Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO

1. 𝐈𝐧𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐥𝐢𝐜 𝐝𝐞 𝐛𝐮𝐜𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐥𝐢𝐚𝐣 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐠𝐢𝐧𝐭 (𝟗𝟑,𝟕%) 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐏𝐥𝐞𝐧𝐢𝐭̦𝐚 (𝐣𝐮𝐝. 𝐃𝐨𝐥𝐣)

Dimensiuni: 𝐠𝐫𝐨𝐬𝐢𝐦𝐞 - 5 mm, 𝐝𝐢𝐚𝐦𝐞𝐭𝐫𝐮 - 20 mm, 𝐠𝐫𝐞𝐮𝐭𝐚𝐭𝐞 -14,09 g.
Piesa a fost realizată prin suprapunerea mai multor foi din argint pe un miez de argint, fiind utilizate ca tehnici: 𝑡𝑢𝑟𝑛𝑎𝑟𝑒𝑎, 𝑙𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒𝑎, 𝑏𝑎𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑠̦𝑖 𝑟𝑎̆𝑠𝑢𝑐𝑖𝑟𝑒𝑎.
𝐈𝐧𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐢̂𝐧 𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝟐𝟓 𝐚𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟐𝟑 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐂. 𝐒. 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚̆𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐏𝐥𝐨𝐩𝐬̦𝐨𝐫 în urma săpării unei movile funerare aflate în via lui Ion St. Bârțan, aflată la sud-est de Plenița (jud. Dolj). Piesa a fost găsită la adâncimea de 0,60 m și a făcut parte cel mai probabil din inventarul unui mormânt distrus.
Cu ocazia săpăturii, C. S. Nicolăescu-Plopșor a mai putut identifica un mormânt de inhumație, cu scheletul depus cu capul spre răsărit, picioarele flexate și brațele întinse spre genunchi. În plus, pe fundul gropii, în apropierea umărului drept al defunctului, precum și pe fruntea acestuia a fost presărat ocru roșu. De asemenea, tot în partea dreaptă a acestuia au fost găsite mai multe oase aparținând, cel mai probabil, unei păsări.
𝐃𝐢𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐜𝐫𝐨𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜, 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐞𝐢 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐚 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐢𝐢 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐢𝐬 𝐨𝐫𝐢𝐳𝐨𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐦𝐨𝐫𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐘𝐚𝐦𝐧𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐥𝐧𝐢𝐭 𝐩𝐞 𝐬𝐜𝐚𝐫𝐚̆ 𝐥𝐚𝐫𝐠𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐬𝐮𝐝-𝐞𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐦𝐩 𝐜𝐮𝐩𝐫𝐢𝐧𝐬 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐬𝐟𝐚̂𝐫𝐬̦𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐦𝐢𝐥𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝟒 𝐚. 𝐂𝐡𝐫. 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐣𝐮𝐦𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐦𝐢𝐥𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝟑 𝐚. 𝐂𝐡𝐫.
Material realizat de: 𝑑𝑟. 𝑀𝑎𝑟𝑖𝑢𝑠 𝐶𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑎𝑛 𝐵𝑎̂𝑠𝑐𝑒𝑎𝑛𝑢, 𝑚𝑢𝑧𝑒𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓, 𝑆𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝐼𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒-𝐴𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒.
𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨: Cătălin Vînturici
𝐷𝑒𝑠𝑒𝑛 𝑚𝑜𝑟𝑚𝑎̂𝑛𝑡: C. S. Nicolăescu-Plopșor.
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Nicolăescu-Plopșor, C. S. 1923. Mǎgura din via lui Ion St. Bârțan. Plenița Dolj, în „𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑎. 𝐶𝑢𝑙𝑒𝑔𝑒𝑟𝑖, 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑟𝑖, 𝑑𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑝𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑠̦𝑖 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖, 𝑑𝑖𝑛 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡 𝑠̦𝑖 𝑎𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖”, 1 (6), pp. 85-87; Preda-Bălănică, B., Bâsceanu, M. C., Olariu, B., Ionescu, L., Căminescu, M. M., Boicea, M. 2023. ‘’𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑑𝑖𝑠𝑐𝑖𝑝𝑙𝑖𝑛𝑎𝑟𝑦 𝑎𝑝𝑝𝑟𝑜𝑎𝑐ℎ𝑒𝑠 𝑡𝑜 𝐸𝑎𝑟𝑙𝑦 𝐵𝑟𝑜𝑛𝑧𝑒 𝐴𝑔𝑒 𝑏𝑢𝑟𝑖𝑎𝑙𝑠 𝑚𝑜𝑢𝑛𝑑𝑠 𝑖𝑛 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑎’’, în V. Diaconu, A. Gafincu (edit.), ‘’ 𝑇ℎ𝑒 𝐵𝑟𝑜𝑛𝑧𝑒 𝐴𝑔𝑒 𝑖𝑛 𝐸𝑎𝑠𝑡𝑒𝑟𝑛 𝐸𝑢𝑟𝑜𝑝𝑒: 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑑𝑖𝑠𝑐𝑖𝑝𝑙𝑖𝑛𝑎𝑟𝑦 𝑎𝑝𝑝𝑟𝑜𝑎𝑐ℎ𝑒𝑠’’, Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I"; Piatra-Neamţ: Editura Constantin Matasă.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

2. Zalău-Ortelec Cetate – o privire în lumea bijuteriilor medievale

3. Turnul de epocă romană de la Gâlgău - Valea Strâmturei

Turnul se află la est de localitatea Gâlgău, pe malul estic al pârâului Frânturi, între dealul Frânturi şi vârful Lăzueţi. Amplasat pe prima terasă de pe versantul estic al văii Frânturi, turnul de veghe avea o imagine de ansamblu optimă asupra văii, precum şi asupra versantului sudic al văii Someşului, alături de câmpiile largi care se desfăşoară acolo. Avea contact vizual doar cu cele două turnuri de veghe învecinate. Movila formată de ruinele turnului are în prezent o formă circulară, cu un diametru de aproximativ 10-11 m. Un şanţ înconjurător bine conservat şi un val mult aplatizat se disting clar şi pe imaginile LiDAR.

https://ran.cimec.ro/sel.asp?codran=141143.04

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

4. 𝗛𝗜𝗦𝗧𝗥𝗜𝗔 - 𝗝𝘂𝗿𝗻𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗰𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝘁𝗼𝗿 - 𝗭𝗶𝘂𝗮 𝟭𝟲

O acțiune importantă în Proiectul Histria Multiscalar Archaeological Project (#HMAP), în care colegul nostru, Liviu Iancu, activează în postura de co-field director, este reprezentată de flotația eșantioanelor de pământ din contextele arheologice cele mai semnificative.
Flotația reprezintă un procedeu de separare a particulelor solide de dimensiuni mai mari de restul pământului, cu ajutorul unei instalații care pompează apă printr-o rețea de plase. Particulele solide mai mari rămase în plase sunt mai apoi sortate, specialiștii selecționând diverse elemente de interes, precum semințele carbonizate de plante ori oase și solzi de pește din vechime.
În imagini, Liviu realizează acest procedeu alături de Susan Allen, arheobotanistă, profesoară la Universitatea din Cincinnati, din SUA. Semințele selectate în urma flotației eșantioanelor de pământ colectate din săpătură vor fi analizate de Susan în scopul stabilirii unor aspecte precum dieta histrienilor și principalele soiuri de plante cultivate de aceștia în antichitate, precum și aspectul mediului înconjurător în vechime.
Examinările multiple de arheobotanică, zooarheologie, arheoihtiologie, antropologie fizică, dublate de analize de izotopi stabili, radiocarbon și ADN antic reprezintă metode importante utilizate de cercetătorii angrenați în HMAP pentru atingerea obiectivului lor principal: înțelegerea aprofundată a interacțiunilor dintre comunitatea umană de la Histria și mediul înconjurător, din epoca arhaică până la sfârșitul dominației romane în Dobrogea.
Proiectul HMAP este condus de Universitatea din Texas și de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București și a implicat de-a lungul timpului specialiști din SUA, România, Franța, Polonia, Ucraina și Grecia, precum și studenți din România, SUA, Ucraina și Republica Moldova.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

5. Apar și primele descoperiri pe șantierul nostru.

Deși este foarte cald și pământul foarte tare, echipa de tineri cu care lucrez face tot ce poate ca să progresăm.
Aplicăm tactica pauzelor frecvente ca să facem față caniculei, dar ne ținem de obiectiv.
Rămâneți alături de noi pentru a fi la curent cu ceea ce reușim să facem pe șantierul arheologic de la Topolița.

#archaeology #prehistory #tools #flint #team #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Se deschid porțile, la șantierul arheologic Băile Figa – cea mai generoasă sursă de lemn preistoric din toată Europa de Est

7. „Cineva” se joacă cu cercurile, mai trage niște linii, ba zgârie și ceva litere, iar - peste secole, deștepții zic că era o cabală creștino-moldavă de cea mai pură speță (piatră funerară de la Bălinești)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. 𝐁𝐫𝐚̆𝐭̦𝐚𝐫𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐭𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐚𝐬𝐚𝐫𝐚𝐛𝐢, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐃𝐨𝐥𝐣, 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐗𝐈𝐕-𝐗𝐕, 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐚𝐟𝐥𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢.

𝐷𝑒𝑠𝑐𝑟𝑖𝑒𝑟𝑒: „𝐵𝑟𝑎̆𝑡̦𝑎𝑟𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑠𝑎̆, 𝑐𝑢 𝑐𝑜𝑟𝑝 𝑚𝑎𝑠𝑖𝑣 𝑠̦𝑖 𝑡𝑜𝑟𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑎𝑚𝑏𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑒𝑡𝑒 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑖 𝑖̂𝑛 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑖𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖. 𝐿𝑎 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑐𝑎𝑝𝑒𝑡𝑒, 𝑖̂𝑛 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑒 𝑙𝑒𝑎𝑔𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑟𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡, 𝑠𝑒 𝑎𝑓𝑙𝑎̆ 𝑐𝑎̂𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑏𝑢𝑡𝑜𝑛 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒. 𝐶𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎̂𝑡𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑢𝑛 𝑠̦𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑛𝑢𝑙𝑒 𝑚𝑖𝑐𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑡. 𝑃𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑙𝑎̆𝑐𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑢𝑠̦𝑖 𝑐𝑎̂𝑡𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑏𝑢𝑡𝑜𝑛𝑖, 𝑙𝑎 𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑐𝑎̆𝑟𝑜𝑟𝑎 𝑠-𝑎 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑢𝑛 𝑓𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑡 𝑟𝑎̆𝑠𝑢𝑐𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑙𝑎̆. 𝑆̦𝑖 𝑖̂𝑛 𝑠̦𝑎𝑛𝑡̦𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑡𝑜𝑟𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖, 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢-𝑧𝑖𝑠 𝑎𝑙 𝑏𝑟𝑎̆𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑖, 𝑠-𝑎 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑒𝑚𝑒𝑛𝑒𝑎 𝑢𝑛 𝑓𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑡 𝑟𝑎̆𝑠𝑢𝑐𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑙𝑎̆.
𝐃𝐢𝐦𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢: D=5,8 cm, G=63,19 g.
𝐃𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟏𝟗𝟔𝟑, 𝐭𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐚𝐬𝐚𝐫𝐚𝐛𝐢 (𝐣𝐮𝐝. 𝐃𝐨𝐥𝐣) 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐮𝐬 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐛𝐫𝐚̆𝐭̦𝐚̆𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐫𝐠𝐢𝐧𝐭 𝐬̦𝐢 𝐮𝐧 𝐥𝐨𝐭 𝐝𝐞 𝟓𝟔𝟏 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐧𝐞𝐝𝐞, 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐞 𝐢̂𝐧 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐢 𝐌𝐢𝐫𝐜𝐞𝐚 𝐜𝐞𝐥 𝐁𝐚̆𝐭𝐫𝐚̂𝐧 (𝟏𝟑𝟖𝟔–𝟏𝟒𝟏𝟖) 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐟𝐢𝐮𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢𝐚, 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢𝐥 𝐈 (𝟏𝟒𝟏𝟖–𝟏𝟒𝟐𝟎). Cele mai multe monede în număr de 476 - sunt ducați emiși de Mircea cel Bătrân. Locul descoperirii se afla la 150 m sud de șoseaua Craiova Calafat, în zona kilometrului 76”.
Celelalte trei brățări asemănătoare celei de la Craiova se află la MNIR - București.
𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨: Muzeul Olteniei
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Gheorghe Popilian, „𝑇𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒𝑣𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝐵𝑎𝑠𝑎𝑟𝑎𝑏𝑖” în Comunicări, Seria Numismatică II, Craiova, 1953; Varia Archaeologica (I), „𝑇𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑜𝑣𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑠̦𝑖 𝑅𝑒𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎 𝑀𝑜𝑙𝑑𝑜𝑣𝑎”, editori: Dan Aparaschivei, George Bilavschi, Ludmila Pîrnău, Cluj-Napoca, 2020, Editura Mega;

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

9. O nouă zi pe șantier, cu descoperiri frumoase.

Tinerii din echipă s-au mobilizat exemplar și am recuperat vestigii prețioase.
Acum avem mai mult spor după un prânz monastic oferit cu generozitate de părintele arhimandrit Mihail Daniliuc de la Schitul Vovidenia, care, ca în fiecare an, vine la noi pe șantierul arheologic.

#archaeology #prehistory #discovery #heritage #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. De la distanțe mari, din zone probabil legendare pentru eneolitic, erau aduse roci vulcanice din care, cu multă trudă, erau făcute topoare, care puteau să aibă și alte valențe decât cele utilitare.

O descoperire frumoasă, realizată azi, a putut fi scoasă la lumină pentru că băieții noștri au avut energie furnizată prin generozitatea domnilor Lucian Mironeasa și Radu Hritcu!

#archaeology #prehistory #Neamț #heritage #museum

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. Tabără de arheologie la Cetatea Dacică de la Tilișca: 19 elevi din Sibiu au învățat istorie călcând pe urme strămoșilor

12. Se deschid porțile, la șantierul arheologic Băile Figa – cea mai generoasă sursă de lemn preistoric din toată Europa de Est

13. Valea Buzăului, un cimitir preistoric ascuns. Descoperirea care rescrie istoria României

117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

joi, 8 august 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu