Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO

1. În onoarea reputatului arheolog dr. Tudor Soroceanu, stabilit de câteva decenii în Germania, dar mereu conectat la cercetarea arheologică românească, a fost publicat un interesant volum omagial, prin grija a doi buni colegi, Victor Sava și Florin Gogâltan.

Am contribuit cu un modest studiu la acest volum pentru a mă alătura celorlalți colegi care au dorit să celebreze într-un mod deosebit frumoasa vârstă a prestigiosului arheolog.

Studiul poate fi accesat aici:
https://www.academia.edu/123702551

#archaeology #BronzeAge #dagger #Neamț #bronze

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. O altă „lecție cu pietre”, care nu-i pentru arhitecți ori istorici de artă: „În fine, pietrele ne mai transmit și alte istorii.

Dacă privim astăzi majoritatea bisericilor prevăzute cu acoperișuri insuficient de lungi și fără streșini, imediat sub ele frapează impregnarea soclurilor cu săruri verzi, de cupru. Efectul pe care îl produc este inestetic și greu de înlăturat, mecanic ori tot chimic. Alte „impregnări” de suprafețe ale pietrelor sunt mai greu perceptibile, însă mult mai importante decât efectele chimice ale erorilor de proiectare a acoperișurilor secolelor XX-XXI. Oricare piatră, indiferent de calitate, lăsată neacoperită își modifică cromatica la suprafața de contact cu aerul. Când efectul de galben este intens, se poate înțelege că aceeași piatră a stat multă vreme neacoperită. Când suprafața devine roșiatică și mai ușor friabilă, piatra a fost arsă. Iar când se înnegrește, sunt tot efecte/urme de la focuri. Numai pe un contrafort de la Turnul clopotniță există un sector izolat, cu asemenea pietre afumate. Dacă pietrele sunt in situ, ne-am putea imagina ușor că vâlvătăile unui foc „istoric” au urcat pe construcție mai sus de circa patru metri. Privite mereu ca „murdăriri”, asemenea mărturii au fost sistematic înlăturate, înainte de a se face o cât de mică mențiune la fosta lor prezență.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. În urmă cu aproape 8000 de ani, când comunitățile neolitice au ajuns și la răsărit de Carpați, meșteșugul olăritului era deja bine dezvoltat, iar grupurile umane respective aveau un repertoriu ceramic destul de variat.

Pentru acea etapă cronologică este aproape surprinzătoare diversitatea formelor și a elementelor decorative.
În imaginea alăturată este baza cvadrilobată a unui vas, care ne duce cu gândul la un simbol universal, ale cărui origini coboară mult în timp.

#archaeology #prehistory #neolithic #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Misterele satului dacilor din nord, o așezare unicat în România. Arme și cel mai mare depozit de piese de fier descoperit la noi în țară

5. Colecție de coarne medievale (cel mai probabil anii 1400)

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

6. Menhirul de la Gherla.

Termenul de menhir vine din limba bretonă și înseamnă în traducere piatră lungă. Aceste monumente megalitice, formate din piatră necioplită sau doar parțial prelucrată, izolate sau grupate în cercuri sunt elemente ale unui monument preistoric funerar sau de cult. Spre deosebire de menhir, statuile-menhir sunt reprezentări umane, la care diferite detalii anatomice sunt ușor de recunoscut, uneori și cu detalii de îmbrăcăminte, redate de regulă pe un singur bloc de piatră alungit, umanizat. Aceste monumente megalitice funerare sau de cult, sunt încadrate cronologic la sfârșitul epocii neolitice. Se presupune că aceste proto-statui au fost așezate în poziție verticală pe movile funerare (tumuli) și indicau fie locul unor sanctuare, fie locul unor morminte ale unor personaje cu un anumit statut social. Sunt cunoscute exemple de menhire, datând din Epoca Bronzului şi din Epoca de Fierului, însă acestea sunt mult mai umanizate și au detaliile anatomice mai bine redate. Statui-menhir au mai fost descoperite pe teritoriul României între Hamangia și Ceamurlia de Jos, lângă Țebea, la Ciceu-Mihăiești, Floreşti, Pianu de Jos și Peceneaga. Menhirul de la Gherla a fost descoperit în vara anului 1903 în punctul numit Ferma Perint, în partea de sud a Râtului Sf. Anton, pe lângă drumul de căruță de sub deal. A fost descoperit la 2 m adâncime, iar deasupra s-a format o mică movilă. Statuia-menhir din tuf vulcanic reprezintă o siluetă feminină, cu umeri lați și cu sâni bine conturați. În apropierea acestui punct au fost identificate două situri arheologice din epoca bronzului, ceea ce sugerează că această statuie-menhir provine probabil din Epoca Bronzului.

Foto și text din Centrul Muzeal de Istorie Gherla.

Sursa informațiilor Dan-George Uza.

7. A venit timpul să ne ocupăm de vechiul inventar al mormântului zis a lui Alexandru cel Bun.

Prima surpriză, împărtășită nației, este că o garnitură întreagă de podoabe sunt... feminine. Șirul de „perle” de mărgean a fost inițial grupat pe un fir de mătase. Iar mărgeanul este un alt import de... Italia de Vest (de la Neapole, la Genova). Iar am ratat Bizanțul...

Este o selecție dintr-o grămăjoară nedesțelenită de podoabe mărunte. Și, cum am notat, nu este decât O SURPRIZĂ, între altele.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Victimele de la Periprava. Morții nimănui, deveniți „deșeuri biologice“ pentru Statul român

9. Patul de fier din mormântul zis a lui Alexandru cel Bun.

Doar că alte două, asemănătoare, s-au descoperit la Putna, pentru Ștefan cel Mare și alt membru al familiei sale. Concluzia merge ferm către: nu provine din mormântul lui Alexadru cel Bătrân, ci din mormântul unui Alexandru mult mai Tânăr. Și alte argumente există...

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

10. Descoperire arheologică importantă la Constanța, în necropola Tomisului antic

11. Echipa de arheologi și cercetători din cadrul MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, coordonată de dr. Valerii Kavruk (în calitate de responsabil ştiinţific) şi formată din dr. Dan Buzea, dr. Dan Ştefan şi drd. Puskás József, au continuat, și în acest an, cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni „Dâmbul Cetăţii”, comuna Păuleni-Ciuc, jud. Harghita.

Imaginea sitului din dronă

Stratigrafie Păuleni

Profil Păuleni

Fotografie și desen stratigrafie

Prelevarea unor probe radiocarbon

Până la documentarea materialelor arheologice descoperite (ceramică, obiecte de piatră, os etc.) şi interpretarea prospecțiunilor geofizice, vă oferim câteva imagini din activitățile de astăzi, ce au vizat fotografierea și desenarea stratigrafiei, documentarea profilelor, dar și prelevarea unor probe pentru analiza radiocarbon.
Foto: Dan Buzea, arheolog
Scurtă prezentare
Situl Şoimeni, cunoscut în literaura de specialitate și sub denumirile de Ciomortan, Păuleni sau Păuleni Ciuc, se află la poalele Munților Ciucului, pe teritoriul administrativ al comunei Păuleni-Ciuc, județul Harghita, la cca. 1 km nord-est de satul component Şoimeni (Csikcsomortán) și ocupă un promontoriu natural cunoscut sub denumirea locală Várdomb (Dâmbul Cetății). Acesta din urmă este situat la altitudinea de 882 m, pe o șea de legătură între un bot de deal și un deal.
În prezent, situl de la „Dâmbul Cetății”, este pe departe cea mai remarcabilă așezare preistorică din Depresiunea Ciucului. Totodată, importanța deosebită a acestui sit rezidă în poziția cheie a acestuia în rețeaua căilor de comunicare între Transilvania și Moldova
Situl de la Păuleni-Ciuc – Dâmbul Cetăţii (Şoimeni) este cunoscut şi cercetat de MNCR în parteneriat cu instituţii din ţară şi străinătate din anul 1999 şi este un sit-cheie pentru cunoaşterea eneoliticului şi epocii bronzului din arealul aferent sectorului central-sudic al Carpaţilor Orientali.
Cercetările efectuate au descoperit în cadrul acestui sit vestigiile culturilor Cucuteni-Ariuşd, Bodrogkeresztúr, Coţofeni, Jigodin, Costişa-Ciomortan şi Wietenberg. Acestora li se adaugă descoperiri singulare de factură dacică târzie şi din epoca romană târzie sau post-romană timpurie, nedefinite cultural.
Este cel mai reprezentativ sit cu vestigiile culturii Costișa din Transilvania.
Patrimoniul arheologic mobil descoperit cu ocazia cercetărilor arheologice de la Dâmbul Cetăţii, este foarte bogat şi variat, multe piese au fost incluse în categoria Tezaur.
În prezent, majoritatea pieselor descoperite sunt expuse în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”, la sediul central al MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe, județul Covasna.

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

12. Dragi prieteni, Vă amintim că Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Textilelor Băița, Muzeul ASTRA și Muzeul Național al Țăranului Român organizează în perioada 16 septembrie – 14 octombrie 2024, o serie de evenimente, grupate sub titlul generic LUNA TEXTILELOR, manifestare inspirată din participarea României în proiectul european COST EuroWeb - Europe Through Textiles.

Expoziția RED/ ROȘU, deschisă până la data de 29 septembrie 2024, în sala Media a Muzeului Național al Țăranului Român; Vernisajul expoziției va avea loc în data de 17 septembrie 2024, ora 18:00.
Prin intermediul unor piese textile cu decor predominant roșu, din colecțiile Muzeului Textilelor Băița și ale instituției gazdă, pentru care investigațiile științifice au dezvăluit utilizarea coloranților naturali și a coloranților sintetici timpurii, expoziția ilustrează fascinația pentru culoarea focului și bogăția de resurse care pot fi exploatate pentru obținerea acesteia. Mai multe detalii, aici: https://muzeultaranuluiroman.ro/show.../expozitia-rosu-red/
Expoziția COLORANȚI NATURALI. De la cercetare științifică muzeală la artă contemporană, deschisă în perioada 18 septembrie - 31 octombrie 2024, la sediul Muzeului Național de Istorie a României (Calea Victoriei nr. 12). Vernisajul expoziției va avea loc în data de 18 septembrie 2024, ora 18:00.
Expoziția își propune să valorifice rezultatele cercetării științifice și să pună în valoare coloranții naturali ca resursă în arta contemporană, să creeze o conexiune între textilele contemporane și cele tradiționale prin intermediul coloranților și să valorifice rezultatele cercetării interdisciplinare punând informația la dispoziția publicului larg.
Conferința națională "Textilele – un univers cunoscut?", organizată în perioada 17-19 septembrie 2024, la sediul Muzeul Național al Țăranului Român.
Printr-o serie de comunicări organizate cronologic, specialiști din muzee și instituții de cercetare cu preocupări în domeniul textilelor vor discuta pe teme privind cercetarea, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a textilelor istorice și arheologice și a instrumentarului textil antic. Inspirați din proiectul european COST EuroWeb - Europe Through Textiles, specialiștii își propun să își extindă colaborările în perspectiva dezvoltării unor proiecte interdisciplinare de cercetare a patrimoniului textil românesc în context european și universal.
LUNA TEXTILELOR va include o hartă interactivă care va grupa evenimente dedicate textilelor, desfășurate în întreaga țară. "Odoare țesute din Bihor. Ștergare din satul Pietroasa", "CIPCA dantela taraneasca a bunicii", " Pricoița Pădurenilor: Tehnologie și Estetică Ancestrală", "Cămașa, obiect de patrimoniu, sursă de inspirație și admirație", "Steaguri Medievale Imaginare", "Expoziție Internațională Miniatură în Tehnica Firului - CUIBUL", desfășurate în Oradea, Băița, Cluj, București, sunt numai câteva dintre evenimentele la care vă invităm să ne fiți alături. Mai multe detalii, aici: https://restauraremnir.ro/centrul-de-cercetari-si.../
____________________________________________________________
Parteneri: S.C. Altium International S.R.L., Institutul Național de Fizică si Inginerie Nucleară Horia Hulubei, Fundația Prietenii Muzeului de Istorie a României
Parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Radio România Cultural, Radio Trinitas.
Vă așteptăm!

#mnir #lunatextilelor #restaurare

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

131. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

duminică, 6 octombrie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu