Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO

1. Deja de câţiva ani în sud-estul Transilvaniei, în zona Rupea - Hoghiz (jud. Braşov), de o parte şi de alta a Oltului, pentru epoca romană, informaţiile obţinute prin cercetări arheologice şi multidisciplinare ne-au arătat că avem o situaţie EXCEPŢIONALĂ, şi mult mai complexă faţă de ce au relevat cercetările din sec. XIX-XX.

Fig. 1 Harta provinciei romane Dacia, cu marcarea zonei de sud-est a Transilvaniei căreia îi aprţine castrul roman de la Hoghiz (după Țentea et alli, 2021, p. 315, Pl. I.; O. Țentea, F. Matei-Popescu, V. Călina, From Dacian Hillforts to Roman Forts: Making of the Roman Frontier on Mid-Olt River Valley, în SAA 27/2, 2021, 298-323).

Fig. 9 Fragmente de vase și podoabe de sticlă descoperite la Hoghiz (foto S. P. Boţan).

Fig. 10 Fragmente de vase și podoabe de sticlă descoperite la Hoghiz (desene Șt. Honcu).

Fig. 5. b. Amprenta băilor romane de la Hoghiz, vizibilă pe suprafaţa agricolă cultivată care suprapune ruinele (foto: Radu Zăgreanu, 2022)

Figura 8. Harta zonei analizate, fortificații și drumuri. / Map of studied region, fortified sites and roads. (M.-M. Ștefan, D. Ștefan, Defileul Oltului din Munții Perșani – o cale de acces pentru romani în timpul războiului de cucerire a Daciei?, 2022, Fig. 8, p. 182).

https://www.academia.edu/.../2023_FRAGMENTE_DE_VASE_%C8...
Deja de câţiva ani în sud-estul Transilvaniei, în zona Rupea - Hoghiz (jud. Braşov), de o parte şi de alta a Oltului, pentru epoca romană, informaţiile obţinute prin cercetări arheologice şi multidisciplinare ne-au arătat că avem o situaţie EXCEPŢIONALĂ, şi mult mai complexă faţă de ce au relevat cercetările din sec. XIX-XX. Cunoştinţele noastre sunt parţiale, este adevărat, dar cu fiecare cercetare se înbogăţesc şi strălucirea vremurilor antice ne uimeşte.
Împreuna cu domnul Sever-Petru Boţan, cercetător al Institutului de Arheologie din Iaşi, al Academiei Române, am publicat recent un articol despre câteva fragmente de sticlă din zona băilor care au aparţinut castrului roman de la Hoghiz. Cu ocazia documentării pentru acest articol am constatat că literatura din sec. al XIX-lea păstrează informaţii valoroase (o parte dintre aceste informaţii le regăsiţi şi în notele de subsol din articolul nostru) despre situaţia edificiilor antice romane din zona Fântâna-Hoghiz-Ungra, care au fost preluate doar parţial până acum în literatura modernă. "Noul" castru de la Ungra-Rupea 6 (identificat în anul 2015), aflat la 5 km faţă de castrul de la Hoghiz, împreună cu posibilul "nou" castru din pădurea Rica (identificat în anul 2021 - https://www.academia.edu/.../Defileul_Oltului_din_Mun%C8... ), sunt argumente solide pentru intensificarea cercetărilor şi reevaluarea istorică şi arheologică a zonei.

Sursa informațiilor Gridan Silviu.

2. Botanică medievală.

Nu ați auzit de „familia asteraceelor”? Nici eu, până când am constatat că „margaretele” sunt unele dintre cele mai folosite motive decorative de la mănăstirea Bistrița. Ca să-mi confirme statistica, un „micuț viețuitor” a ținut cu ardoare să deseneze o margaretă micuță (vezi scara), prin zgâriere liberă. O reală „percepție de epocă”.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Descoperiri arheologice importante, înregistrate după restaurarea bisericii evanghelice din Câlnic, monument istoric UNESCO

4. Inventarul unui mormânt din secolul al II-lea p.Chr. Tomis

Inventory of a tomb from the 2nd century AD. Tomis

Sursa informațiilor Archaeologia Tomitana.

5. Revista Magazin Istoric a publicat un articol despre celebra statuetă Venus de la Drăgușeni, aflată în colecțiile Muzeului Județean Botoșani.

Materialul a fost redactat și ilustrat de secția Istorie-Arheologie. Dacă ați ratat numărul din luna noiembrie a acestui an, aveți articolul în fotografiile de mai jos.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

6. RETROSPECTIVĂ 2023/Urmele trecutului - descoperiri arheologice importante: tezaure monetare, statuete antropomorfe, ceramică, unelte, morminte

Săpăturile arheologice sistematice, dar şi lucrările agricole sau pasiunea unor posesori de detectoare de metale au scos la iveală, în 2023, importante descoperiri arheologice, fie că vorbim de tezaure monetare, statuete antropomorfe, ceramică, bijuterii, unelte agricole, morminte sau rămăşiţe umane.

7. Inele medievale în Maramureșul istoric (autor, Marius Voinaghi)

8. Acum aproape 5000 de ani, unii membri ai comunităților umane aveau un anumit statut social, care poate fi identificat pe baza obiectelor pe care le găsim în mormintele acelor indivizi.

În multe cazuri e vorba de obiecte de podoabă realizate din diferite materiale, dintre care unele greu de procurat și de prelucrat.
Cât dura oare prelucrarea unor mărgele din rocă vulcanică, ce aveau diametrul mai mic de 1 cm, așa cum sunt cele din imaginea alăturată? Cu siguranță era nevoie de mult timp și de pricepere, mai ales că perforarea unor asemenea mărgele era un alt proces foarte dificil.
În unul dintre mormintele de la începutul epocii bronzului, cercetat în situl de la Brad (jud. Bacău), a fost descoperit, la gâtul unui defunct, un șirag de mărgele confecționate din rocă vulcanică și scoică.
Detalii despre această descoperire spectaculoasă pot fi consultate aici: https://www.researchgate.net/.../376714236_Additions_and...

#archaeology #prehistory #BronzeAge #funeral #beads #volcanicrock

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. „Avem la îndemână o sursă comparativă moldoveană care provine din cetatea Sucevei.

Ea conține o serie întreagă de detalii decorative comune celor două locuri. Dar acolo nu sunt prinse pe vase, ci pe cărămizile de paviment . Se pot enumera motivele în tablă de șah, florile cu petale dublu conturate și interior hașurat, motivele în bulbi, terminate cu elemente cruciforme, romburile cu laturile concave, marcate cu câte un punct interior, la fiecare latură, frizele de unghiuri simple, cu ritmări de culori după aceleași rețete. Este incontestabil că avem de-a face cu „caiete de modele” ori de-a dreptul, de același meșteri. Însă sincronismul celor două puncte este problematic. Dacă este indubitabil că avem de-a face cu același secol XV, încă nu este destul. Pentru că, de acum, luând drept indicator cahlele, putem împărți veacul în două părți, caracterizate fiecare de câte o domnie performantă. Dacă ambele locuri au fost domnești, logica ne spune că mai întâi trebuiau decorate rezidențele și apoi bisericile/mănăstirile. Dar, desigur, departajând unele dintre decorații. Să remarcăm faptul că, dacă cronologia cărămizilor de la Suceava ar putea fi coborâtă și sub domnia lui Ștefan cel Mare, pentru că nu s-au descoperit în nici un context relevant, la Bistrița nu există nici cel mai mic fragment din asemenea soi de cărămizi. Există alte cărămizi, cu totul diferite, care au ocupat pavimentele, bănuind doar că acelea au aparținut bisericii. Situația ar putea pleda pentru o mutare de meșteri, într-o succesiune greu de stabilit cu fermitate. Motivistica crește și se îmbogățește la Bistrița, ceea ce ar putea fi un argument de posterioritate. Însă nici această realitate nu ne conduce către certitudini, fie și pentru că faptul ipotetic că mutarea unor meșteri de la Suceava ar fi putut avea loc după ce au îndeplinit comanda de execuție a cărămizilor de paviment.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

10. Dacă nu știți ce se petrece pe un șantier arheologic, dar vi se pare fascinant acest domeniu, atașez o scurtă filmare cu o parte din echipa...VIDEO

Dacă nu știți ce se petrece pe un șantier arheologic, dar vi se pare fascinant acest domeniu, atașez o scurtă filmare cu o parte din echipa cu care am lucrat în acest an la Topolița, în județul Neamț, pentru a vă convinge că în arheologie e nevoie de multă muncă și răbdare.
În imagini puteți vedea resturile unei construcții foarte vechi, care necesită curățări succesive, astfel încât vestigiile să poată fi puse în evidență cât mai bine.
Desigur, în filmare nu se pot observa temperaturile de peste 35 de grade, nici praful fin care se ridică din belșug de la mături și perii. Nu se observă nici genunchii noștri bătătoriți de resturile de lipitură arsă, care e tare precum piatra.
În schimb, puteți vedea o parte din munca noastră în muzee. Deci, vă așteptăm pe la noi!
La vară, într-o nouă campanie arheologică, vom avea nevoie de sprijinul vostru, fizic, moral, material!

#archaeology #prehistory #Precucuteni #oldfinds #heritage #museum

11. Mazărea și o strategie inedită, cheile succesului culturii Cucuteni

12. Anul 2023 a fost bunișor din punctul de vedere al rezultatelor muncii arheologice.

Contrar unor așteptări din partea unui segment al publicului, nu am descoperit comori (precum cele din legende), dar am pus pe harta arheologică a județului Neamț și a României o serie de descoperiri valoroase și din perspectivă științifică și din perspectiva valorii lor patrimoniale.
Cert este că în fiecare an reușim să îmbogățim nivelul cunoștințelor arheologice cu informații prețioase și utile, fapt ce face ca județul Neamț să se numere printre unitățile administrative în care acest domeniu nu a rămas doar o umbră, așa cum există în alte zone.
Nu în ultimul rând, activitatea arheologică desfășurată de noi se petrece sub cupola unui muzeu mic - Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț -, dar care este parte a unei entități muzeale cu tradiție, respectiv Complexul Muzeal Național Neamț. Altfel spus, dacă vrei să faci treabă bună, poți să te desfășori și într-un orășel de provincie.
Promovăm județul Neamț prin cercetare!
PS: ne este de mare ajutor să ne ajutați cu difuzarea rezultatelor muncii noastre, pentru ca un segment cât mai consistent de public să aibă acces la domeniul arheologiei!

#archaeology #prehistory #science #heritage #museum #education

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

13. Statuetă zoomorfă descoperită prin cercetare de suprafaţă de către arheologul A. Păunescu, în anul 1980, la Ripiceni-Hârtop (Cinghinia), jud. Botoşani. Piesa reprezintă un urs.

#muzeuljudeteanbotosani #piesazilei #cucuteni #eneolitic #cercetare #preistorie #urs #miniatural #colectia_arheologie

Piesa zilei: Statuetă zoomorfă descoperită prin cercetare de suprafaţă de către arheologul A. Păunescu, în anul 1980, la Ripiceni-Hârtop (Cinghinia), jud. Botoşani. Piesa reprezintă un urs. Are capul rotund, urechile şi botul sunt proeminente, ochii şi urechile sunt evidenţiate prin două scobituri, corpul masiv, alungit. Labele anterioare sunt întinse în faţă iar cele posterioare, pe care se sprijină, sunt individualizate printr-o incizie. Blana e redată prin împunsături alungite pe întreg corpul. Aparţine fazei Cucuteni B2. Piesa a fost modelată din pastă fină, arsă oxidant.
Starea de conservare este una bună, fiind descoperită aproape întreagă. Lipseşte puţin din gheare, iar partea lipsă a fost reconstituită. Statueta a fost restaurată de către Vica Iureţ la Muzeul Judeţean Botoşani în anul 1982.
Dimensiuni: înălţime: 60 mm; lăţime: 40 mm.

ENG.
Zoomorphic statuette discovered after archaeological survey by archaeologist A. Păunescu in 1980 at Ripiceni-Hartop, Botoşani County, Romania. The object represents a bear. It has a round head, the ears and the nose are protruding, the eyes and the ears are highlighted by two holes, the massive elongated body. The front elbows are stretched to the front and the posterior ones on which they rest, are individualized by an incision. The fur is represented through elongated incisions on the body surface. It is framed into Cucuteni B2 phase. The object was made of fine clay, oxidized burning.
The conservation status is a good one, being almost entirely discovered. It is missing parts from the claws, and the missing part has been restored. The statue was restored by Vica Iuret at the Botosani County Museum in 1982.
Dimensions: Height: 60 mm; width: 40 mm.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

14. În cercetarea arheologică e foarte dificil uneori de înțeles anumite acțiuni ale vechilor comunități umane, prin prima vestigiilor rămase de la acestea.

Pentru că avem tendința să ne raportăm la prezent, unele dintre urmele trecutului par greu de interpretat într-o cheie mulțumitoare.
Anul 2023 a fost pentru noi o perioadă bună și pentru identificarea unor fortificații și sisteme de fortificare. Multe dintre acestea justifică pe deplin eforturile depuse de comunitățile de acum câteva milenii pentru a-și asigura apărare. În unele dintre cazuri încă nu am reușit să descifrăm pe deplin la ce foloseau unele presupuse structuri defensive.
Este cazul unui sit arheologic identificat undeva pe malul drept al râului Moldova, unde, o muchie de deal a fost tăiată oblic și perpendicular de două șanțuri adânci. În vecinătate se găsește un promontoriu pe care am descoperit vestigii arheologice ale culturii Costișa (bronzul mijlociu).

#archaeology #fortifications #prehistory #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 29 decembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete