Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO

1. O casă medievala bănățeană, prinsă cu toate elementele constitutive, pe nivelul de identificare.

Urmează chirurgia stratigrafică, anexele dar străvechile morminte pe care și-au așezat satul cei deocamdată fără nume!

Sursa informațiilor Simion Mihaela.

2. A început cea de-a opta campanie de săpături arheologice la Igriș!

În acest an, campania de săpături arheologice sistematice la mănăstirea medievală de la Igriș, com. Sânpetru Mare, jud. Timiș, se desfășoară până pe 26 iulie.

Organizat de muzeul nostru, proiectul este coordonat de dr. Daniela Tănase, responsabil științific, Zsuzsanna Kopeczny, arheolog medievist, și Ștefan Popa, biolog.
Campania prezintă o parte din măreția fostei mănăstiri cisterciene Egres. Situat pe raza comunei Sânpetru Mare, situl arheologic este unul dintre cele mai importante din epoca medievală și la nivel național. Mănăstirea de la Igriș a fost reprezentativă pentru Regatul Maghiar medieval, aici fiind înhumați regele Andrei al II-lea (1205-1235) și soția sa, Yolanda de Courtenay, conform surselor documentare.
Poveștile Banatului sunt departe de a fi cunoscute în totalitate, mai ales când ne referim la zona de câmpie și la epoca medievală. În 2013, printr-un parteneriat între Muzeul Național al Banatului și Universitatea Catolica Peter Pazmany din Budapesta, a început cercetarea la abația cisterciană de la Igriș, iar din 2016 au fost deschise mai multe șantiere arheologice.
Urmăriți-ne pentru descoperiri și actualizări ulterioare despre acest prețios sit.

#mnat #igriș #săpături

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

3. În contextul deschiderii restaurării Mănăstirii Războieni, unde avem cunoștința despre înmormântarea colectiva pentru ostenii lui Ștefan cel Mare, căzuți la Valea Alba în lupta cu turcii din 1476, am putea profita de un bun prilej pentru studierea osemintelor, completând o serie de studii și cunoștințe privind modul de producere a leziunilor și implicit a metodelor de luptă sau armelor folosite.

Deocamdată, concluzii - cel puțin interesante, au fost obținute de la studierea osemintelor de războinici de pe locul luptei de la Visby (1361). Aici s-au studiat aproximativ 1185 schelete dar mai există în preajma o movilă ce conține aproximativ 400 de schelete.
Vorbim despre o confruntare între oastea de țară a gotlandezilor - în care au fost mobilizați bărbații capabili să poarte arme dar s-au găsit și invalizi - și războinicii profesioniști ai danezilor. Rezultatul a fost că danezii i-au sfărâmat literalmente pe gotlandezi și i-au aruncat în groapa comună, unii cu tot cu armură, deși practica generală arată că asemenea bunuri se recuperau de pe câmpurile de luptă.
Din studiul osemintelor - caracteristic pentru Visby - s-a constatat că cele mai multe lovituri s-au numărat la nivelul membrelor inferioare, în special la piciorul stâng. Ceea ce se explică din poziția inițială de luptă, cu piciorul stâng postat în față. Apărarea acestuia devine extrem de dificilă, atunci când inamicul face simula un atac la cap, obligând la ridicarea scutului, astfel încât atacul propriu-zis să se deschidă la piciorul descoperit.
Faptul ca piciorul drept este statistic al doilea ca număr de lovituri încasate, se explică prin mișcarea de retur, după atacarea piciorului stâng. O altă explicație - dedusă din faptul că multe dintre lovituri se regăsesc pe partea exterioară - constă în faptul că unii luptători erau călare și își creau spațiile de manevră dinspre dreapta, cu expunerea piciorului drept.
Capul este următoarea parte a corpului care adună statistic cele mai multe leziuni, iar cea mai mare parte dintre lovituri arată că s-au administrat dinspre partea dreaptă, întrucât majoritatea războinicilor erau dreptaci.
Membrele superioare prezintă mult mai puține urme de lovituri iar pentru zonele torsului nu sunt înregistrate leziuni.
Așadar, analizând totalitatea leziunilor existente pe schelete se poate constata că acestea au fost provocate de războinici care au urmat un oarecare stagiu de pregătire specific, găsindu-se anumite specificități în dinamica loviturilor: prima lovitură era administrată la genunchiul piciorului stâng (posibil cu o mișcare de simulare a atacului la cap), astfel nefericitul cădea fără să mai poată continua lupta iar următoarea lovitură o primea la cap. Doar că această lovitură îi era administrată de luptătorul din linia a doua.
Pe lângă aceste traume primite în lupta corp la corp, sunt evidențiate urme ale loviturilor de arbaletă. Se presupune că arbaletierii erau amestecați cu pedestrime și trăgeau la întâmplare în inamic. Unele săgeți străpungeau craniile victimelor.

Sursa informațiilor Josanu Vitalie.

4. Istoria unui loc se scrie greu uneori, din lipsa informațiilor.

Documentele și cronicile au consemnat, în cazuri fericite, doar evenimente importante. Însă trecutul unei localități nu se rezumă doar la atât. Au existat oameni care au muncit, care au creat, care au circulat, care au adus și au transmis idei. Toate acestea sunt înmagazinate în vestigiile pe care noi, arheologii, ne străduim să le scoatem la iveală și să le redăm publicului.
Istoria de aproape 600 de ani a Târgului Neamț ar fi fost extrem de sumară dacă nu aveam și vestigii arheologice care să completeze substanțial trecutul acestui mic orășel de provincie.
Vestigiile reprezentative le-am reunit într-o expoziție temporară, intitulată ,,Târgul de sub oraș. Mărturii arheologice medievale și moderne descoperite în Târgu Neamț", care poate fi vizitată la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț.
Pe caniculă, vizitarea sălilor răcoroase ale muzeului poate fi o alternativă!

#archaeology #history #medieval #Neamț #town #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. Vase spectaculoase, decorate cu elemente antropomorfe, au fost realizate și utilizate de o comunitate a culturii Precucuteni ale cărei urme încercăm să le descifrăm din anul 2019.

Deși am recuperat doar câteva fragmente, potrivirea foarte bună cu vase întregi descoperite la Baia, în jud. Suceava, dar și în alte zone din estul României, ne determină să credem că este vorba de un anumit tipar comportamental și de o anumită simbolistică a acestor vase.
Colegul Constantin Aparaschivei le-a analizat și le-a discutat într-un articol apărut în cel mai recent număr al revistei Memoria Antiquitatis.

#prehistory #archaeology #pottery #millenia #heritage #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Arheo-îndeletniciri de cod roșu!

Știți obiectele alea frumoase, din vitrinele muzeelor, ce devin actori într-o poveste scrisă, regizată și pusă complex în scenă de oamenii muzeelor? Așa se scot, cu migală, efort, știință, spre a nu rupe ceva din fragila carte a istoriei! Aici un sit cu de toate, mare, dens, dar frumos! Preistorie, perioadă clasică - sec II-IV, migrații și ev mediu și de toate, într-o îndârjire milenară de a valorifica un spațiu mai înalt, dintre două surse de apă, cu o excepțională vizibilitate. Sate uitate, morminte străvechi, povești nespuse încă ce, ca într-un aproape miraculos puzzle, se vor dezvălui cu trudă!

Sursa informațiilor Simion Mihaela.

7. 𝗛𝗜𝗦𝗧𝗥𝗜𝗔 – 𝗝𝘂𝗿𝗻𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗰𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝘁𝗼𝗿 – 𝗭𝗜𝗨𝗔 𝟭𝟬

Proiectul Histria Multiscalar Archaeological Project (#HMAP), în care colegul nostru, Liviu Iancu, activează în postura de co-field director, a cuprins într-o fază inițială cinci campanii de săpături arheologice pe Platoul cetății Histria, derulate în anii 2018, 2019, 2021, 2022 și 2023.
În decursul acestor campanii, au fost cercetate două secțiuni: Kiln Trench, ajunsă la o suprafață de 63 m2, în care 14 morminte de epocă romană suprapun un cuptor de olar datând din perioada greacă clasică și Road Trench, cu o suprafață de 13,5 m2, unde s-a realizat o secțiune transversală a unui drum amenajat pentru prima dată în secolul al IV-lea î.e.n. și a cărui utilizare a continuat cel puțin până în secolul al IV-lea e.n., poate și mai târziu.
Descoperirile din aceste secțiuni vor contribui, în urma analizelor post-săpătură, la mai buna înțelegere a relațiilor dintre comunitatea umană de la Histria și mediul înconjurător, din epoca arhaică până la sfârșitul dominației romane în Dobrogea, obiectivul principal al HMAP, proiect condus de Universitatea din Texas și de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București.
În perioada în care descoperirile efectuate până acum vor fi analizate, studiate și publicate, săpăturile vor fi suspendate în acest sector. În consecință, pentru conservarea în stare optimă a vestigiilor rămase pe loc, a fost luată decizia acoperirii complete a celor două secțiuni cu material geotextil și pământ, folosindu-se deopotrivă mijloace mecanizate și contribuția fizică a muncitorilor și arheologilor.
Deși la reluarea săpăturilor reexcavarea unei cantități atât de mari de pământ va fi costisitoare, atât ca bani, cât și ca timp, integritatea patrimoniului cultural primează, ne asigură Liviu Iancu.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

8. Zalău-Ortelec Cetate: o privire în lumea bijuteriilor medievale

9. Am început de astăzi a șasea campanie arheologică în situl pluristratificat de la Topolița, din județul Neamț.

Chiar dacă nu sunt cele mai optime condiții, încercăm să ducem și această campanie la bun sfârșit.
Suntem mai puțini în acest an, dar ne vom strădui să ne îndeplinim obiectivul.
Deocamdată ne căutăm forțele, dar poate în zilele următoare vom avea și descoperiri.

#archaeology #prehistory #team #CMNN

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

miercuri, 7 august 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu