământ și un posibil val cu piatră. Cel mai timpuriu șanț, situat pe panta vestică a promontoriului, este asociat cu locuirea de tip Cucuteni–Ariușd (cca. 4500 - 4000 î. Hr.), în timp ce alte trei șanțuri conțin fragmente ceramice specifice grupului Ciomortan (cca. 2100 - 1900 î. Hr.) și culturii Wietenberg (cca. 1900 - 1650 î. Hr.).

În campania din anul 2025, principalul obiectiv al cercetării arheologice a fost acela de a documenta un Șanț (Complexul arheologic nr. 15), care a aparținut unui ”Gard interior” asociat probabil cu structurile de locuit amenajate în diferite perioade de ocupare a sitului.

Șanțul a fost identificat pe marginea interioară a valului de pământ pe lungimea de 18 m şi lăţimea de circa 0,3 - 0,5 m. Umplutura şanţului din partea superioară nu era uniformă. Aceasta era formată din bolovani de piatră neprelucraţi, de dimensiuni diverse şi din pietriş asemănător cu cel din umplutura valului. Pe toată lungimea s-a observat faptul că şanţul perfora stratul de cultură eneolitic. Şanţul este săpat în stânca locală, are pereţii verticali şi pe alocuri fundul plat. Pe fundul şanţului au fost descoperite din loc în loc mai multe gropi ale unor stâlpi ce formau probabil un gard interior al aşezării. Cea mai mare parte a şanţului arată în secţiune în forma literei ”U”, dar pe alocuri se îngustează spre fund şi are secţiunea în forma literei ”V”.

În acest șanț, a fost descoperită o groapă formată dintr-o aglomerare de fragmente ceramice provenite de la mai multe categorii de recipiente (oale, castroane, amfore și amforete) alături de care s-au descoperit resturi de oase animaliere, fragmente mici de lemn ars și pietre de diferite dimensiuni, toate atribuite culturii Costișa-Ciomortan (cca. 2100 - 1900 î. Hr.). Dintre acestea s-a remarcat o amforetă de mici dimensiuni păstrată foarte bine, are două toarte în bandă (una este ruptă din vechime), gura recipientului este ușor evazată, gâtul cilindric, corpul sferic și fundul plat.
În partea sudică a sitului, a fost descoperit un nivel de pietre amestecat cu materiale arheologice atribuit locuirii din perioada epocii bronzului mijlociu, culturii Wietenberg (cca. 1900 - 1650 î. Hr.). Din câte s-a putut observa în suprafaţa cercetată, această suprapunere stratigrafică atestă faptul că și în această parte a sitului a existat o structură defensivă probabil formată dintr-un val de pământ și piatră. Cercetările viitoare vor clarifica existenta acestor amenajări.

Patrimoniul arheologic mobil descoperit cu ocazia cercetărilor arheologice de la Dâmbul Cetăţii, este foarte bogat şi variat, multe piese au fost incluse în categoria Tezaur.
În prezent, majoritatea pieselor descoperite sunt expuse în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”, la sediul central al MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Material realizat de Dan Buzea, arheolog MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

7. Cea mai mare fortificație antică de pe teritoriul județului Neamț se află lângă localitatea Dochia. Este fortificația care figurează pe numeroase planuri și hărți, începând din sec. XVIII, inclusiv pe imaginile sateliților americani de din anii ' 70.

Fortificația are o suprafață de aproximativ 23 ha și are formă rectangulară, ceea ce o face unică în peisajul fortificațiilor antice din arealul est-carpatic.

Potrivit cercetărilor sistematice din anii '90, structura defensivă a fost ridicată în prima epocă a fierului.

Deși are statut de monument istoric, cu codul NT-I-s-10497, situl arheologic a fost prea puțin studiat.

Recent, cu sprijinul unei firme specializate, reprezentată de dl. Vlad Dulgheriu, am putut obține o scanare LiDAR a acestei importante fortificații, care ne arată fidel cele mai fine detalii ale sale.
Tocmai a plecat spre tipar un studiu care are în atenție și această fortificație, pentru că ne străduim să valorificăm cât mai mult din patrimoniul arheologic al județului Neamț.

ENG: The largest ancient fortification in Neamț County is located near the Dochia village.

It is a fortification that appears on numerous plans and maps dating back to the 18th century, including the American satellite images from the 1970s.

The fortification covers an area of approximately 23 hectares and has a rectangular shape, which makes it unique among the ancient fortifications in the Eastern Carpathian region.

According to systematic research conducted in the 1990s, the defensive structure was built in the Early Iron Age.

Although it has the status of a historical monument, with the code NT-I-s-10497, the archaeological site has been little studied.
Recently, with the support of a specialized company, represented by Mr. Vlad Dulgheriu, we were able to obtain a LiDAR scan of this important fortification, which shows us its finest details.

A study focusing on this fortification has just gone to print, as we strive to make the most of the archaeological heritage of Neamț County.

#archaeology #LiDAR #IronAge #fortification #heritage #amazing #drone #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Cercetările arheologice la Ardeu au continuat și anul acesta. - VIDEO

A fost vizată o zonă cu depuneri de obiecte și oase de animale. În privința interpretării descoperirilor respective părerea colectivului de cercetare este cel mai probabil ca ele să fie încadrate în domeniul funerar, sau în cel sacru.

Sursă: Expert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil, Arheolog expert, Cercetător consacrat - Dr. Iosif Vasile Ferencz, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva

#Ardeu #CercetareArheologica #Arheologie #ArheologiaRomaneasca #PatrimoniuCultural #PatrimoniuNational #DescopeririArheologice
#SitArheologic #Istorie #IstorieVeche #CulturaSiIstorie #Hunedoara #MCDR

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

9. Descoperire arheologică senzațională în România! Un detectorist a găsit patru brățări tracice din aur, vechi de peste 3.000 de ani.

Sursa informațiilor AlbaPress.

10. Descoperire arheologică senzațională în România! Un detectorist a găsit patru brățări tracice din aur, vechi de peste 3.000 de ani

11. O mare necropolă medievală, descoperită sub cea mai veche biserică din Pitești

214. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2025 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea