Cărămidă ştampilată a legiunii a XI-a Claudia descoperită la Pietroasele

Sursa imagini Muzeul Judeţean Buzău.

Motto: În ce-l priveşte pe Claudius, fusese într-atât de înspăimântat, că se şi arăta gata să-i cedeze de îndată lui Camillus (Scribonianus) puterea; când însă lucrurile luară o altă întorsătură, îşi veni în fire, prinse curaj şi apoi împărţi soldaţilor diferite recompense. În plus, legiunilor a VII-a şi a XI-a, formate din cetăţeni romani, le acordă cu aprobarea Senatului numele de „Claudia” şi pe acela de „Pia Fidelis”. (Cassius Dio, Istoria Romană, cartea LX.15.4)

Obiectul aupra căruia ne-am oprit în această lună este o cărămidă ștampilată descoperită în cadrul Edificiului cu hypocaust / Balneum-ului de la Pietroasele. Folosită ca element constructiv, cel mai probabil făcând parte din componența unei pilae din încăperea cu hypocaust, această cărămidă oferă și importante informații despre momentul construcției edificiului de la Pietroasele și despre unitățile militare romane implicate în acest demers.

Cărămida (nr. inv. 49562), păstrată fragmentar, cu dimensiunile de 15 x 11 x 6,2 cm, are pe una dintre părţi un cartuş simplu, dreptunghiular, în care apare partea finală a unei ştampile retrograde [LEG XI] C (laudiae) P (iae) F (idelis) cu litere groase. Descoperită în campania din anul 1976, în cuprinsul încăperii „A” a edificiului, cărămida ştampilată a suscitat rapid interesul specialiştilor care au putut stabili că acest tip de ştampilă se regăseşte şi în alte descoperiri datate în intervalul cronologic cuprins între secolul I d. Hr. (în Dalmatia şi Germania Superior) şi primele două decenii ale sec. II d. Hr. (începutul domniei lui Hadrian), fiind legată de istoria uneia dintre cele mai longevive legiuni ale Imperiului Roman. Aceasta îşi câştigase cognomenul de Claudia Pia Fidelis în urma unei revolte împotriva împăratului Claudius (41 – 54) care a avut loc în anul 42 d. Hr., iniţiată de guvernatorul Dalmatiei, Camilus Scribonianus, la care legiunea a rămas fidelă împăratului, refuzând să lupte de partea uzurpatorului.

Istoria legiunii romane a XI-a Claudia la Dunărea de Jos începe odată cu războaiele daco – romane (101-102, 105-106), când împăratul Traian hotărăşte aducerea ei din provincia Germania Superior pentru a participa la confruntările armate din timpul celor două războaie şi la construcţia de drumuri şi castre necesare consolidării poziţiilor cucerite. Astfel, trupele legiunii a XI-a Claudia au mai fost atestate, tot pe baza materialului tegular (ţigle şi cărămizi), la Slăveni, Buridava, Voineşti, Târgşorul Vechi şi Drajna de Sus, atât în perioada conflictelor militare, cât şi în anii imediat următori. După anul 102 sau după terminarea războaielor daco-romane, cel mai târziu în anul 107, legiunii a XI-a Claudia i se fixează sediul la Durostorum (azi Silistra, Bulgaria), de unde, alături de legiunile I Italica şi a V-a Macedonica, va asigura apărarea provinciei Moesia Inferior (ulterior Moesia Secunda) şi, de asemenea, va exercita, în anumite perioade, controlul asupra Munteniei până la sfârşitul Antichităţii.

În contextul secolelor II – III d. Hr., descoperirile urmelor unor trupe din legiunea a XI-a Claudia Pia Fidelis la Pietroasele constituie elemente de primă importanţă pentru lămurirea momentului în care au fost construite castrul roman şi edificiul cu hypocaust / balneum-ul, precum şi pentru identificarea celor care au contribuit la ridicarea monumentelor. Alături de cărămida prezentată mai sus, datată la începutul sec. II d. Hr. (în timpul împăraţilor Traian – Hadrian), la Pietroasele au mai fost identificate alte 5 tipuri de ştampile ale legiunii a XI-a Claudia, datate pe parcursul secolelor II – III d. Hr., fapt care confirmă indubitabil o prezenţă / un control militar roman şi un permanent contact cu civilizaţia romană a acestei regiuni a Munteniei aflată în afara graniţelor provinciei Dacia.





 
muzeograf Gabriel Stăicuț 

Sursa informaţiilor Muzeul Judeţean Buzău.