Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO

1. Descoperire spectaculoasă pe traseul autostrăzii Pitești–Sibiu: Sat preistoric de 4.000 de ani, adus la lumină!

2. Descoperire epocală în Castelul Corvinilor. Creaturi medievale hibride, scoase la lumină după sute de ani

3. Cucuteni – Cetățuia 2025, Ziua 11/12

Suntem entuziasmați să vă împărtășim vești proaspete din șantierul nostru arheologic! În Secțiunea 1/2025, am făcut descoperiri care ne sugerează existența unei posibile anexe a unei locuințe cucuteniene, oferindu-ne o privire în viața de zi cu zi a acestei civilizații străvechi.
Printre cele mai notabile artefacte descoperite se numără multiple fragmente ceramice (unele dintre acestea, încă păstrează pictura) și o varietate de obiecte din lut, os și silex. Fiecare piesă ne aduce mai aproape de înțelegerea meșteșugurilor și a materialelor utilizate de comunitatea Cucuteni.
Un aspect deosebit de interesant îl reprezintă cele 7 greutăți din lut, aproape intacte, care au servit, cel mai probabil, la un război de țesut. Pe lângă acestea, am identificat și 3 vase ceramice de mici dimensiuni, care par a fi create de copii. Aceste descoperiri ne vorbesc despre procesul de învățare și despre transmiterea cunoștințelor artizanale de la o generație la alta. În proximitatea greutăților din lut a mai fost identificat și un vas miniatural în stare foarte bună de conservare.
Fiecare fragment, fiecare obiect, contribuie la o imagine mai clară a modului de viață, a abilităților și a structurii sociale a comunității cucuteniene. Vom continua să analizăm cu atenție toate descoperirile și vă vom ține la curent cu progresele noastre.
Pentru mai multe informații despre situl arheologic Cucuteni – Cetățuia puteți accesa gratuit turul virtual: https://arcg.is/zOmP5

#Arheologie #CulturaCucuteni #CucuteniCetatuia #PracticaArheologica #WorkshopArheologie #ZiuaPortilorDeschise #Istorie #profi #vitaminaqua #uaic

Sursa informațiilor Arheoinvest.

4. Așezare din epoca bronzului descoperită în județul Argeș

Sursa: Youtube Utilizator: Centrul Universitar Pitesti - UPIT Media

5. Picior din vechi vas de bronz. Nimic nu se pierde dintr-un asemenea metal (Frumușeni, 2003)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Cucuteni – Cetățuia 2025, Ziua 12/12 - Final de campanie

Fragmente dintr-un vas cucutenian de mari dimensiuni care încă păstrează pictura.

Folosim cele mai moderne metode de identificare a materialului osteologic.

Resturi ceramice descoperite deasupra canalului de ardere a cuptorului de ars ceramica.

Unul dintre canalele de foc ale cuptorului de ars ceramica.

O imagine de ansamblu, săpătura este conservată pentru anul viitor.

Știți cum se spune, "descoperirile de senzație vin mereu în ultima zi!" Exact asta s-a întâmplat și pe șantierul nostru arheologic de la Cucuteni - Cetățuia.
Chiar în ultima zi a campaniei, în secțiunea 2, am avut parte de o surpriză: am scos la lumină un cuptor de ars ceramică, datând din perioada eneolitică! Este o descoperire care ne entuziasmează enorm și care ne va oferi informații prețioase despre meșteșugurile de acum mii de ani. După o scurtă pauză, vom reveni pe acest sector pentru a aprofunda cercetările.
Sperăm că această tabără arheologică a oferit o experiență de neuitat pentru studenții de la Facultatea de Istorie Iasi, care, timp de două săptămâni, și-au însușit competențe esențiale în ceea ce privește munca pe teren în arheologia modernă. Îi felicităm pe această cale pentru efortul depus în cadrul campaniei arheologice!
Pentru mai multe informații despre situl arheologic Cucuteni – Cetățuia puteți accesa gratuit turul virtual: https://arcg.is/zOmP5

#Arheologie #CulturaCucuteni #CucuteniCetatuia #PracticaArheologica #WorkshopArheologie #ZiuaPortilorDeschise #Istorie #profi #vitaminaqua #uaic

Sursa informațiilor Arheoinvest.

7. Descoperiri remarcabile la Cucuteni-Cetățuia: Viața cotidiană în urmă cu 6.000 de ani

8. Iași: Noi descoperiri la situl arheologic Cucuteni-Cetățuia

9. Decoruri cu frunze stilizate.

Ieri „am raportat” mănăstirii Bistrița că circa 65% din analiza decorației ceramicii este gata. După ce termin (câteva luni?) și după ce apare volumul, chiar doresc un monument în Moldova!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

10. Igriș. Ultima săptămână din iulie a adus încheierea campaniei arheologice din acest an, desfășurată în situl fostei Abații Cisterciene „Sfânta Fecioară Maria” din județul Timiș.

Cercetările sunt coordonate de Muzeul Național al Banatului, în parteneriat cu Institutul de Arheologie al Universității Catolice „Pázmány Péter” din Budapesta, și se desfășoară neîntrerupt din anul 2016.
În acest sezon, săpăturile s-au concentrat asupra intrării în biserica mănăstirii și a unui corp monastic aflat în continuarea transeptului estic și sud-estic. Descoperirile arheologice contribuie la o mai bună înțelegere a organizării acestui ansamblu cistercian de secol XII, unic în spațiul românesc.
Muzeul Național al Banatului, prin cercetătoarele dr. Daniela Tănase și dr. Zsuzsanna Kopeczny, susține constant această cercetare de anvergură, în colaborare cu specialiștii din Ungaria, între care dr. Balázs Major și Keve Botond Jámbor.
Pe parcursul campaniei, situl a fost vizitat de numeroși parteneri instituționali, cercetători, reprezentanți ai comunității și ai administrației locale. Primăria comunei Sânpetru Mare, prin primarul Bogdan-Marius Petrea, rămâne un sprijin important pentru buna desfășurare a activităților din teren.
În scurt timp, publicul va putea consulta un material detaliat despre cercetările de la Igriș pe site-ul www.gerhardus.ro și pe canalul YouTube al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, unde vor fi disponibile interviuri și înregistrări realizate în timpul săpăturilor.
Fiecare campanie de cercetare de la Igriș înseamnă o contribuție esențială la reconstituirea memoriei unei comunități monastice care a marcat identitatea Banatului medieval. Acolo unde pământul se deschide, istoria prinde glas.

#mnab #igris #arheologie

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

11. Campania arheologică din anul 2025 a debutat de mai bine de o săptămână la Tibiscum printr-un schimb de generație datorat pensionării Domnului Dr. CS II Adrian Ardeț și preluarea prerogativelor de conducere de către Lector Univ. Dr. Simona Regep de la Universitatea de Vest din Timișoara, căreia îi dorim mult secces!

După G.G. Mateiescu (1922-1924), Marius Moga (1963-1976), Doina Benea (1977-2012) și Adrian Ardeț (1996 - 2024 Tibiscum Iaz; 2013-2024 Tibiscum Jupa și Iaz), Simona Regep este al cincilea ȘEF AL ȘANTIERULUI TIBISCUM pe parcursul a 103 ani. Multă sănătate și succes în viitor!

P.S. Din anul 1965 și până astăzi săpăturile arheologice nu au fost întrerupte nici o campanie!

Sursa informațiilor Municipium Tibiscum.

12. Digitizarea 3D a brățărilor dacice din aur – comori ale trecutului, piese arheologice excepționale, ilustrative pentru orfevrăria dacică, un nou proiect de cercetare și promovare a patrimoniului național, inițiat de Muzeul Național de Istorie a României.

Realizate cu o măiestrie rar întâlnită, brățările spiralice din aur descoperite în zona Munților Orăștiei sunt simboluri ale rafinamentului artistic și ale puterii în Dacia preromană. Decorate cu palmete și protome zoomorfe, aceste artefacte nu erau doar bijuterii, ci adevărate piese de prestigiu – mărturii ale unei civilizații care îmbina influențele elenistice cu propria identitate culturală. Ele ne oferă o perspectivă istorică asupra regalității dacice, a resurselor pe care le dețineau și a complexității imaginarului artistic și meșteșugăresc al culturii și civilizației dacice.

În prezent, specialiștii #MNIR derulează un amplu proiect de digitizare 3D a acestor piese deosebite, contribuind, astfel, la conservarea digitală a acestora și oferind publicului ocazia de a explora în detaliu aceste capodopere. Două astfel de artefacte au fost scanate cu mare precizie de Laurențiu Marian Angheluță și sunt deja disponibile pe site-ul muzeului, urmează altele.

Vă invităm să le descoperiți, link. De asemenea, bățările pot fi admirate în cadrul expoziției Tezaur istoric.
Rămâneți aproape pentru a afla cum istoria prinde contur în format digital!

#MNIR #BrațărileDacice #Digitizare3D #PatrimoniuCultural #AurDacic #Sarmizegetusa #CulturaContează

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

13. „O lume de acum 23 de secole”, redescoperită lângă Mangalia. „Parcă oamenii plecaseră ieri de acolo”, descrie un arheolog momentul

14. O descoperire arheologică inedită, exponatul lunii la Muzeul din Alba Iulia. Un relief unic în Dacia romană

177. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VIII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

sâmbătă, 16 august 2025

Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu