Foto-expoziția „Arhitecții lumii animale"

Foto-expoziția „Arhitecții lumii animale" - în perioada septembrie-noiembrie 2016, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția de Științe ale Naturii (Parcul Monument)

În perioada septembrie - noiembrie 2016, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția de Științe ale Naturii va fi deschisă foto-expoziția „Arhitecții lumii animale”.
Cu prilejul acestei expoziții, vizitatorii vor putea admira o multitudine de „locuințe” animale - adevărate „capodopere arhitecturale” -, construite de specii răspândite prin toate colțurile lumii.
Comportamentul de construcție este comun la multe mamifere non-umane, păsări, insecte și arahnide. De asemenea, poate fi observat și la câteva specii de pești, reptile, amfibieni, moluște, crustacee, urocordate, anelide și alte artropode.
Este uimitor să descoperi cum aceste creaturi, aparent neajutorate, pot fi capabile de asemenea construcții elaborate uneori, unele dintre ele fiind ”dotate” cu toate condițiile necesare traiului.
În lumea animală, aceste structuri pot fi create de către indivizi sau societăți complexe de vietăți sociale, și au diferite forme care îndeplinesc roluri specializate, fiind întâlnite în toate mediile de viață: suspendate în copaci, în scorburile copacilor, pe suprafața solului, în scoarța terestră, în crăpăturile stâncilor, pe pereții peșterilor sau chiar sub apă.
Fiecare adăpost construit de animale sau insecte este unic în felul său. Și fiecare adaptare la viața de deasupra solului își are omologul și sub pământ, în vizuinile la fel de remarcabile prin ”arhitectura lor”, săpate de unele specii.
Adăposturile în lumea animală sunt foarte diferite, atât intraspecific cât și interspecific. Unele sunt doar adăposturi provizorii, altele sunt folosite un anotimp iar altele au caracter de domiciliu permanent, generații după generații. Însă, nu întotdeauna un adăpost este locuit de către ”arhitectul” care l-a construit. Deseori, din diverse motive, unele locuințe sunt părăsite, fiind ocupate mai apoi de alți indivizi fie din aceeași specie, fie din specii cu totul diferite.
Toate aceste structuri impresionante atât ca dimensiune, arhitectură sau funcționalitate sunt realizate de către constructorii animali din materiale simple, colectate din mediul în care trăiesc ori produse chiar de ei, cum ar fi argilă, pietre, scoici și melci, mușchi și licheni, fire de iarbă, bețe, celuloză, mătase, ceară, excremente sau diverse obiecte și materiale sintetice, colectate din zonele antropice situate în imediata apropiere.
În ceea ce-i privește pe constructorii de tuneluri subterane sau ai elaboratelor termitiere, putem descoperi că aceste vietăți sunt capabile să făurească adevărate ”orașe subterane”, labirinturi complexe bine structurate, care uneori ating dimensiuni impresionante.
Procesul de construire a unor astfel de structuri poate implica abilități precum învățarea și comunicarea, iar în unele cazuri, chiar și estetica. Utilizarea instrumentelor poate fi, de asemenea, implicată în construirea de structuri de către animale.Ca și modalități de făurire a acestor structuri, putem enumera câteva, și anume: țesutul și împletitul fibrelor vegetale împreună cu firele de mătase; căptușitul interioarelor cu materiale moi, pufoase; ziditul și modelatul în lut, ceară sau nisip; cioplitul în lemn; săpatul pe sub pământ sau nisip etc.
Anumite construcții animale sunt ghidate în întregime de instinct, altele sunt realizate în urma unei experiențe dobândită în timp, unele sunt adaptate condițiilor sau cerințelor specieiiar altele dovedesc o pricepere și o înțelegere a modului de elaborare de care numai un arhitect poate fi capabil.

Sursa informaţiilor Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția de Științe ale Naturii.