Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO

1. 𝗙𝗼𝗿𝘁𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁̦𝗶𝗮 𝗴𝗲𝘁𝗶𝗰𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗕𝗮̂𝘇𝗱𝗮̂𝗻𝗮, 𝗽𝘂𝗻𝗰𝘁𝘂𝗹 „𝗟𝗮 𝗖𝗲𝘁𝗮𝘁𝗲”, 𝗷𝘂𝗱𝗲𝘁̦𝘂𝗹 𝗗𝗼𝗹𝗷.

Ruinele cetăţii geto-dacice de la Bâzdâna se află la aproximativ 20 de km sud de Craiova, pe malul drept al Jiului, întinzându-se pe aprox. 1,5 ha. Este singura cetate de acest gen cercetată aproape integral din Oltenia. Se încadrează printre puţinele locuiri de dimensiuni atât de mari, reprezentând un important centru de putere getic din a doua epocă a fierului.
Așezarea getică ascunde secrete străvechi din secolul IV î.Hr. Cercetările au scos la iveală o fortificație cu două rânduri de ziduri din cărămizi de chirpici ars, cu formă de semilună prelungită (cca. 125 m) și o palisadă. Între cele două rânduri de ziduri se află o masa de pământ ars la roșu.
Sub zidurile cetății, arheologii au descoperit un strat de cenușă, împreună cu vase sparte pe loc și oase de animale în conexiune anatomică. Acest strat pare să aibă un caracter ritualic - ofrande și purificări, ce legau oamenii de divinități și credințe străvechi. Toate aceste descoperiri sugerează faptul că geții de la Bâzdâna aveau practici spirituale complexe, împletind credințe și obiceiuri sacre în viața lor de zi cu zi.
Material realizat de: 𝗠𝗮𝗿𝗮 𝗕𝘂𝗹𝗶𝗴𝗮, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie, #MuzeulOlteniei.
Bibliografie: V. V. Zirra. „Fortifications of burned building materials in Oltenia (Lesser Wallachia) IV–III century BC. Some major aspects”, Transylvanian Review, Vol. XIX, Supplement No. 5: 1, 2010.
V. V. Zirra. „About the Problem of the Fired Materials Fortifications in southwestern Romania in Recent Researches” în Tourism and Economic Development, Proceedings of the 1st International Conference on Tourism and Economic Development (TED ‘11), University Center Drobeta Turnu Severin, Romania, October, 2011.
𝗣𝗵𝗼𝘁𝗼: Macheta în miniatură - fortificația getică de la Bâzdâna, județul Dolj, Sala „Cultura și civilizația geto-dacilor din Oltenia”.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

2. Obiecte antice de plumb descoperite la #Cetatea_Histria, prezentate la Simpozionul științific organizat de Muzeul Municipiului Bucureşti

Colegul nostru, Liviu Iancu a susținut prezentarea «Obiecte de plumb descoperite în cadrul proiectului Histria Multiscalar Archaeological Project (2018-2023)», la ediția cu numărul zece a Simpozionului „Cercetări Numismatice și Arheologice” organizat, în perioada 19-20 septembrie 2024, de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române și cu Biblioteca Academiei Române.

Liviu a prezentat mai multe obiecte de plumb descoperite în timpul recentelor cercetări arheologice la care a luat parte pe Platoul Cetății Histria: cleme pentru reparația vaselor ceramice, greutăți pentru plasa de pescuit, fusaiole, sârme și un potențial capac pentru un mic vas cilindric.

Prezentarea sa constituie o pledoarie pentru o mai mare atenție acordată acestor obiecte minore confecționate dintr-un metal de obicei ignorat în studiile de specialitate, date fiind informațiile importante pe care le pot aduce despre meșteșuguri și alte activități economice precum olăritul, torsul, țesutul și pescuitul. Noi date interesante despre confecționarea și utilizarea acestor obiecte urmează a fi obținute pe baza analizelor compoziționale și de izotopi stabili aflate în curs la momentul de față.

Obiectele de plumb prezentate la Simpozion au fost descoperite în cadrul acțiunii multinaționale intitulată Histria Multiscalar Archaeological Project (#HMAP), condusă de Universitatea din Texas și de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București.

Proiectul și-a propus să exploreze relațiile dintre comunitatea umană de la Histria și mediul înconjurător, din epoca arhaică până la sfârșitul dominației romane în Dobrogea.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

3. Noi artefacte descoperite de echipa de cercetare a MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni în situl arheologic de la Băile Figa, județul Bistrița-Năsăud

Părți componente dintr-o troacă.

„În ceea ce priveşte troacele, deşi chestiunea funcţionalităţii acestora a fost pe larg discutată in literatură (Preisig, 1877, p. 301-323), interpretarea lor este departe de a fi lămurită. Se pare că orificiile din fundul troacelor, obturate cu cepuri perforate și acestea umplute cu sfoară răsucită sau cu ace de lemn, au avut menirea de a asigura scurgerea lentă a apei din troacă. Referitor la destinaţia troacelor au fost emise două ipoteze rivale. Prima dintre acestea a fost formulată de Preisig in anul 1877; conform acesteia, apa care se scurgea prin orificiile cepurilor troacei pe roca de sare gemă, săpa în rocă adâncituri care facilitau desprinderea blocurilor de sare. Conform celei de-a doua ipoteze, concentrarea saramurii era sporită prin scurgerea pe sfori, unde saramura putea să se cristalizeze. Totodată, creşterea concentraţiei saramurii putea fi realizată şi în interiorul troacei, adăugându-se în ea bolovani de sare. Experimentele realizate în anul 2010 la Băile Figa, au arătat că teoria lui Preisig este plauzibilă.” (Cavruc, Harding, 2010, p. 29-36).

„În ceea ce priveşte troacele, deşi chestiunea funcţionalităţii acestora a fost pe larg discutată in literatură (Preisig, 1877, p. 301-323), interpretarea lor este departe de a fi lămurită. Se pare că orificiile din fundul troacelor, obturate cu cepuri perforate și acestea umplute cu sfoară răsucită sau cu ace de lemn, au avut menirea de a asigura scurgerea lentă a apei din troacă. Referitor la destinaţia troacelor au fost emise două ipoteze rivale. Prima dintre acestea a fost formulată de Preisig in anul 1877; conform acesteia, apa care se scurgea prin orificiile cepurilor troacei pe roca de sare gemă, săpa în rocă adâncituri care facilitau desprinderea blocurilor de sare. Conform celei de-a doua ipoteze, concentrarea saramurii era sporită prin scurgerea pe sfori, unde saramura putea să se cristalizeze. Totodată, creşterea concentraţiei saramurii putea fi realizată şi în interiorul troacei, adăugându-se în ea bolovani de sare. Experimentele realizate în anul 2010 la Băile Figa, au arătat că teoria lui Preisig este plauzibilă.” (Cavruc, Harding, 2010, p. 29-36).

Interior troacă.

Dintre instalațiile cel mai des întâlnite fac parte sistemele de jgheaburi și troacele. Se presupune că în procesul de havare (perforare) a depozitului de sare, jgheaburile descoperite aveau rolul de a facilita captarea și dirijarea apei dulci către troacele poziționate pe masivul de sare. Acest lucru a fost probat în cadrul activităților de arheologie experimentală din campaniile arheologice desfășurate la Băile Figa în 2012, 2017 și 2018 (Buzea, 2018, p. 32-43).

Baros

Troacă de mari dimensiuni

Troacă de mari dimensiuni.

Destinația troacelor de acest tip, tuburile de soc, prin deschiderea/închiderea orificiilor și prin scoaterea lor din orificiile din fundul troacelor reglau grosimea jetului de apă cu care probabil se săpau orificii în masivul de sare necesare plasării în acestea a icurilor de lemn, cu ajutorul cărora se desprindeau ulterior blocurile de sare.

Capac

Troacă, cu o vechime probabilă de cca. 3000 de ani

Artefacte din lemn-Unelte din lemn

Mediul salin de la Băile Figa a permis prezervarea excepțională a structurilor și uneltelor din lemn. Unele prezintă urme de uzură accentuată determinată de utilizarea lor în vechime. O parte din obiecte au fost descoperite cu părți expuse la suprafața solului, motiv pentru care factorii de degradare externi au afectat starea lor de conservare. Lemnul păstrat în mâlul salin nu a prezentat urme de degradare. (Cavruc, Harding, 2010, p. 200-201)

Jgheab de dimensiuni mari.

În aceste zile colegii noștri arheologi și cercetători se află la Băile Figa pentru noi activități de cercetare și săpături sistematice, ce se reiau anual, iar la ora actuală, acest șantier arheologic este considerat unul dintre cele mai importante din România și cele mai relevante din Europa, privind exploatarea preistorică a sării.

Scurtă descriere:
Băile Figa este singurul sit de exploatare a sării cercetat vreodată în mod sistematic în Bazinul Carpatic și, în același timp, unul dintre cele mai relevante situri de acest gen din toată Europa. Potențialul arheologic al sitului și peisajului Băile Figa rezidă în principal în vestigii preistorice, protoistorice, medievale și post-medievale de exploatare a sării și lemnului și a altor ocupații complementare acestora. În cadrul acestui sit se păstrează, mult mai bine decât în cele mai multe situri arheologice, numeroase urme ale paleomediului din Holocenul mediu și târziu.

Acestea sunt excepțional de bine conservate, datorită mediului salin, anaerob, umed și izolat de lumină solară, pe care le asigură nămolul sărat, în care cele mai multe dintre acestea se află.
Astfel, salinitatea și lipsa oxigenului împiedică instalarea microbilor - agenți principali ai descompunerii substanțelor organice, lipsa luminii solare nu permite carbonizarea urmelor vegetale, iar umiditatea permanentă asigură elasticitatea și, respectiv integritatea fibrei și țesutului lemnului arheologic.
Potențialul sitului privind arheologia lemnului rezidă în structuri, instalații, unelte și ustensile de lemn bine conservate, adesea cu urme vizibile de prelucrare și utilizare.

În momentul de față, lotul artefactelor pre- și protoistorice de lemn de la Băile Figa reprezintă pe departe cea mai generoasă sursă din Europa de sud-est pentru reconstituirea diverselor aspecte ale exploatării pre- și protoistorice a lemnului.

După efectuarea lucrărilor de prelevare din sit a bunurilor, urmează ambalarea corespunzătoare pentru a le feri de lumina directă a razelor solare, şi menţinerea umidităţii iniţiale. Urmează apoi etapa în care specialiștii restauratori intervin cu tehnici specifice, precum desalinizarea și stabilizarea lemnului, respectiv restaurare (după caz) – chituire, finisare, impregnare cu ceară de antichizare, peliculizare finală cu șelac.

Colectivul implicat în cercetarea sitului din Băile Figa este format din: dr. Valerii Kavruk, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic, dr. Anthony F. Harding (Universitatea Exeter), arheolog expert, membru al Academiei Britanice; dr. Dan Buzea (MNCR); drd. Puskas Jozsef (MNCR), muzeograf Iuliana Bartok (MNCR), dr. Dan Ștefan (MNCR), dr. Radu Iustinian Zăgreanu (Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud).

Fotografii realizate de: Dan Buzea, arheolog MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

4. Artefacte vechi de aproximativ 3.000 de ani, descoperite în situl de la Băile Figa

5. Cum arată o zi de lucru (doar partea pe teren) pe un șantier de cercetare arheologică preventivă - instantanee diverse de la situl 2 - Ceparii Pământeni - Șendrulești pe traseul secțiunii 3 a autostrăzii Sibiu - Pitești. Decapare, conturare, secționare, cercetare, prelevare, înregistrare (diversa - fișe, cote, tabele, coordonate, foto, video, desen, 3D etc.), procesare ... pe multiple planuri

Vedere aeriană asupra sectorului nordic al sitului

Vedere aeriană a sectorului nordic al sitului. "Binomul" Ferigile-Bârsești & medieval este prezent, împreună însă cu alte "surprize" plăcute.

Un cuptor ... cu "surprize" plăcute

Din "producția zilnică" de descoperiri - spălarea materialului ceramic (la acest moment situl nr. 2)

Pachete și pachetele, dar și "faimoșii" bocanci albaștri

"Linia de producție" pentru spălarea materialului ceramic provenit din cercetările arheologice preventive pe traseul secțiunii 3 a autostrăzii Sibiu - Pitești (până în acest moment au fost spălate integral materialele provenite din siturile 7, 6, 1 și 3).

Fotografii realizate de Madi Ștefan și Radu Alexandru Brunchi

Sursa informațiilor Corina Bors.

6. Topor tip celt, din Clasa Tezaur, vechi de 3500-4000 de ani, descoperit în Gorj.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu".

7. Licitația de Istorie - Brățară dacică veche de 3.000 de ani

Sursa: Youtube Utilizator: Artmark Casă de Licitații

8. Încă o fructuoasă vizită de documentare a eforturilor echipei de arheologi de pe tronsonul 3 al Autostrăzii Sibiu - Pitești, deja cu iz de toamnă și frunze îngălbenite...

infrastructura de șantier la Cornetu

noua mănăstire de la Cornetu

spre valea Oltului

defrișările din zona Sălătrucu (AG)

panorama 360 aeriană @500m

traseul deasupra satului Sălătrucu (AG)

cariera Sălătrucu și deschiderea văii Topologului în zona Șuici

Lizuka și situl 2

documentarea fotogrammetrică aeriană a sitului 2

modelul digital al elevației pentru zona sitului 2

complexe din situl 2, model elevație

liniștea de după o zi de muncă

documentarea fotogrammetrică de detaliu a unor profile ample, situl 3, Profil 17S

documentarea fotogrammetrică și analiza DStretch, situl 3, Profil 17N (color space LAB)

cele două instrumente de bază în documentarea topografică (GPS RTK și stație totală digitală)

la documentat un complex interesant, un cuptor

situl 2, pe curând

Sursa informațiilor Calin Suteu.

9. Obiecte vechi de aproximativ 3.000 de ani – descoperite de arheologi în judeţul Bistriţa-Năsăud

10. În acest moment, echipe de arheologi din cadrul muzeului participă, alături de colegi de la muzeele din țară, la numeroase proiecte de arheologie preventivă, prilejuite de mari proiecte de dezvoltare economică și a infrastructurii de transport a României, care au generat bunuri de mare valoare istorică și materială.

Cercetările arheologice realizate de către specialiștii #MNIR, atât cele preventive cât și cele sistematice, au o importantă contribuție la creșterea patrimoniului muzeului, precum și la îmbogățirea și dezvoltarea cunoștințelor referitoare la diverse aspecte ale preistoriei, istoriei antice, perioadei migrațiilor, istoriei medievale și istoriei moderne a României.

Situl nr. 4 pe traseul secțiunii 3 a autostrăzii Sibiu - Pitești, identificat prin diagnostic arheologic intrusiv, în vara anului 2023, se află amplasat în comuna Șuici, satul Șuici, la cca 325 m vest de DJ 703 H, pe terasa înaltă a Topologului, pe partea stângă a văii.
Cercetarea sa a început în ultima decadă a acestei luni, prin colaborarea dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Judetean Aurelian Sacerdoteanu (Râmnicu Vâlcea).

Până în prezent au fost decapate șapte suprafețe (S.A-S.G) cu orientare Est-Vest, având martori de 1 m. Cercetarea arheologică preventivă a condus la identificarea unei așezări getice de scurtă durată, nivelul de locuire având o grosime cuprinsă între 10-14 cm. Alături de 11 complexe databile în perioada clasică, semnalăm prezența unui complex aparținâd epocii brozului și un complex de mari dimensiuni care barează terasa Topologului (șanț de apărare?).

Text: Ion Tuțulescu
Foto & video: Carol Terteci

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

11. Ținuturile barbarilor din nordul României de astăzi. Vestigiile, unele unicat, care aduc aminte de vremurile războinicilor de acum 2000 de ani

12. Artefacte romane descoperite în castrul Legiunii a XIII-a Gemina, expuse în noul sediu al Consiliului Județean Alba

13. ”CU OCHII LARG ÎNCHIȘI”

Expresia de mai sus nu trebuie să se transforme într-o politică a arheologiei urbane târgoviștene!
”Descoperirile” s-au realizat în sectorul D al curții domnești (definit așa încă din 1976 ) la exteriorul zidurilor de incintă marcate de bastionul ”Matei Basarab”. Zidăriile medievale (unele late de circa 1, 5 m) pot data chiar înaintea anilor 1600, deci anterior extinderii reședinței domnești.
Ne-am făcut voinicește curaj să înaintăm un așa-zis raport al acestor observații arheologice și Direcției Județene pentru Cultură Dâmbovița.

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

14. În cadrul unui modest proiect din care fac parte, intitulat ,,ForTum", implementat grație sprijinului colegilor de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, prin intermediul Geo Edu Lab, mai mulți tumuli din județul Neamț au fost studiați neinvaziv, în ultimii doi ani, cu scopul unor observații legate de structura acestora și pentru estimarea energiilor sociale implicate în construirea acestor monumente funerare.

Rezultate

Imagine din teren

Un caz punctual, foarte interesant, a fost prezentat de colegii de la INFP, la o conferință prestigioasă, intitulată Near Surface Geoscience din cadrul European Association of Geoscientists and Engineers, care a avut loc la Helsinki, Finlanda.

Rezumatul acestei interesante prezentări îl puteți accesa aici:
https://www.academia.edu/123864508

#archaeology #geoscience #burialmound #Neamț #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

133. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

luni, 7 octombrie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea V

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu