Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO

1. Doresc „fierbinte” ca de fiecare dată când revin la mănăstire să nu mai am surprize. Dar... Parcă (toți care ne ocupăm de mănăstire, acum), loviți de orbul găinilor, n-am văzut această splendidă lucrătură în piatră (masă de altar?), lepădată drept treaptă de acces în turnul-clopotniță, de către harnicii și „competenții” noștri predecesori.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

2. DIN MISTERELE AȘEZĂRII ROMANE DE LA POROLISSUM. UN TEXT LATIN NEDESCIFRAT TIMP DE PATRU DECENII

3. Altar roman votiv dedicat zeului Liber Pater, exponatul lunii august la Muzeul municipal „Ioan Raica” din Sebeș

4. Sarmizegetusa Regia, transformare uriașă după patru decenii. Ce s-a întâmplat cu porțile capitalei dacilor

5. Cum s-a scris, cum se mai scrie, cine mai scrie istoria județului Dâmbovița și a orașului Târgoviște ( între zidurile de incintă ale Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” Târgoviște). Pledoarie pentru o nouă politică editorială.

O publicație științifică este prima carte de vizită a Muzeului...

În ultimul deceniu și jumătate au apărut mai multe volume sau studii despre istoria județului Dâmbovița și a orașului Târgoviște, multe articole fiind răspândite în diverse reviste din țară.
Despre cele mai recente sinteze și impactul lor vom vorbi foarte curând. Până atunci, ne bucurăm că am ajuns spre finalul unui mic articol ce are ca obiect de studiu revista muzeală târgovișteană Valachica, din conținutul căruia vă împărtășim câteva rânduri, în speranța că este un subiect interesant.
”Valachica. Anatomie d'une chute”
Activitatea arheologică din județul Dâmbovița reflectată în publicația muzeală târgovișteană Valachica (1969-2010). Un bilanț istoriografic, un inventar bibliografic, statistici, concluzii și alte asemenea.
Anul acesta, în ziua de 30 ianuarie, s-au împlinit, într-un cumplit și straniu anonimat, 80 de ani de la înființarea, în anul 1944, a instituției cultural-muzeale din Târgoviște ce poartă azi denumirea de Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească". Tot în acest an, se împlinesc 55 de ani de la apariția, în anul 1969, a publicației muzeale științifice județene, denumită Valachica, titlu prin care Târgoviștea muzeală sublinia legătura istorică indisolubilă a orașului cu statul muntean Valahia în perioada medievală. Valachica a fost, în perioada anilor 1969-2010, publicația științifică a muzeului din Târgoviște.
[...] Anuarul a apărut într-un context favorabil dezvoltării rețelei naționale muzeale, scopul fiind acela de a evidenția în mod public întreaga activitate creativă în plan cultural a instituției [...] au fost editate 20 de volume, trei dintre acestea fiind duble (10-11, 12-13, 21-22). Două volume au reprezentat, în fapt, ””Lucrările Conferinței Științifice dedicate domniei lui Mihai Viteazul și anuarul ”Cronica Cercetărilor Arheologice din România”, neavând o legătură propriu-zisă cu activitatea științifică a muzeului (nr.17/2021 și nr. 21-22/2008-2009).
Astfel, 11 volume au fost editate înainte de 1990 iar restul de nouă numere au apărut după schimbările politice petrecute în 1989. Activitatea revistei a încetat acum 14 ani, ultimul număr (23) fiind editat în 2010. Revista a fost fundamentată pe ideea de relevare a importanței județului ca spațiu istoric național, unele studii publicate reprezentând și astăzi jaloane istoriografice în unele domenii de analiză.
Fiecare volum era analizat de Consiliul Științific al Muzeului, având un redactor responsabil. Cel care a îngrijit primul volum a fost istoricul Gabriel Mihăescu, directorul de atunci al muzeului [...] La finalul fiecărui volum era redactată o cronică anuală a activității, prin care se comunica, în rezumat, activitatea instituției: publicarea de articole științifice și colaborări la alte reviste naționale, cercetare arheologică, cercetare documentară cu tematică muzeală, expoziții (cu argumentarea și descrierea temei alese), participări la conferințe științifice ale muzeografilor, activități cultural-educative, concursuri, ateliere tematice, lectorate în școlile județului, caravane muzeistice, cercuri cu elevi, completarea colecțiilor, restaurare-conservare, donații, vizitatori, oaspeți, etc. Au fost publicate în paginile anuarului numeroase articole ce priveau istoria administrativă a județului, începând cu perioada medievală, când Târgoviștea a fost capitala statului muntean, au fost analizate evenimente politice care au avut loc în cuprinsul județului, au apărut studii de istorie rurală, ce au reușit să construiască o arhitectură istoriografică a lumii satului dâmbovițean.
Una dintre prioritățile revistei a fost aceea de a evidenția contribuția cercetărilor arheologice. Astfel, în volumul inaugural se vor publica materiale despre cercetările de la Tețcoiu, com. Mătăsaru (Gh. Bichir) și despre plastica antropomorfă de la Geangoiești, com. Dragomirești (Cornelia Boruga). Evul Mediu era reprezentat de cercetările de la Curtea Domnească – Biserica Sf. Vineri (Gh. I. Cantacuzino), începute încă din 1961. În următoarele numere, materialele cu tematică arheologică vor crește direct proporțional cu activitatea arheologică desfășurată în județ, fie de arheologi ai instituțiilor centrale (Institutul de Arheologie, Direcția Monumentelor Istorice) sau de cei ai muzeului târgoviștean.
În paralel cu intervenții legate de etnografie, tradiții populare sau arhitectură sătească, în general de peisajul și lumea satului dâmbovițean, sunt efectuate o serie de cercetări arheologice de teren care pun pe harta județului numeroase situri arheologice. În oraș, punctual, erau în desfășurare șantiere de restaurare a unor monumente, precum Mănăstirea Stelea, unde arheologii D.M.I colaborau cu cei din Târgoviște. Rezultatele obținute au conturat o realitate previzibilă în ceea ce privește potențialul uriaș al patrimoniului arheologic medieval urban. Descoperirile monetare sau de podoabe au impus augmentarea specializărilor din muzeu, precum numismatica și implicit asumarea științifică a descoperirilor arheologice de acest tip în anuarul muzeal (descoperirile de la Adânca, Brâncoveanu, Cătunu, Urseiu, etc.). O serie de tezaure sau descoperiri au fost publicate și în periodicele editate de muzeele sau institutele naționale de cercetare din București. Numismatica a reprezentat o prioritate științifică a publicației [...] ce pare că a urmat soarta anuarului.
Treptat, concomitent cu înmulțirea intervențiilor de cercetare științifică asupra siturilor descoperite, se vor publica și rezultatele obținute: Ersilia Tudor (Văcărești), Luciana Muscă, Tiberiu Muscă (Târgoviște, Băleni), Ion Chicideanu (Târgoviște), Diaconescu Petru (Nucet, Brătești, Morteni, Cornești)
Foarte important, atât pentru istoria așezărilor umane de pe teritoriul județului, cât și pentru protecția siturilor arheologice, se vor publica rezultatele cercetărilor de teren. În cadrul acestora, un rol important l-au jucat arheologii din Târgoviște, dar și profesorii și elevii din județ, care au semnalat descoperiri întâmplătoare ce au condus la descoperiri importante pe văile Dâmboviței, Ilfovului, Ialomiței, în comune precum Nucet, Corbii Mari, Văcărești, Cornești, Potlogi, Băleni, etc. Prin aceste cercetări s-a mărit patrimoniul istoric al majorității comunelor din jud. Dâmbovița.
[...] Istoriografia arheologică a revistei prezintă două etape, fundamentale sub aportul eforturilor susținute de permanentă îmbunătățire a patrimoniului arheologic. Prima dintre ele, cea mai importantă dealtfel, are loc anterior evenimentelor din decembrie 1989, când revista are o apariție constată, aproape anuală și remarcabilă sub aspectul consistenței tematice abordate. O sincopă are loc între anii 1984 și 1994, când revista își încetează temporar apariția.
Astfel, înregistrăm în prima perioadă, între 1969-1984 (15 ani), apariția a 13 numere (11 volume) și în a doua perioadă, între 1994-2010 (16 ani) apariția a 7 numere (7 volume) în 16 ani.
După 1990, revista își restructurează tematic ariile de cercetare, din care transpare, în cel mai limpede mod, personalitatea unei anumite categorii de cercetători [...] studii și cercetări literare, etnografie, presă, învățământ, artă, filosofie, jurisprudență, patrimoniu, carte veche, restaurare-conservare. În ceea ce privește arheologia, se resimțeau acut efectele desființării în anul 1977 a Direcției Monumentelor Istorice.
[...] un număr însemnat de articole au vizat viața unor personalități politice și culturale dâmbovițene, meșteșuguri, case vechi, tradiții populare, istoria învățământului dâmbovițean, etc. În general, multe dintre articole au făcut cunoscut patrimoniul arhivistic deținut de Complexul muzeal din Târgoviște, remarcându-se lucrările despre cartea veche prin cercetătoarele Dumitra Bulei și Gabriela Nițulescu. Se făcea simțită și influența directorului Gheorghe Bulei în domeniul cercetărilor de etnografie.
În ceea ce privește arheologia, începând cu anii 1990, dezvoltarea urbanistică a impus numeroase lucrări edilitare, fapt ce a determinat o nouă strategie a cercetării arheologice prin săpăturile de salvare, aproape inexistente în Târgoviște în anii regimului comunist. Se creionează, astfel, zonele prioritare arheologic, precum Suseni, Calea Domnească, microzonele urbane în care au existat sau mai ființau biserici medievale. Se creează, prin contribuția observațiilor arheologice - majoritatea lor și azi rămânând la stadiul de" arheologie de sertar " – o hartă a orașului medieval.
În a doua parte a primului deceniu postdecembrist își face vizibilă influența pozitivă și ascendentul indiscutabil Școala de istorie a Universității Valahia, atât prin profesorii aflați la catedră cât mai ales prin absolvenții de istorie-arheologie a Facultății de Științe Umaniste. Deschiderea de către profesorii universității a unor șantiere arheologice școală, cele mai multe înafara județului, a avut ca principală consecință crearea unei noi generații de arheologi, care și-au găsit loc pe băncile școlilor, ale universității, la muzeul târgoviștean, în numeroase muzee din țară. Universitatea a reprezentat placa turnantă a diverselor specializări, în care s-a impus, în primul rând, școala de paleolitic a profesorului Marin Cârciumaru, dar și a profesorilor Dragomir Popovici (neolitic) și Mircea D. Matei (ev mediu, arheologie urbană). Cele două instituții au început o colaborare strânsă în domeniul istoriei și arheologiei, ce a durat până către anii 2010. Organizarea în comun a unor conferințe științifice, precum cea care a avut ca obiect domnia lui Mihai Viteazul, constituie un exemplu în acest sens.
Turnura publicistică pozitivă a pus în lumină, prin materializările sale istoriografice, și o categorie rămasă invizibilă până atunci. Este vorba despre ceea ce unii dintre noi azi numim "fracurile negre",[...] persoane care nu se remarcă prin asumarea publicării rezultatelor cercetării științifice. Prin această politică, foarte multe aspecte ale cercetării patrimoniului deținut de muzeu a rămas necercetat și prin urmare nepublicat. Reprezintă, poate, principala cauză pentru care revista și-a încheiat activitatea.
În paralel cu revista muzeală, în județ au mai activat și alte publicații, de mai mică sau mare anvergură științifică, care au găzduit articole de istorie și arheologie. S-a impus, prin ținuta academică, Analele Universității Valachia, care rezistă pe baricadele științifice și azi.
Apar studii de ev mediu (Nr.18/2005). Acest număr prezintă unele semne ale crizei în care va intra revista muzeului, numărul și calitatea studiilor de valorificare a patrimoniului muzeal scăzând vizibil. Pe de altă parte, influența profesorilor universitari Marin Cârciumaru și Mircea D. Matei (creatori de școală istorică și arheologică) este vizibilă prin scrierile tinerilor discipoli, care își asumă teme de paleolitic, neolitic, studii interdisciplinare, epoca neolitică, a bronzului, studii de ev mediu. Foarte importante sunt articolele ce, în rezumat, prezintă cercetări arheologice la unele biserici medievale târgoviștene, ce se aflau atunci în restaurare. În nr. 19/2006 apar noi studii arheologice și se remarcă activitățile cu elevii prin proiectul "Omul pietrei cioplite". Are loc conferința științifică "Vechi capitale ale Țării Românești", organizată împreună cu Universitatea Valahia, relație din care transpare un anume ascendent a Universității față de muzeu. Dispariția anuarului a condus la stoparea acestui ascendent [...] iar relația Muzeu-Universitate a căpătat alte aspecte, vizitele delegațiilor universitare la Curtea Domnească creionând aparența unui echilibru diplomatic între aceste două instituții. Astăzi, relațiile între nucleul de cercetare istorică universitar și cel muzeal ține mai degrabă de mediul informal străjuit de clădirile Centrului Vechi.
Nr. 20/2007 este un volum în care arheologia ocupă iarăși cea mai importantă parte din economia revistei, revista aflându-se sub semnul studenților și profesorilor Universității. Ultimul număr, 23/2010 este reprezentativ pentru începutul crizei creative [...] care reprezintă, în fapt, și căderea în abis a acestei minunate reviste ”Valachica”...

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

6. Imagini de la evenimentul Ziua Porților Deschise la Șantierul Arheologic de la Cheile Vârghiș, 31 august 2024.

Imagini de la evenimentul Ziua Porților Deschise la Șantierul Arheologic de la Cheile Vârghiș, 31 august 2024.
Organizator: Universitatea Valahia din Târgoviște.
Activități: ateliere pentru copii, având ca teme: debitare silex și tehnici de vânătoare în paleolitic; minilaborator de geologie; micul paleontolog; precum și ghidaj de specialitate pentru vizitatori în săpăturile din peștera Orbán Balázs.
Specialiștii continuă cercetările în Cheile Vârghișului până în data de 9 septembrie.
Organizatorii mulțumesc partenerilor și sponsorilor pentru susținere!
Parteneri implicați în campania de cercetare:
• MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, județul Covasna
• Asociația Lumea Pierdută din Cheile Vârghișului
• Asociația Fundament din Sf. Gheorghe, județul Covasna
• Asociația Interetnică Transilvania Kult 7
• Academia Română Filiala Cluj, Institutul de Speologie "Emil Racoviţă"
• Muzeul "Haaz Rezso" - Odorheiul Secuiesc
• Laboratorul de studii de mediu, Atomki, Debrecen – Ungaria
• Institutul Arheologic Vasile Pârvan, Bucureşti
• Direcţia Naţională de Cultură şi Patrimoniu Cultură, Dâmboviţa
• Universitatea Bayreuth din Germania
• Universitatea din São Paulo – Brazilia
• Universitatea București
Sponsori: BERTIS, Aquaris.
Foto: Székely Szabolcs de la Asociația Fundament

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

7. Conferința Anuală a Asociației Arheologilor Europeni la Universitatea „Sapienza” din Roma. Prezentare despre fusaiolele și greutățile de țesut din plumb din antichitate, susținută de Liviu Iancu

Colegul nostru, Liviu Iancu, a susținut prezentarea „Fusaiole și greutăți pentru războiul de țesut confecționate din plumb, în bazinul egeean și în cel pontic, în primul mileniu î.e.n. Criterii pentru stabilirea funcționalității acestor obiecte și observații privind producția și folosirea lor” la a treizecea ediție a Conferinței Anuale a Asociației Arheologilor Europeni, găzduită între 28 și 31 august 2024, la Universitatea „Sapienza” din Roma, eveniment care a reunit peste 4000 de specialiști în domeniu.

Plecând de la unele descoperiri efectuate la Cetatea Histria, acolo unde Liviu efectuează în fiecare an cercetări arheologice, și trecând în revistă sute de descoperiri similare, făcute în special în zona pontică și egeeană, dar și în Levant ori în Italia, colegul nostru a demonstrat în prezentarea sa că obiectele de plumb în discuție nu pot fi mărgele, nasturi și decorațiuni de harnașamente, respectiv greutăți de pescuit și ponduri folosite ca unități de măsură, cum s-a mai susținut în literatura de specialitate, ci instrumente folosite în producția de textile, la tors, în cazul fusaiolelor, și la țesut, în cazul greutăților pentru război.

Liviu Iancu s-a referit și la motivele pentru care astfel de instrumente, confecționate în general din ceramică și din piatră, au fost produse și din plumb. Ele sunt multiple și variază de la nevoia de durabilitate mai mare și mai bună standardizare până la prelucrarea relativ facilă a plumbului și costurile sale relativ reduse în antichitate.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

8. Peste 260 de schelete umane au fost descoperite în zona unde se va construi Spitalul 2 din Vaslui

9. UPDATE DISTRUGERI ALTIP: Lucrările de construcție ale hotelului de pe str. Dimitrie Cantemir din Alba Iulia continuă nestingherite după sesizarea făcută de noi în urma constatării distrugerii unor ziduri ale casei romane, care anterior fuseseră conservate subteran și protejate. După cercetarea arheologică preventivă din anii 2022-2023, în primăvara anului 2024, sub supraveghere arheologică și cu participarea restauratorilor au avut loc operațiuni de consolidare și conservare subterană a vestigiilor romane din situl Apulum (punct Altip). Astfel, până la finalul lunii martie 2024 acestea erau acoperite și protejate în pământ, conform proiectului avizat în anul 2023. Până aici toate bune și frumoase. În 28 aprilie 2024 am observat, însă, că s-a intervenit pe o porțiune din suprafața care anterior fusese acoperită, iar unele ziduri care au fost propuse pentru conservare subterană sau punere în valoare au fost DISTRUSE PARȚIAL SAU INTEGRAL. Repet: aceste ziduri fuseseră tratate, consolidate și conservate subteran în lunile februarie - martie 2024. În aprilie am constatat că o parte au fost redezgropate iar unele distruse. Mai mult, în iunie ”au căzut”, atât spectaculoasa absidă a băii romane, cât și un solid pilon de la intrarea în casa romană, toate fiind anterior protejate. Punctul de vedere emis de DJC Alba către Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Sibiu și, ulterior, către muzeu și minister susține versiunea beneficiarului lucrării, concluzionând că „afectarea structurilor arheologice s-a datorat în exclusivitate fenomenelor meteorologice”, „multiple furtuni însoțite de ploi torențiale”. Întrebăm din nou: Cum au distrus ploile ziduri protejate deja în pământ și acoperite prin măsuri de conservare subterană care au respectat propunerile din proiectul de conservare și punere în valoare avizat în 2023, și pe baza căruia s-a dat avizul și autorizația de construcție a acestui hotel? - VIDEO

10. Castrul de marș nr. 2 de pe Dealul Robului, localitatea Pui, jud. Hunedoara=Cod RAN 90547.09 - cu o suprafață de 2,9 ha, acesta are o formă aproximativ identică cu cea a fortificației romane de la Sarmizegetusa Regia - Grădiștea de Munte.

Prezintă o anexă aproape patrulateră la vest, construită pe o pantă foarte abruptă, cu o suprafață de 1,7 ha. A fost utilizat de armata romană în timpul războaielor dacice (F. Marcu ,,Urme din războaiele romanilor cu dacii'',,, Zidurile ciclopice'' de la Cioclovina-Ponorici, Revista Limes, nr. 14, 2023, p. 4-8, foto. 7).

Sursa informațiilor Valorificarea și Promovarea Limes-ului Roman Bistrița-Năsăud.

11. The Roman frontiers weren’t just lines on a map—they were an integrated defense network that leveraged the natural landscape to its full potential.

The watchtowers, alongside forts and settlements, formed the backbone of this system, keeping the province safe and ensuring the flow of trade and culture.

The map below highlights the Romans' remarkable mastery of geography.

Sursa informațiilor Alexandru Hegyi.

12. Cercetările arheologice de la Sălnița, com. Vima Mică, jud. Maramureș Punctul Șaua de legătură dintre Custura Cetățelei și Dealul Cetății

În perioada 19-28 august 2024, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, în colaborare cu Clubul de Speologie Montana din Baia Mare și Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie a continuat săpăturile arheologice, cf. Autorizației pentru Diagnostic Arheologic nr. 438 din 30.07.2024, începute în anul 2023 la Sălnița, com. Vima Mică, jud. Maramureș.
Localitatea Sălnița este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul Lăpușului și este atestată documentar în anul 1566 (Szalnapatak). Punctele de hotar „Dealu cseteczi, hegy, egykor vár” (Dealu ceteţii, munte, odinioară cetate) și „Csetecze” (Ceteţe) sau „Cseteczele dealu” (Dealu Ceteţele) sunt amintite în anul 1903 de Josef Kádár în monografia Szolnok-Dobokavármegye.
Punctul Custura Cetățelei se află la 15 km în aval de intrarea râului Lăpuș în defileu, după localitatea Răzoare, la 1 km nord-est în linie dreaptă de la biserica din satul Sălnița. O șa relativ netedă leagă Custura Cetățelei de Dealul Cetății, aceasta din urmă fiind continuată de locurile numite Sub Coastă și Dealul Pogor.
Reamintim că primele cercetări arheologice la Sălnița au fost întreprinse de arheologul clujean István Ferenczi, la finalul anilor ´60 ai secolului trecut, în cadrul unui amplu proiect de identificare și cartare a turnurilor de pază și semnalizare romane din zona Someșului Mare. Cu prilejul perieghezelor pe șaua de legătură dintre „Custura Cetăţelei” și „Cetățea”, acesta a descoperit câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție pe care le-a considerat ca fiind preistorice, sugerând astfel o locuire mai veche în această zonă.
În cursul anului 2013, o parte din membrii Clubului de Speologie Montana Baia Mare (Ioan Pop, Traian Minghiraș și Alexandru Mureșan), Viorel Coroianu și Leon Lazăr, împreună cu arheologul Carol Kacsó și Zamfir Şomcutean conservator la MJIA, cercetează locul numit Custura Cetățelei în vederea verificării informaţiei cu privire la existenţa unui zid realizat din blocuri de piatră. Cercetările întreprinse au relevat existența zidului, acesta fiind documentat arheologic (fotografii, desene, planuri), datarea lui fiind plasată, cu probabilitate, în secolele de mijloc ale mileniului II d.Chr. Totodată, au fost făcute și câteva observații privind structura celor trei porțiuni de zid vizibile atunci. În cursul acestor cercetări nu au fost descoperite alte tipuri de vestigii arheologice (ceramică, obiecte de metal etc.).
În anul 2018, cu prilejul unor noi cercetări arheologice de suprafață în zonă, Marius Ardeleanu, arheolog la MJIA, a descoperit pe pantele nord-estică, estică și sud-vestică a Custurii numeroase artefacte: fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului (a doua jumătate a mileniului II î.Chr.), respectiv perioadei medievale (secolele XIII-XIV d.Chr.).
Pornind de la informațiile menționate mai sus, muzeul băimărean a întreprins, în perioada 2019-2022, săpături arheologice pe dealul „Custura Cetățelei” (campaniile din 2019-2020), peștera Șura Dracului (campaniile 2021-2022), peștera Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică (2022), cu mențiunea că cele două peșteri sunt situate arealul Custurii Cetățelei, respectiv în punctul numit Șaua de legătură dintre Custura Cetățelei și Dealul Cetății (campania 2023).
Bunurile culturale mobile descoperite în urma acestor investigații aparțin eneoliticului final/epocii timpurii a bronzului (cultura Coțofeni, 3.500-2.500 î.Chr.), epocii târzii a bronzului (cultura Suciu de Sus, a doua jumătate a mileniului II î.Chr.), perioadei medievale (sec. XIII-XIV d.Chr.), precum și secolelor XVII-XVIII. Zidul de incintă ridicat în evul mediu a fost documentat pe întreaga porțiune păstrată, constatându-se că în mai multe locuri pietrele fasonate erau legate între ele cu mortar.
Cercetările din anul 2023 s-au desfășurat pe șaua de legătură dintre punctele Cetățea și Custura Cetățelei. Locul se găsește la 450 m est-nord-est de podul peste râul Lăpuș, care face legătura între localitățile Sălnița și Dealul Corbului.
Investigațiile arheologice au urmărit determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor și a complexelor arheologice în acest punct. Pentru aceasta au fost deschise și cercetate două suprafețe cu dimensiuni diferite, una situată în capătul nord-estic al șeii de legătură – S2/2023 cu dimensiunile de 1.20 x 1.20 m - la intrarea pe Custura Cetățelei, iar cealaltă în capătul sud-vestic, spre Cetățea – S1/2023, cu dimensiunile de 5 x1.20 m, orientată nord-vest - sud-est.
În prima suprafață a fost descoperită, în poziție secundară, în solul vegetal, doar o așchie de silex. În cea de-a doua au ieșit la iveală mai multe fragmente ceramice preistorice corodate, realizate din pastă grosieră și semifină, nedecorate. Alături de acestea s-au mai descoperit o așchie de silex și un fragment de mici dimensiuni de la un obiect nedeterminabil de cupru sau bronz. Atribuirea culturală a descoperirilor rămâne deocamdată neclară în lipsa unor elemente de datare sigure. Având însă în vedere faptul că pe Custura Cetățelei, dar și în cele două peșteri amintite mai sus, au fost identificate materiale aparținând culturilor Coțofeni și Suciu de Sus putem presupune că artefactele preistorice descoperite în această campanie arheologică aparțin uneia dintre acestea. Prezența materialelor arheologice preistorice pe șaua de legătură dintre Custură și Cetățea confirmă că și aceasta a fost locuită la începutul sau la finele epocii bronzului.
Cercetările arheologice din anul 2024 au avut ca obiectiv identificarea de vestigii arheologice pe terasările din șaua de legătură dintre punctele Dealul Cetății și Custura Cetățelei; în acest sens a fost deschisă o suprafață cu dimensiunile de 13 m lungime x 1 m lățime, perpendiculară pe terasări. Cercetările arheologice au relevat faptul că și acestea au fost locuite în preistorie, respectiv în epoca târzie a bronzului – cultura Suciu de Sus sau grupul Lăpuș, fapt relevat de fragmentele ceramice descoperite în timpul săpăturilor.
Finanțarea săpăturilor arheologice a fost asigurată din bugetul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, acestea fiind coordonate de dr. Dan Pop.
Echipa de cercetare a fost compusă din Raul Cardoș, muzeograf-arheolog și Zamfir Șomcutean – conservator de la MJIA MM, dr. Alexandru Mureșan, Dragoș Conțiu, Claudiu Grad, Traian Minghiraș, Teodora Tămaș de la Clubului de Speologie Montana din Baia Mare.
O contribuție importantă la cercetările arheologice din 2024 au avut elevii: Andrei Mureșan, Luca Bărbat, Călin Bonte (Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare), Maia Șomcutean (Colegiul de Arte din Baia Mare) și Dan Voinaghi (Colegiul Național Dragoș Vodă din Sighetu-Marmației), precum și voluntarii David Grigor (student la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie), Ramona Mureșan (profesor de geografie la Colegiul Național Mihai Eminescu din Baia Mare) și Marius Voinaghi (inspector școlar, profesor de istorie la Colegiul Național Dragoș Vodă din Sighetu-Marmației).
De asemenea, un colectiv format din dr. Tudor Tămaș, Codruța Valea și Eusebiu Székely de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie au continuat documentarea peșterilor din vecinătatea Custurii Cetățelei.
Concomitent cu efectuarea săpăturilor arheologice au fost realizate investigații magnetometrice în locul numit de localnici Deaul Cetății (Vlad Murgu și Andrei Marincean).
Le mulțumim colegilor noștri de la Direcția Județană pentru Cultură Maramureș dr. Aura Pintea, drd. Florin Pop, Andrei Năsui și Ina Funețan de la Direcția Județană pentru vizitarea șantierului arheologic.
Nu în ultimul rând, mulțumim gazdelor noastre din Sălnița pentru posibilitatea organizării bazei arheologice pe terenul din gospodăria acestora: familia Ioan și Semida Bodea, precum şi amfitrioanei noastre Mara Mariţa.
Având în vedere importanţa acestor descoperiri pentru preistoria și istoria Maramureșului, în special pentru Cheile Lăpușului/Defileul Lăpușului, echipa de cercetare de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș intenţionează să continue cercetările arheologice de la Sălniţa.
Dan Pop
Zamfir Șomcutean, Teodora Tămaș, Dragoș Conțiu, Traian Minghiraș, Alexandru Mureșan, Tudor Tămaș.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

129. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VIII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

duminică, 6 octombrie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu