Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO

duminică, 10 decembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

1. În perioada septembrie-octombrie 2023 Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Muzeul de Istorie Gherla, a efectuat un diagnostic arheologic în localitatea Lunca (comuna Șieuț, jud. Bistrița-Năsăud) la situl arheologic Burgus roman Lunca - La Bolovani (Coasta Rotundului) cod RAN 34878.02.

Situl arheologic se află la est de vârful Dealul Rotund, la sud-vest de Poiana Iaşcu şi la vest de localitatea Lunca. Indentificat în anul 2017 pe baza unor fotografii aeriene de către colegii arheologi de la Muzeul Județean Mureș, acesta nu a fost investigat arheologic anterior. Fortificația este orientată pe direcția est-vest, fiind puternic afectată de o serie de drumuri moderne de plai care i-au afectat drastic integritatea. Astfel că s-a efectuat o secțiune de 10 x 2 pe latura estică cea mai bine păstrată a acestuia, din necesitatea identificării sistemului de fortificare a acestuia. Au fost identificate două valuri de pământ: primul cu lățimea de 3 m, al doilea cu lățimea 2,3 m; separate de un șanț cu adâncimea de 1,40 cm. În secțiunea respectivă a fost surprins și șanțul fortificației ce atinge adâncimea și lățimea de 1,60 cm. Pereții acestuia sunt căptușiți cu un strat de lut și pietriș, cu urme de arsură secundară. Urmele zidului de incintă din pământ, format din pari de lemn implantați, cu un emplecton din lut și piatră, avea o lățime de 1,80 m. În interiorul burgusului, în imediata apropiere a zidului de incintă, a apărut o fundație de piatră fără mortar. Tot aici s-a conturat o groapă, din care au ieșit diferite tipuri de boluri ceramice, respectiv fragmente de ceramică dacică cu decor specific. Materialul arheologic identificat este unul nu foarte bogat, constând în special în fragmente ceramice ce provin de la vase de provizii, veselă și recipiente de băut, câteva piese de bronz (aplici de echipament militar), piese de fier (cuie, crampoane,cuțit etc.) dar și două vârfuri de săgeți. Investigația respectivă s-a efectuat cu scopul ca secțiunea să afecteze cât mai puțin din integritatea monumentului, dar și a putea observa starea de conservare și deteriorările provocate de o serie de drumuri recente care traversează fortificația. Dorim să mulțumim pe această cale comunității locale din Lunca (Friș) care s-au implicat activ ca și voluntari pe șantierul arheologic și în special profesorului universitar-preot Vasile Gordon, cel fără de care întreaga noastră strădanie nu ar fi avut succes, Primăriei Șieuț pentru sprijinul logistic acordat și tuturor voluntarilor care au participat activ pe șantierul arheologic. Sperăm să putem continua cercetările și anul viitor.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

2. Arheologia preistorică are un farmec aparte pentru că nu este dublată de izvoare scrise, iar acest fapt implică mai multă atenție în interpretarea datelor, dar comportă și un anumit risc al unui subiectivism crescut.

Cu toate acestea, orice segment al arheologiei este la fel de important atâta timp cât este abordat cu profesionalism, atâta timp cât sunt obținute rezultate bune și utile pentru completarea unui tablou istoric aflat într-o dinamică permanentă.
Indiferent de specialitate, arheologii sunt niște deschizători de drumuri. Mă refer la arheologii care chiar practică această profesie, care au rezultate și care lasă în urmă contribuții concrete.
Opinia publică trebuie să știe că arheologul este acea persoană care are studii de specialitate, recunoscute printr-o diplomă, este înscris în Registrul Arheologilor din România și are un atestat emis de Ministerul Culturii.

#archaeology #archaeologist #prehistory #antiquity #research #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Supraveghere arheologică pentru imobilului din str. Ana Aslan nr. 11

27.10.2023
Supraveghere arheologică pentru imobilului din str. Ana Aslan nr. 11, beneficiar firmă privată: curăţarea faţadei anexei şi consolidarea subsolului.
Colectiv: dr. Niculina Dinu - responsabil, arheolog specialist și M.A. Viorel Stoian - membru în colectiv, arheolog specialist.

Sursa informațiilor Secția Istorie Modernă şi Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I".

4. Dacii liberi de la răsărit de Carpați au folosit în mod curent moneda romană - denarul, pe care o întâlnim, din punct de vedere arheologic, în tezaure, în așezări și mai rar în contexte funerare.

Deși se știe că aceste monede erau realizate din argint, până în prezent nu s-au făcut foarte multe analize ale compoziției metalice, care pot să ofere o serie întreagă de date despre tehnologia acelor vremuri, dar și despre situația economică de atunci.

Cu sprijinul colegilor dr. Lucian Munteanu, de la Institutul de Arheologie Iași și dr. Daniela Cristea Stan, de la Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei" Măgurele, au fost studiate câteva monede dintr-un tezaur descoperit la Gindăoani, în județul Neamț, acum 6 decenii. Tezaurul conține inclusiv monede din vremea împăratului Traian.

Aceste noi informații pot fi consultate aici: https://www.academia.edu/108738284

#archaeology #antiquity #roman #coins #numismatic #silver #Neamț #treasure

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. 𝗗𝗲𝘀𝘁𝗶𝗻𝘂𝗹 𝘂𝗻𝗲𝗶 𝗰𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝗳𝗮̆𝗿𝗮̆ 𝘁𝗼𝗮𝗿𝘁𝗮̆

Descoperirea unor cești din faianță mi-a adus aminte de nuvela scrisă de scriitorul german Heinrich Böll, în care o simplă ceașcă de porțelan căpăta însușiri umane, spunându-și propria poveste.
„Bineînțeles că nici unul dintre cei din casă nu știe că m-am născut exact acum douăzeci și cinci de ani sub un pom de Crăciun și douăzeci și cinci de ani sunt o vârstă surprinzător de înaintată pentru o ceașcă de cafea oarecare. Creaturile din rasa noastră care dormitează în vitrine trăiesc mult mai mult decât noi, ceștile simple.”
Așadar, sunt obiecte materiale cărora le vedem doar suprafața și care au supraviețuit posesorilor devenind păstrătoare ale memoriei lor nerostite. Din această perspectivă, toate amintirile înglobate ni le putem nu doar închipui, așa cum o face Böll cu ceașca sa, dar vor da ocazia ca istoria să meargă mai departe cu valențe imaginative.
Împreună cu alte porțelanuri și vase din faianță, cele două cești se mai înrudesc cu o farfurioară și un mic platou, toate având smalțul de culoarea osului.
La prima vedere, o culoare neobișnuită care accentuează stilul vechi, dar care ascunde o tehnologie specifică manufacturii unde au fost realizate vasele și care a fost dezvoltată între anii 1820-1835. Iată un prim indiciu important pentru biografia lor. Am putut observa de asemenea, că familia de vase a fost realizată în etape tehnologice diferite, una dintre cești a supraviețuit unui incendiu, iar celelalte s-au răsfirat în contextul care le reunește laolaltă într-un destin comun.
Apoi ceștile se vor muta, chiar dacă temporar, din depozit într-o viitoare expoziție de muzeu și povestea lor va merge cumva mai departe.
Descoperirea arheologică oferă o secvență ciobită, fragmentară, simbolic însemnând „moartea” acestor obiecte aruncate la gunoi, redescoperite arheologic si păstrate apoi într-o cutie. În cele din urmă îndepărtarea ambalajelor din hârtie va duce spre etapa finală a redevenirii și redefinirii acestora.
Poate că nu întâmplător păstrătorul ceștii în povestioara lui Böll este un arheolog la început de carieră, iar ceașca sa e asemeni oricărei cești zilnice din care sorbim dimineața cafeaua și care ne-ar putea spune povestea.
În concluzie, ceștile despre care am vorbit astăzi, s-au născut acum aproximativ 200 de ani și au fost realizate în cadrul manufacturii hunedorene Batiz, una dintre cele mai vechi înființate în Europa Centrală și care ajunge să fie menționată în documente ca fiind cea mai dezvoltată fabrică de ceramică fină din Transilvania și Ungaria.
*Titlul povestirii scrise de Heinrich Böll, „Destinul unei cești fără toartă” (1952) tradusă după „Romane und Erzählungen” (1947-1977).
Dr. Sorin Cleșiu, arheolog

Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB
*Text preluat de pe pagina Muzeul Curtea Veche - Muzeul Municipiului București

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

6. Stilus din bronz vechi de aproape 2000 de ani, descoperit la Alba Iulia

7. Ca urmare a colaborării cu specialiști din domeniul științelor exacte și al numismaticii, de la Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei" (dr. D. Cristea-Stan) și de la Institutul de Arheologie Iași (Dr. Lucian Munteanu), colegii noștri arheologi au valorificat recent, prin intermediul unor studii de specialitate, o serie de bunuri de patrimoniu aflate în colecțiile Complexului Muzeal Național Neamț.

În acest fel instituția noastră arată, odată în plus, că pune un accent deosebit pe cercetarea arheologică și studierea interdisciplinară a patrimoniului său.

Studiile pot fi consultate aici:
https://www.academia.edu/108738284
https://www.academia.edu/108738343

#cmnn #muzeelecmnn #arheologie

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

8. Cotu Miculinți 2023

9. O altă „extracție virtuală” din clopotnița lui Ștefan cel Mare. Evident, este un „artificiu nevinovat” ori total nepăsător, al „restauratorilor” cafificați care ne-a dat imaginea de astăzi.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

10. Am făcut un test de dronă în mijlocul Bănesei. Motivele testului erau strict tehnice şi nu intru în detalii. Dacă tot am ridicat pasărea - am făcut şi nişte poze. S-a întâmplat ca unele să fie de interes.

Fotografie spre castrul mare, dintr-un unghi inedit. Drept, castrul ca atare nu se vede (decât o muchie a laturii de vest), dar se văd împrejurimile. Râul, ca atare, este mai degrabă un pârâiaş, deşi este cursul de apă cel mai lung din vestul Munteniei. Importante aici sunt izvoarele, poziţionate chiar sub castru, deci aproape, cu apă curată, în care nu s-au plimbat vacile şi porcii. Notabilă este şi cariera de pietriş (veche), unica resursă de acest tip din zonă (da, drumurile din castru sunt de pietriş). Mai vedem acolo începutul acelui jgheab numit Rusca Fundaţilor, care mărgineşte - şi apără - latura de sud a castrului.

Ruina Conacului Bilciurescu, de la marginea satului (stânga), şi o altă ruină (nu mai ştiu... orfelinat? sanatoriu?) Da, Conacul Bilciurescu se găseşte în Lista Monumentelor Istorice. Am auzit că există fotografii vechi, cu construcţia având încă acoperiş, dar eu nu am găsit nici una.

Postez aici două fotografii cu monumente istorice, pe care am să le cometez pe scurt, apoi - pentru localnici - alte fotografii, necomentate (ştiu ei...).

Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

11. Vă prezentămo piesă din colecția Muzeului Național Brukenthal descoperită in județul Sibiu (Nr. Inv. T 5645) constă într-o foiță de aur, rulată sub forma unei mărgele tubulare.

Aceasta are 1,16 gr. și a fost descoperită în situl arheologic de la Moșna, punctul Râpă/Tablă (Județul Sibiu), în secțiunea S2, la adâncimea de -0,98 m.
În urma analizelor XRF a reieșit următoarea compoziție a piesei: Aur: 93,2 %; Argint: 5,3 %; Cupru: 0,9 %; Fier: 0,5 %; neprecizabil: 0,1 %.
Piesa arheologică este datată în eneolitic – cultura Petrești – și are un caracter unic pentru arealul acestei culturi.
The piece proposed for viewing this time (Inv. No. T 5645) consits of a gold leaf, rolled in the form of a tubular bead. This has 1,16 gr. and was discovered in the archaeological site from Moșna, Râpă/Tablă point (Sibiu County), in section S2, at a depth of -0,98 m.
Following the XRF analysis, the following composition of the piece emerged: Gold: 93,2 %; Silver: 5,3 %; Copper: 0,9 %; Iron: 0,5 %; unspecified: 0,1 %. The archaeological piece is dated to the Eneolithic – Petrești culture – and has a unique character for the area of this culture.
Muzeograf Florentin Perianu
Bibliografie/Bibliography:
A. Gonciar, A. Georgescu, M. D. Lazăr, Stratigraphic structural aspects regarding the Petrești settlement of Moșna – Pe Tablă, Sibiu, în Brukenthal Acta Musei, II, 1, 2007, p. 40-62.
S. A. Luca, A. Georgescu, Fl. Perianu, Moșna Râpă/Tablă (Sibiu County). A Transylvanian Petrești culture site with ritual attributes, în (eds. S. A. Luca, E.-C. Ursu, R.-M. Teodorescu, A. Tudorie) The Neolithic and the Aeneolithic in Central Europe, Editura Muzeului Național Brukenthal și Editura Karl A. Romstorfer, Sibiu-Suceava, 2021, p. 27-53.

Sursa informațiilor Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal.

12. Primele descoperiri în situl arheologic din Șieuț, descoperit în 2017 cu ajutorul unor fotografii aeriene

13. Primele informații cunoscute despre turnul roman de la Zagra - Vârful Zgăului identificat încă din anul 1936 (Iuliu Morariu - Date arheologice din Valea Zăgrii - manuscris)

Sursa informațiilor Valorificarea și Promovarea Limes-ului Roman Bistrița-Năsăud.

14. 𝐕𝐚𝐬𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐭

”Deseori, în așezările medievale timpurii, printre formele ceramice de dimensiuni normale au fost descoperite și vase cu dimensiuni extrem de reduse (vase miniaturale). Exemplarele la care facem referire (toate sunt modelate cu mâna) provin din două așezări, cea de la Porț La baraj (datată în sec. VIII) și cea de la Aghireș Sub pășune (în nivele de locuire din sec. VIII-IX și sec. X-XI). În literatura arheologică românească pentru vasele miniaturale aparținând altor epoci s-au propus funcționalități multiple. Vasele miniaturale sunt văzute ca „replici” (ale celor “reale”/mari) create în scop „didactic” (de repetiție și practică), având și rol de jucărie în același timp. Totodată, s-au presupus și funcționalități magice. Spre exemplu și în cazul vaselor miniaturale neolitice este acceptat un rol multiplu, pe lângă cel de jucării. Această categorie ceramică prezentă în nivelele de locuire medievale timpurii ar merita o abordare specială în literatura românească, abordare care să vizeze nu numai caracteristicile formale și structurale, dar și chestiuni legate de posibilele funcționalități multiple” - dr. 𝐃𝐚𝐧 𝐁𝐚̆𝐜𝐮𝐞𝐭̦-𝐂𝐫𝐢𝐬̦𝐚𝐧, cercetător științific.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

15. Mormânt de epocă romană descoperit lângă Constanța. Secolul II p.Chr.

Roman tomb found near Constanța. Dated in 2nd century AD.

Sursa informațiilor Archaeologia Tomitana.

84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 10 decembrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete