Meșteșuguri tradiționale -prelucrarea artistică a lemnului

În perioada 15-17 august 2016, Muzeul de #Artă Populară #Constanța organizează manifestarea "Meșteșuguri tradiționale -prelucrarea artistică a lemnului". Acțiunea urmărește să pună în valoare principalele aspecte legate de arta prelucrării lemnului, continuitatea și evoluția artistică a acestui meșteșug ancestral.
Lemnul, într-o varietate de esențe, a reprezentat de-a lungul timpului, o materie primă care s-a găsit cu ușurință în mediul înconjurător al satului românesc, având o largă întrebuințare.
Preocuparea pentru prelucrarea artistică a lemnului își găsește mai multe explicații. În primul rând, lemnul, prin textura sa, se pretează la mai multe întrebuințări, servind la construirea adăposturilor omenești sau destinate animalelor, la confecționarea gardurilor, porților, uneltelor, pieselor de mobilier, de uz casnic sau pentru decor. Fiind ușor de prelucrat cu unelte simple (daltă, bardă, briceag), mai toate obiectele din lemn se pot ornamenta prin tehnici simple (crestare, incizie, excizie, traforare, intarsie, pirogravare, perforare).
În arta prelucrării lemnului, un rol important îl au esențele folosite și tehnicile de lucru, care asigură o mare varietate de obiecte. Esențele tari (fag, frasin, arțar, ulm, stejar) sunt întrebuințate, mai ales, în elementele de arhitectură sau mobilier, în timp ce din esențele moi (brad, molid, tei, plop, salcie), ușor de incizat și crestat, se obțin diferite obiecte de uz casnic.
Din bogatul repertoriu al obiectelor rezultate în urma prelucrării lemnului, amintim: lăzi de zestre, blidare, lingurare, scaune, lavițe, bâte păstorești, căuce, furci de tors, fuse, troițe, icoane de vatră, #cruci de mână, pristornice, măști funerare, ploști, tipare de caș, scafe, găvane, linguri, sărărițe etc. Indiferent de categoria din care fac parte – #mobilier, industrie casnică textilă, inventar pastoral sau recuzită ceremonială, toate aceste tipuri de obiecte poartă însemnele harului creator al meșterului lemnar, care a simțit nevoia să intervină asupra lor, înnobilându-le printr-un decor care le individualizează.
La manifestarea organizată de muzeu vor participa patru meșteri, reprezentativi pentru acest gen al creației populare tradiționale din România: Vasile Moldoveanu (Moreni, județul Dâmbovița), Bucur Bădălan (Băbeni, județul Vâlcea), Marian Viorel (Fălticeni, județul Suceava), Busnea Toader (Râmnicu-Vâlcea), acesta din urmă fiind un cunoscut creator de instrumente tradiționale autentice, unele dintre ele unice în lume.

Sursa informaţiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.