1. Conservarea, restaurarea și promovarea patrimoniului arheologic sunt deziderate la fel de importante ca și descoperirea lui, pentru că toate, corelate, dau valoarea deplină acestor mărturii ale trecutului.
Deși nu face parte din spațiul meu de lucru, merită să amintesc aici un demers recent, ca exemplu de bună practică, implementat de colegii noștri de la Archäologisches Museum Frankfurt.
O întreagă echipă de specialiști, coordonați de directorul muzeului - dr. Wolfgang David, au conservat, au extras din sit și au dus în muzeu urmele unei pivnițe romane, astfel încât un asemenea complex arheologic să poate fi admirat de publicul larg.
Am avut onoarea să realizez un interviu cu prof. dr. Wolfgang David, pe alte teme decât cea menționată anterior și care poate fi consultat în link-ul din comentarii!
#archaeology #conservation #museum #heritage #Frakfurt
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
2. Zeii antici și Sf. Valentin au fost buni cu noi astăzi și au binecuvântat sărbătoarea de Valentine`s Day cu descoperirea de către arheologii MINAC, într-o necropolă din apropierea Tomis-ului, a unui inel din bronz cu gemă din carneol, care poartă reprezentarea unor mâini încrucișate, simbol denumit de către literatura de specialitate, dextrarum iunctio. Inelul face parte dintr-un inventar funerar, fiind descoperit pe rămășițele degetului unui defunct.
Acest tip de reprezentare este folosită în lumea greacă de unde va fi preluată de către etrusci și mai târziu de către romani, fiind folosită încă din ultimele două secole de existență ale Republicii romane și mai ales pe parcursul secolelor I-III d.Chr. Folosirea mâinii drepte în ritualul de căsătorie este menţionată abia în secolul al IV- lea de către Claudian, termenul de dextrarum iunctio fiind pentru prima dată utilizat în secolul al XIX-lea. Aceasta este perioada în care, studiul monumentelor funerare va pune semnul egal între astfel de reprezentări şi uniunea maritală. Cercetări recente au arătat însă, că dextrarum iunctio nu reprezintă la propriu evenimentul căsătoriei, ci mai degrabă un eveniment marcat de concordia, între care și sentimental marital, o scenă de adio sau chiar revederea cu cei dragi în viaţa de dincolo. De asemenea, mai poate fi vorba despre evenimentul logodnei, căsătoria legală, sau chiar statutul decedatului în societate. De asemenea, conform cu reprezentările de pe monedele antice, mâinile împreunate pot reprezenta, la fel de bine, conceptele de concordia şi fides, cu referire la relaţia dintre armată şi casă imperială, sau chiar între aceasta din urmă şi provinciile Imperiului, la fel ca armonia şi ordinea divină instaurate între partenerii imperiali fiind considerate un exemplu al propagandei romane.
În toate aceste situaţii este vorba despre mâna dreaptă, deoarece în antichitatea romană mâna dreaptă este sacră zeiţei Fides și prin urmare, strângerea mâinii drepte este un gest solemn asociat cu încheierea unui contract, un jurământ sau chiar cu introducerea în unele misterii religioase. În cazul de față, vom avea nevoie de analize pentru a stabili dacă defunctul era bărbat sau femeie și prin urmare, dacă inelul respectiv poate reprezenta dovada unui contract de logodnă sau căsătorie. Ne place să credem că mormântul aparține unei femei, iar Sf. Valentin ne-a condus spre această descoperire pentru a demonstra, încă o dată, că dragostea nu cunoaște trecerea timpului.
Sursa informațiilor Archaeologia Tomitana.
3. „Tainele de sub pământ”, episodul al V-lea - VIDEO
Continuăm campania media pe care Muzeul Județean Buzău a derulat-o, în ultimii ani, cu scopul de a familiariza publicul cu aspectele mai puțin cunoscute ale activităților muzeale ce au loc la Buzău. Urmărind miniseria „Tainele de sub pământ” veți avea prilejul să descoperiți lucruri interesante, unele dintre ele inedite, despre cercetarea arheologică și despre o parte dintre siturile arheologice buzoiene.
În acest episod, vă aducem în atenție situl arheologic Cârlomănești - Cetățuia. Prezintă: dr. Daniel Costache, managerul Muzeului Județean Buzău, și dr. Sebastian Matei, șef secție Arheologie.
Vizionare plăcută!
Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.
4. DE VEGHE ÎN PORTA MESESINA (II)
5. Am avut curiozitatea să întreb inteligența artificială (AI) care este viitorul arheologiei din România? Răspunsul a fost unul atât de general (vezi primul comentariu) încât am convingerea că, cel puțin în acest domeniu, tot oamenii dedicați sunt viitorul.
Oricâte resurse tehnologice sofisticate vom avea la îndemână, pentru a cunoaște trecutul tot trebuie să extragem vestigiile din pământul care le-a ținut captive vreme de secole sau milenii, iar asta doar arheologii o pot face. Și nu identificarea și scoaterea la lumină e marea provocarea, nici conservarea, nici restaurarea, pentru care se poate admite că mereu vor apare soluții inovatoare, ci interpretarea corectă a urmelor trecutului și punerea lor într-un context istoric firesc, care să ne așeze în locul cel mai potrivit pe scara istoriei.
Arheologia trebuie să implice, dincolo de raționament, spirit critic, obiectivitate, și un pic de emoție, pentru că altfel vom gândi robotic și vom stabili doar tipologii și pattern-uri.
Încurajați adolescenții să își îndrepte atenția și către arheologie! Nici nu știți ce domeniu captivant este (nu neapărat ușor)!
#archaeology #AI #science #archaeologists #museum #future
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
6. Încă una de „omorât o pagină de National Geographic”: un fragment de mozaic din porfir (egiptean, probabil), adus la Mănăstirea Bistrița odată cu carele de spolii de marmură albă.
Evident, nu putea fi reîntrebuințat pentru pavaje, nici nu se putea arde pentru var. Atunci? Un „curiosum” pentru medievalii cărători și noii posesori? Ca să facă „filmul” și mai palpitant, aceleași fragmente au fost cărate la Mănăstirea Bizere (Frumușeni, Arad) cu aproape două veacuri înainte (pentru mine este deja „blestemul de la Bizere” care mă urmărește). Mai cârpim ceva la „cultura materială” medievală de pe actuale plaiuri mioritice?
Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.
7. O fărâmă arheologică.
Oare câte date importante s-au pierdut din nepăsare ori necunoaștere? Piesa ține se „lanțul operatoriu” al producerii de cești de la Mrea Bistrița. Un foarte bun olar face suportul. Un ins lipsit de talent face un decor inspirat totuși dintr-un „caiet de modele”. Altul înmoaie „opera” în smalț și o ține în cuptorul de coacere nu cât ar trebui. Cui aparține „mărturia”? Tehnicii, artei, istoriei mentalităților etc.? Pare că nici una nu mai interesează, decât numărul arcașilor lui vodă Ștefan Nousfințitul
Unde-i compensația? Moldova - de exemplu, este îndesată de cucutenologi. Gata să definească culoarea „roz nr. 5” de pe vase ori să dea la analize atomice mărturiile de polen de mușețel. Dascălii lor de meserie dau dovadă de parti-pris monumental, orientându-i către arheologia cioburilor frumos colorate și întreținându-le ideea că, oricum, să faci Preistorie este preferabil. Tocmai pentru că ar trebui să cunoști doar cam 20% (poate am exagerat) din cât ar trebui să cunoască un arheolog medievist. Nici o strategie școlară/universitară nu îndrăznește să facă o piramidă a nevoilor de profesioniști. Cu toate că, numai arheologii medieviști se ocupă de istoria neamurilor actuale ori nu foarte vechi, și tot ei, de monumentele istorice.
Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.
8. Acum 4500-5000 de ani, din stepele zonei de nord a Mării Negre au venit spre zona carpatică mai multe valuri de comunități de păstori, care au lăsat în urma lor monumente funerare sub forma unor movile, de dimensiuni variabile, numite tumuli.
Aceste movile adăposteau unul sau mai multe morminte ale membrilor acelor comunități, cu un stil de viață foarte mobil.
În limbajul arheologic, respectivele grupuri umane au aparținut culturilor Yamnaya și Catacombnaia, care zăboveau într-un anumit loc perioade scurte de timp, pentru nevoile turmelor și pentru a-și îngropa morții în morminte peste care ridicau tumuli impresionanți.
Imaginea de mai jos, realizată anul trecut în județul Neamț, mi se pare că ilustrează foarte bine o scenă din cotidianul populațiilor epocii bronzului venite din nordul Mării Negre.
Despre morminte în tumuli, de acum 5000 de ani, puteți să citiți și aici: BRONZE AGE BURIALS IN A TUMULUS FROM BRÎNZENII NOI (REPUBLIC OF MOLDOVA). BIO-ARCHEOLOGICAL DATA
#archaeology #funeral #burialmound #BronzeAge #Yamnaya #migration
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
9. „Despre această clădire (P) știm cu precizie că a avut podele de scânduri.
Însă ele erau mai obișnuite la etaje (analogia este de la Palatul 2), decât la sol, unde lutuirile erau nu doar mai potrivite, ci mai des practicate. Doar câteva elemente de feronerie de construcție s-au mai recuperat (țâțâni, zăvor, lanț, piroane și cuie de dranițe, nu de șindrile). Sfârșitul ei a survenit în urma unui incendiu sever, care a lăsat în urmă un nivel atingând și 0,40 m grosime. Pe lângă metale, au rămas mai ales vase din ceramică și câteva piese foarte prețioase din sticlă (posibil depozitate, desperecheate ori defecte). Ele s-au calcinat la incendiu și au suferit deformări plastice și vitrifieri. Tocmai sticla oferă date despre gravitatea catastrofei: ea se înmoaie doar la o temperatură de 1.000 grade. La o asemenea temperatură, majoritatea inventarului interior, de natură organică, a fost lichidat. Indiciul cel mai prețios, dar relativ, a fost oferit de un lot de șase monede medievale moldovene, din care...” (în imagine, probabil gura unei căni cu toartă)
Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.
10. Zeci de monede, vechi de mii de ani, găsite în nordul Gorjului
11. O fortificație mai puțin cunoscută de pe limesul Transalutanus = Castellum-ul de epocă romană de la Izbăşeşti - Reduta Albu
https://ran.cimec.ro/sel.asp?codran=18983.01
Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.
Articole mai vechi:
1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016
2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016
3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016
4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016
5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO
6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO
7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO
8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO
9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO
10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO
11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO
12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO
13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO
14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO
15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019
16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO
17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO
18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I
19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II
20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III
21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO
22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO
23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO
24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I
25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II
26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I
27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II
28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO
29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I
30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II
31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III
32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO
33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I
34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II
35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III
36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I
37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II
38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III
39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I
40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II
41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III
42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV
43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I
44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II
45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III
46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO
47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I
48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II
49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III
50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I
51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II
52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III
53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV
54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I
55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II
56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III
57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I
58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II
59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III
60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV
61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I
62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II
63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III
64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I
65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II
66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III
67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV
68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I
69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II
70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III
71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV
72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V
73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI
74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII
75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I
76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II
77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III
78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV
79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V
80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI
81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I
82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II
83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III
84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV
85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I
86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II
87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III
88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I
89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II
90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III
91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I
92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II
93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III
94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I
95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II
96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III
Pe aceeași temă:
1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui
2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene
3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu