Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO

1. Recent, am publicat, în cadrul unui colectiv de autori care îi include și pe Nikolaos Kargopoulos, Antonio Valenciano, Panagiotis Kampouridis, Laurențiu Ursachi și Bogdan-Gabriel Rățoi, o nouă lucrare care descrie resturi fosile de carnivore descoperite în estul României.

Piesele fosile de acest tip sunt destul de rare și includ piese fosile care au aparținut unor reprezentanți ai familiilor hienelor, felidelor, canidelor, urșilor, focilor și mustelidelor. Acestea au trăit unele în timpul Miocenului târziu (aprox. 9,5-7 milioane de ani în urmă) și altele în timpul Pliocenului (aprox. 5-3,5 milioane de ani în urmă).
Lucrarea poate fi citită în întregime gratuit pe site-ul revistei științifice în care a fost publicată, Rivista Italiana di Paleontologia e Stratigrafia, accesând link-ul: https://riviste.unimi.it/.../RIPS/article/view/22194/21382

Sursa informațiilor Ştefan Vasile.

2. O ”vizită” la 𝐎𝐜𝐧𝐚 𝐒𝐢𝐛𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢

Am văzut, zilele trecute, ce activități au studenții pe șantierul arheologic de la Capidava așă că, astăzi, vă propunem o ”vizită” la 𝐎𝐜𝐧𝐚 𝐒𝐢𝐛𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢. Nu la băi , ci pe 𝑠̦𝑎𝑛𝑡𝑖𝑒𝑟𝑢𝑙 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐-𝑠̦𝑐𝑜𝑎𝑙𝑎̆ pe care departamentul nostru îl are acolo.
În prima parte a zilei studenții sunt ghidați în ceea ce presupune partea de săpătură arheologică și documentarea cercetării dintr-un sit , iar spre finalul zilei se ocupă de desenul ceramicii arheologice .

#arheologie #istoriesipatrimoniusibiu #ulbs #istorie #culturalheritage

Sursa informațiilor Istorie și Patrimoniu - Sibiu.

3. În data de 4 iulie 2024 specialiștii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș au participat la una din activitățile desfășurate în cadrul Taberei de Vară organizată de Școala din Băița de sub Codru și anume vizitarea unui sit arheologic din zona Codrului.

Pentru exemplificare a fost ales situl de la Bicaz. Togul Nemților unde este documentată o necropolă tumulară de la finele epocii bronzului, cele 31 de movile funerare din cadrul cimitirului fiind foarte bine conservate până în zilele noastre. Cu acest prilej au fost prezentate rezultatele obținute în urma sondajului arheologic efectuat de Carol Kacsó în anul 1978.
Prelegerea susținută de Dan Pop a urmărit prezentarea generală a descoperirilor arheologice din această zonă etnografică, începând de la cele paleolitice (circa 10.000 î.Chr.) și terminând cu cele medieval timpurii (sec. VII-IX d.Chr.). A fost amintit faptul că cele mai numeroase situri arheologice din această zonă aparțin epocii bronzului (3500-950 î.Chr.). S-a discutat și despre tezaure și comori, depozite de piese de bronz și alte lucruri fascinante pentru elevi, fiind amintită și brățara/veriga de picior de la Băița de sub Codru, punctul Deasupra Pomăriei.
A fost evidențiat faptul că numărul mare de situri arheologice identificate în hotarul comunelor Bicaz și Oarţa de Jos se datorează în primul rând regretatului profesor de istorie Traian Rus şi generaţiilor de elevi de la şcolile din Oarţa de Sus şi Bicaz pe care acesta i-a îndrumat spre recuperarea vestigiilor arheologice.
Acestora li se adaugă cercetările sistematice de teren întreprinse, în diferite perioade, de colectivul de arheologi de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie: Carol Kacsó, Ioan Stanciu, Dan Pop, Raul Cardoş, Marius Ardeleanu, Bogdan Bobînă.
Profesorii însoțitori de la Școala din Băița de sub Codru: Anamaria Mihaela Tănase, Claudiu Covaci, Andrea Pop, Andrea Blidar, Dina Dumuța și Simona Ciurdaș.

Foto: Zamfir Șomcutean

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

4. Peștera Ghețarul de la Vârtop, casa omul de Neanderthal din Apuseni. Cum se poate vizita „Peștera Minunată” din Alba

5. Aplicarea tehnologiei în arheologie nu mai este o utopie.

Pentru a înțelege mult mai bine diferite aspecte ale timpurilor preistorice, în special pentru eneolitic, am reușit să avem o colaborare cu mai mulți specialiști din Polonia, împreună cu care ne propunem să studiem diferite materiale atribuite culturilor Ceramicii Liniare și Precucuteni.
Un astfel de demers implică scanarea tomografică și modelarea 3D a unor statuete de lut atribuite culturii Precucuteni, descoperite recent. În acest fel vom putea creiona detalii prea puțin cunoscute până acum despre modul cum erau realizate aceste obiecte cu implicații religioase.
Arheologia este fascinantă, deloc ușoară, dar cu mulțumiri greu cuantificabile!
Mulțumiri: Anna Rauba-Bukowska și Maciej Dębiec!

#archaeology #3D #prehistory #Precucuteni #technology #Neamț #Poland #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Text din monografia Bistriței:

„Cahle cu reprezentarea luptei Sf. Ladislau cu cumanul, s-au transmis în patru piese în trei variante de smălțuire (fig. 2ab). Piesele inițiale au conținut o întreagă scenă, în care se contemplă o succesiune de doi călăreți, din care al doilea este regele care îl înhață de chică pe cumanul aflat în fața lui. Prin excepție, reprezentarea depășește obișnuitul pătrat/dreptunghi vertical, cu care ne întâlnim frecvent, pentru a trata scena de luptă pe lățime. Lățimea de 21,5 cm corespunde altor piese care au avut format mai apropiat de un pătrat. Lungimea inițială a atins circa 22,5 cm. Un fragment de capăt ne arată că piesele au fost bine atașate de o închidere semitubulară.
.................................................
A apărut în Moldova de mai multe ori. Din ciclul de scene dedicate vieții sfântului, aceasta nu este deloc una tipică și chiar socotită unicat. Tragerea de pe cal, prin apucarea de păr nu este nici măcar o realitate curentă a vreunei confruntări de călăreți aflați în urmărire. Sfântul este identificabil prin aceea că posedă două atribute: coroana regală și celebra sa secure. Apucarea de chică reapare doar în scene pictate unde cumanul este deja doborât, regele îi trage capul în spate pentru ca fecioara salvată (Ladiva) să-i poată reteza gâtul (în Secuime, la Ghelința – secolul XIV). Analogia cea mai bună de pe cahle este cu piese de la Baia, în realizări deosebite și cu surse de inspirație neidentificate . La Baia, cahle cu sfântul au compus singurul ciclu de piese care reprezintă etapele diferite ale narațiunii sale hagiografice. Modelate cu mâna, cahlele au aspectul propriu care le trage în jos, spre vremuri din preajma mijlocului de veac XV. Indubitabil sunt legate de mediul cultural catolic, de unde au migrat în cel ortodox. Scena ne îndreaptă către o selecție foarte laică de figurare, în care a rămas numai mesajul de înfrângere al unui inamic, între timp, metamorfozat în tătaro-mongol ori turc. Din comparații, inspirația se întrevede dinspre Polonia, nu Ungaria, după ce cultul acelui sfânt a câștigat în amploare datorită regelui Ludovic I de Anjou. Descoperirile de acolo au fost datate inițial după anul 1476 , dar mai nou datarea este mai largă, pentru întregul veac XV . Dar, nici aceste piese nu par să acopere domnia lui Ștefan cel Mare, ci doar antecedentele ei. Oricum, reprezentările sfântului pe cahle, în variante diferite, au continuat până la Reformă.
Așa cum am observat și mai sus, integrarea în sobe a diluat semnificativ, dacă nu cumva a eliminat cu totul, mesajul religios al reprezentărilor, decorativul trecând pe prim plan. Cea mai bună dovadă în sensul arătat este că reprezentările lui Ladislau se reiau la Curtea de Argeș și Cotmeana (Țara Românească), în prima jumătate de secol XVI , după modele de la Alba Iulia și Ungaria Centrală. Ironic, după primele descoperiri din România, nici arheologii nu și-au dat seama rapid pe cine reprezintă. Primele publicații l-au socotit un alt „cavaler”, aproape în turnir.”
În imagine, Sf. Ladislau „relaxat”, cu halebardă pe umăr, cu capete de turci prin jur (datare la început de sec. XVI) (calitatea imaginii aparține Mariei-Venera Rădulescu)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. Antichitatea târzie este reprezentată în zona Neamțului prin numeroase așezări și foarte puține descoperiri funerare, deși acestea din urmă sunt spectaculoase.

Lucrări edilitare efectuate cu decenii în urmă au scos la lumină, în apropierea orașului Târgu Neamț, inventare provenite din morminte specifice sec. IV p. Chr. (Cultura Sântana de Mureș), care confirmă existența unor necropole.
Interesant este faptul că în această zonă au coexistat două manifestări culturale oarecum diferite, care aveau și obiceiuri funerare diferite: cultura Sântana de Mureș și cultura Tumulilor Carpatici.

Câteva detalii pot fi consultate aici: https://www.academia.edu/2540908

#archaeology #antiquity #funeral #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Șmig: superlativa de reprezentare a unei bătălii din prima jumătate de veac XV, sub pretextul luptei de la Chiraleș (sec. XI).

Fragmentele scot la iveală doar reprezentările de cumani căsăpiți (jos, la picioarele cailor, cu urme de lovituri de lame) și unul cu răcnet de moarte: o lovitură de lance în obrazul stâng, alta în umărul stâng și o înțepătură de spadă în plin piept.
Când schelele vor dispare și restaurarea va fi terminată, scena va face carieră în istoria artei și istoria militară. Dar nu am nici o siguranță că românii vor putea profita de pe urma ei.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Tezaurul de argint de la Lupu și o parte din tezaurul de la Căpâlna, expuse în Olanda. Muzeul din Alba Iulia, partener

10. „Tainele de sub pământ”, episodul al III-lea Continuăm campania media pe care Muzeul Județean Buzău a derulat-o, în ultimii ani, cu scopul de a familiariza publicul cu aspectele mai puțin cunoscute ale activităților muzeale ce au loc la Buzău. Urmărind miniseria „Tainele de sub pământ” veți avea prilejul să descoperiți lucruri interesante, unele dintre ele inedite, despre cercetarea arheologică și despre o parte dintre siturile arheologice buzoiene. În acest episod vă aducem în atenție Termele Romane de la Pietroasele. Prezintă: dr. Daniel Costache, managerul Muzeului Județean Buzău, și Gabriel Stăicuț, muzeograf în cadrul Muzeului Județean Buzău. - VIDEO

11. Cum exploatau oamenii apele sărate din zona subcarpatică a Neamțului acum câteva mii de ani este dificil de stabilit în detaliu.

Există opinii, sunt și certitudini, avem și evidențe. Cercetările arheologice și cele etnografice oferă o serie întreagă de indicii.
Dar ce amenajări făceau oamenii preistoriei și antichității la aceste surse de sare nu știm cu certitudine. Totuși, vestigii arheologice de dată mai recentă pot ajuta la înțelegerea comportamentului vechilor comunități pentru ca accesul la sursele de sare să fie facil.
După cum o arată unele descoperiri de dată recentă realizate de noi, lângă izvoare existau amenajări simple, de lemn, astfel încât se se poată ajunge ușor la izvorul sărat și să poată fi așezate în siguranță recipientele pentru apă sărată.

Despre ce a însemnat sarea pentru vechile comunități umane puteți citi și aici: https://www.academia.edu/103626060

#salt #archaeology #nature #woodstructure #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

marți, 6 august 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu