Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO

duminică, 8 octombrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I

1. Vă spuneam că am început prelucrarea materialelor arheologice din săpătura noastră recentă de la Topolița.

Un interes aparte îl prezintă vestigiile neolitice atribuite culturii Ceramicii Liniare (LBK).
În acest an am avut o descoperire interesantă atribuită acestei culturi, dar vom reveni cu detalii în viitor.
PS. - Specialiștii din Polonia și Germania se arată din ce în ce mai interesați de acest tip de descoperiri.

#archaeology #LBK #Prehistory #neolithic #pottery

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Templu roman descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Sursa: Youtube Utilizator: mcdrtube

3. Castrul roman de la Praetorium (Mehadia) 2023.

Cercetări arheologice desfășurate pe latura de nord a castrului roman de Universitatea de Vest din Timișoara în colaborare cu Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, Academia Romana - Filiala Timișoara.

Sursa informațiilor Victor Bunoiu.

4. 𝙋𝙤𝙥𝙚𝙨̦𝙩𝙞-𝘼𝙧𝙜𝙚𝙙𝙖𝙫𝙖 –> 𝙅𝙪𝙧𝙣𝙖𝙡 𝘿𝙚 𝙎𝙖̆𝙥𝙖̆𝙩𝙪𝙧𝙖̆ –> 𝙕𝙞𝙪𝙖 𝟭

Colegul nostru, Liviu Iancu, va efectua pentru o lună cercetări arheologice la Cetatea Popești-Argedava, una dintre cele mai importante dave getice din perioada La Tène târzie (150-1 î.e.n.). Liviu va investiga influențele mediteraneene asupra civilizației getice în această perioadă.
Cetatea getică de la Popești este situată pe cel mai proeminent promontoriu de pe cursul inferior al râului Argeș și, de-a lungul timpului, a oferit arheologilor șansa unor descoperiri de mare anvergură, ceea ce l-a determinat pe unul dintre aceștia, reputatul profesor Radu Vulpe să identifice ipotetic dava de aici cu Argedava, din sursele scrise, centrul local de putere unde ar fi domnit tatăl regelui Burebista.
Așezarea geografică foarte prielnică a făcut însă ca promontoriul să fie ocupat nu doar în perioada antică, diferite forme de activitate umană desfășurându-se din epoca bronzului până în prezent. Astăzi, de pe latura sa de est se pot vedea în zilele senine Palatul Parlamentului și Catedrala Mântuirii Neamului din București.
Participarea lui Liviu la cercetări se desfășoară în cadrul săpăturilor arheologice efectuate până la finalul lunii septembrie de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București, în zona B a sitului.

#cercetarearheologică #Popești_Argedava #civilizațiegetică

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

5. în prim plan - șantierul de la Movila Mică

în prim plan - șantierul de la Movila Mică
în mijlocul lanului de floarea soarelui, ca o stafie în plină zi - castrul mic
în plan îndepărtat - DN 65A

Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

6. Castrul mare văzut de la nord

Castrul mare văzut de la nord
se disting relativ ușor laturile de nord și de vest
la sud de castru - Rusca Fundaților
la vest de castru - terasa spre Călmățui și izvoarele
în centrul castrului se mai văd urmele săpăturilor din 2021-2022 (cultura de trifoi nu a fost întoarsă), care secționează o bandă de culoare mai deschisă, care este incinta târzie
în marginea terasei - secțiunea L, deschisă în acest an, care taie poarta de vest

Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

7. Faianță din Marea Britanie în săpăturile arheologice de la Universitate

În toamna anului 2022, au fost organizate săpături arheologice în curtea interioară a Palatului Universității din București, coordonate de Muzeul Muncipiului București.
Cercetările arheologice din zona de vest a curții interioare, în dreptul Facultății de Matematică, au condus la identificarea a două clădiri care figurează pe planul Borroczyn (1847), anterioare momentului construirii Universității, între 1857 și 1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Clădirea nr. 1 este alcătuită din 7 camere. În zona camerei nr. 2 au fost descoperite o serie de fragmente din faianță de import.
În anumite cazuri, am putut stabili modelul sau producătorul. De exemplu, au fost identificate fragmente de farfurii cu modelul „Willow”, realizate cu albastru, ce redau o poveste de dragoste din China. De asemenea, a fost descoperit un fragment de farfurie cu modelul „Florentine China”-varianta Pearl, atribuit S. Alcock&Co. Hill Pottery Burslem din Staffordshire, Marea Britanie, produs între 1830-1840.
Se disting două fragmente de mărci de producător: „S ALCOCK CO“ (utilizată de Samuel Alcock & Co. între 1828 – 1859) și „MALING” (utilizată de Maling Collectors Society între 1817-1853).
Cercetările arheologice din curtea interioară a Universității din București au fost reluate în primăvara acestui an, urmând să revenim cu alte descoperiri inedite.
Dr. Adelina-Elena Darie
Conservator
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

8. De la Porolissum-Moigrad la Dăbâca

Sursa: Youtube Utilizator: TVR

9. Ce căpetenie trebuie să fi fost așezată în acest tumul, absolut impresionant, descoperit foarte de recent în pădurile județului Neamț!

3 m înălțime și 30 m diametru înseamnă o movilă alcătuită din sute de metri cubi de pământ, și care era vizibilă de la kilometri depărtare.
Iar acest tumul este doar emblema unei necropole alcătuită din alte 9 movile mai mici, care așteaptă să fie investigate.
Arheologia, mereu surprinzătoare.
Județul Neamț are un patrimoniu arheologic fantastic.

#archaeology #mounds #discovery #Neamț #tumulus

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. Secțiune prin via sagularis în fața turnului de incintă și un canal care se vărsa în rigola care mărginea via sagularis!

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

11. 𝟏𝟔. 𝐒𝐀𝐓𝐔𝐋 𝐆𝐇𝐄𝐑𝐃𝐀𝐍𝐀: 𝐑𝐀𝐏𝐎𝐑𝐓 𝐏𝐑𝐄𝐋𝐈𝐌𝐈𝐍𝐀𝐑 𝐀𝐋 𝐒̦𝐀𝐍𝐓𝐈𝐄𝐑𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐀𝐑𝐇𝐄𝐎𝐋𝐎𝐆𝐈𝐂

Groapă, Monteoru IC3, SII

Locuință, Cucuteni A3, SII

Straturi din Monteoru (sus) și Cucuteni (jos)

Ciocan piatră, Monteoru

Șanț diagnoză SI

Ceramică Cultura Jigodin

Ceramică Monteoru

Coadă de polonic, Cucuteni A3

Ceramică Monteoru

Sondaj SIII

Fragment topor

Ceramică Monteoru

Cercetare SII, strat din epoca bronzului

În perioada 21-25 august 2023, în localitatea Gherdana, com. Tătărăști, județul Bacău, s-a desfășurat o acțiune de diagnoză arheologică în punctul ”La movile”. Echipa a fost coordonată de către dl lector univ. dr. Sorin Ignătescu, arheolog expert și prodecanul Facultății de Istorie și Geografie, din cadrul Universității ”Ștefan cel Mare”, Suceava. Din echipă au făcut parte studenți din România și Republica Moldova.
Programul de lucru a fost unul matinal, ținând cont de temperaturile ridicate din perioada amintită. Astfel, programul de trezire a fost la 4:20, iar plecarea de pe sit la ora 14:30.
Săpăturile de diagnoză au vizat trei sectoare: pe movila din sud (sectorul I), pe movila deteriorată (sectorul II) și pe platoul din proximitate (Dealul Ruja, sectorul III). În urma acestor sondaje, informațiile au fost de-a dreptul uimitoare. Astfel,
𝟏. 𝐒𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐈, cel mai sudic și mai puțin înalt, are o formă semilunară îngustă și este acoperit cu pășune. Deși materialele aflate la suprafață nu sunt abundente, un sondaj de 1 x 2 m (S I), orientat nord-sud, a arătat că aici a fost săpat un șanț de împrejmuire de mici dimensiuni, cu o orientare NV-SE, cu o deschidere la partea superioară de circa 0,60 m și o adâncime de la nivelul antic de călcare de circa 0,50 m. În umplutura sa au fost descoperite fragmente de vase aparținând culturii Cucuteni, câteva oase de animale și o lipitură de vatră. În aceste condiții, s-a atribuit, cu o oarecare probabilitate, această structură așezării eneolitice.
𝟐. 𝐒𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐈𝐈, numit de localnici „La Movilă” este, prin complexitatea și bogăția materialelor, cel mai important perimetru al sitului. Din păcate, exploatările de lut l-au distrus aproape în totalitate, încât unul dintre obiectivele cercetării noastre a fost acela de a salva informațiile pe care acesta le mai putea oferi. Aici s-a cercetat integral suprafața rămasă (S II), cu o lungime nord-sud de 7 metri și o lățime est-vest variabilă, de la 5 metri la 1 m. După taluzarea malului nordic s-a decis păstrarea unui martor lat de 30 cm orientat nord-sud și exploatarea celorlalte suprafețe. La final martorul a fost și el cercetat, întregind imaginea vestigiilor preistorice identificate.
Această parte a sitului a fost locuită cel puțin în două etape. Mai întâi aici a fost amplasată 𝒐 𝒂𝒔̦𝒆𝒛𝒂𝒓𝒆 𝑪𝒖𝒄𝒖𝒕𝒆𝒏𝒊, 𝒇𝒂𝒛𝒂 𝑨3, din care s-a putut cerceta colțul unei locuințe de suprafață (L1), de circa 2,5 x 3 m, orientată nord-vest – sud-est. Baza peretelui sud-vestic se prezenta sub forma unor lipituri de 1 cm, care au acoperit un par cu o grosime de circa 5-6 cm. Lipită de acest perete a fost amenajată o mică casetă de lut pentru cereale sau râșnițe. Podeaua friabilă, ca și urmele de perete arată că locuința a fost distrusă de un incendiu de intensitate medie. Materiale specifice epocii au fost descoperite în interiorul și în apropierea acestui complex, vase, unelte, dar și resturi de la lipitura unei vetre. Probabil materialele arheologice eneolitice descoperite în ultimii ani în acest sector, în apropierea suprafeței cercetate de noi, provin din această locuință.
Peste acest strat, cercetările au identificat un altul, mult mai subțire, cu materiale specifice 𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒊𝒊 𝑱𝒊𝒈𝒐𝒅𝒊𝒏, de la începutul epocii bronzului. Din păcate, numărul mic de piese nu permit să se facă alte considerații cu privire la acesta.
O altă așezare care a fost amplasată pe Movila de la Gherdana a aparținut epocii bronzului mijlociu (𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂 𝑴𝒐𝒏𝒕𝒆𝒐𝒓𝒖, 𝒇𝒂𝒛𝒂 𝑰𝒄3). Din păcate, structurile de locuire specifice acestei perioade au lăsat mai puține urme, nivelul de locuire fiind identificat mai degrabă pe baza amplasării părții inferioare a vaselor. În marginea sectorului cercetat a fost identificată însă o groapă de formă bitronconică (G1) din care mai mult de jumătate fusese distrusă deja de exploatările de lut. Pe fundul ei se găsea un strat de cenușă, iar în umplutură fragmente de vase, oase etc. Această groapă a deranjat și distrus locuința L1 aparținând culturii Cucuteni, despre care s-a discutat anterior.
𝟑. 𝐒𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐈𝐈𝐈, cel de pe Dealul Ruja, este afectat și el de activități antropice, deși într-o măsură mai mică. Suprafața sa este traversată de un drum vicinal și este exploatat agricol. Secțiunea practicată(S III), de 2 x 3 m, orientată nord-sud a arătat că această parte a sitului a fost locuită doar în timpul culturii Monteoru. Stratul de locuire și materialele descoperite dovedesc că aici, ca și în sectorul 2, au fost amplasate structuri de habitație cu mai mult lemn și puțin lut, din care s-au păstrat mai ales fragmente de vase, resturi de unelte, inclusiv trei topoare de piatră fragmentare, oase de animale etc. Adâncimea mică a stratului arheologic sugerează că acesta este parțial afectat de arături. Timpul și resursele avute la dispoziție nu au permis să se investigheze un alt obiectiv din acest sector, un șanț vizibil la suprafața solului, care are acum circa 0,50 m adâncime, și care traversează platoul, în partea sa nordică, de la est la vest. Probabil, acest șanț închidea așezarea Monteoru, ale cărei resturi de locuire au fost surprinse în secțiunea III.
**************
Reamintim faptul că movila din sectorul II a fost distrusă la inițiativa autorităților locale ale Primăriei Tătărăști din anii 80, pământul excavat fiind folosit pentru înălțarea drumului principal din localitate. Asociația Culturală ”Vasile Pârvan” și Direcția Județeană pentru Cultură Bacău au solicitat în repetate rânduri autorităților locale o intervenție de urgență în vederea cercetării și conservării acestor vestigii. A fost regretabil răspunsul Primăriei care a reiterat faptul că movila este în siguranță, în contradicție cu situația reală.
Pentru această acțiune, echipa Asociației adresează alese mulțumiri sponsorului acestui proiect, Pc. Arhim. Hariton Negrea, starețul Mănăstirii Petru Vodă (Neamț), o persoană cu origini în comuna Tătărăști.
De asemenea, alese mulțumiri se cuvin dlui lector univ. dr. Sorin Ignătescu, prodecanul Facultății de Istorie și Geografie, din cadrul Universității ”Ștefan cel Mare”, Suceava, și echipei formată din studenți și doctoranzi din România și Republica Moldova.
Mai multe persoane din zonă au arătat o atenție deosebită echipei de cercetători, oferind bucate alese. Ținem să menționăm aceste familii, adresându-le cordiale mulțumiri: Paiu Vasile (Huruiești), Cătălin Popa, Valentin Bostan, Profira Adafini (Cornii de Sus), Daniela Petrea (Costișa), Daniela Țâțu, pr. Traian Vasile Zoltan (Lespezi), Valentin-Marian Mitrofan (Homocea), o familie care a dorit anonimatul (Tătărăști), Vasile Petrea, primarul comunei Homocea. Mulțumiri transmitem și dlui Gabriel Sava, de la Radio România Actualități, pentru materialul prezentat.
Pe lângă acțiunea prezentată mai sus, echipa condusă de către dl Sorin Ignătescu a desfășurat și o amplă 𝒄𝒂𝒎𝒑𝒂𝒏𝒊𝒆 𝒅𝒆 𝒑𝒆𝒓𝒊𝒆𝒈𝒉𝒆𝒛𝒂̆ în comună, identificându-se, astfel, și alte zone cu material arheologic.
Cercetarea continuă în laborator. Cu toate acestea, este nevoie de identificarea altor surse de finanțare în vederea continuării acestor cercetări.
𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐚𝐭𝐚𝐬̦𝐚̆𝐦 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞 "𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐏𝐚̂𝐫𝐯𝐚𝐧":
𝐑𝐎𝐍: RO18BTRLRONCRT0379671301
𝐄𝐔𝐑𝐎: RO65BTRLEURCRT0379671301, Swift: BTRLRO22
Vă mulțumim!

Sursa informațiilor Asociaţia Culturală "Vasile Pârvan".

12. PAȘI ÎN ISTORIE MORMÂNT DE SORGINTE SCITICĂ, VECHI DE 2.500 DE ANI, SCOS LA LUMINĂ PE SITUL „SĂVENI-LA MOVILE”

Descoperire de excepție a specialiștilor Muzeului Județean Ialomița pe situl arheologic Săveni - La Movile!
În cadrul programului anual de cercetări arheologice pluridisciplinare pe șantierele din județul Ialomița, în vara acestui an au fost reluate lucrările pe situl Săveni - La Movile.
Lucrările specifice de săpătură au scos la suprafață un mormânt de tip catacombă, o premieră pentru Câmpia Bărăganului, mormânt care adăpostea un schelet uman, de sex masculin, însoțit de un bogat inventar arheologic.
Inițial, primele indicii arătau că este vorba despre un complex funerar din epoca bronzului timpuriu, însă, pe măsură ce au continuat cercetările, încadrarea cultural-cronologică a descoperirii a fost schimbată. Astfel, după îndepărtarea materialului de umplutură, în catacomba propriu-zisă au fost găsite 16 vârfuri de săgeată de origine scitică, un cuțit cu lama scurtă din fier și mâner lung din os, de asemenea specific acestei populații, două fusaiole, toate alături de un schelet ce are în jurul gâtului un colan spiralat, cel mai probabil din bronz, precum și doi cercei.
Aceste vestigii au dus la concluzia că este vorba despre un complex funerar din secolul al IV-lea î.Hr. „Este vorba despre un războinic scit, care a străbătut Câmpia Bărăganului cu aproximativ 2.500 de ani în urmă, cel mai probabil o căptenie, oricum un războinic important. Știm aceasta în urma modului în care a fost construit acest complex funerar – un puț de acces, trepte spre catacomba unde a fost depus trupul după deces. De asemenea, și inventarul arheologic amintit anterior ne determină să susținem ipoteza că avem de-a face cu un personaj cu influență al acelor vremuri din Băraganul ialomițean”, arată dr. Florin Vlad, managerul Muzeului Județean Ialomița și repsonsabilul știintific al lucrărilor arheologice de la „Săveni-La Movile”.
Izvoarele istorice atestă faptul că, începând cu secolul al VIII-lea î.Hr., sciții, o populație de sorginte răsăriteană, pleacă din zona Mării Caspice și se stabililesc în zonele nord-pontice, în Ucraina, Republica Moldova și România de astăzi. Grupul etnic din care face parte acest războinic este cunoscut sub numele de „grupul sciților de stepă cu morminte-catacombă”, întâlnit în secolele V-III î.Hr. în această parte a Europei.
Dr. Florin Vlad mai arată că „la întrebarea unde sunt așezările acestor războinici este mai greu de răspuns! Aceste populații, nomade, crescătoare de animale în principal, locuiau în căruțe, cu patru sau șase roti, așadar căruțe mari, trase de boi fără coarne, acoperite cu coviltire. Acestea erau compartimentate în două sau trei „camere”, unde își desfășurau activitatea femeile și copiii, bărbații deplasându-se călăre. Așa că așezările lor nu avem cum se le identificăm, însă le simțim prezența în acest spațiu geografic prin monumentele funerare, unele impresionante, cum sunt movilele din zona Bărăganului Ialomițean și nu numai.”
Ca un arc peste timp, făcând un exercițiu de imaginație, putem afirma cu un grad mare de certitudine că sciții veniți în această zonă coabitau și chiar se amestecau cu geto-dacii, populația autohtonă din Băraganul acelor secole. Știm că acest lucru se întâmpla în Dobrogea, pe malul Pontului Euxin (denumirea romană a Mării Negre) din scrierile poetului latin Ovidiu, cel exilat la Tomis de împăratul roman Octavian Augustus (27 î.Hr.-14 d.Hr.). De altfel, împăratului roman Dioclețian (284-305), cu ocazia unei reforme administrative a imperiului, detașează teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră (Dobrogea de astăzi) din provincia Moesia Inferioară și formează o provincie separată, cu numele de Sciția Mică (Scythia Minor), un alt indiciu clar al coabitării celor două populații – alogenii sciți și autohotnii geto-daci.
Revenind la situl arheologic „Săveni-La Movile”, amintim faptul că lucrările din vara lui 2023 au fost efectuate de o echipă de cercetare formată din dr. Florin Vlad - coordonator științific, drd. Simona Munteanu și muzeograf-arheolog Radu Coman, din echipa extinsă făcând parte dr. Cătălin Bem, dr. Cătălina Cernău, dr. Adrian Bălășescu, dr. Valentin Radu și dr. Vasile Gabriel. Aceștia au beneficiat și în acest an de aportul unor oameni pasionați de istorie din partea comunității locale și a celor din zonă: Mariana Chiuchiu, Florica Răducan, Mihai Coman și Mihail Dinu, ultimii fiind elevi în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Paul Georgescu” Țăndărei.
Colectivul de cercetare al Muzeului Județean Ialomița a încheiat lucrările la acest complex și pregătește începutul investigațiior arheologice la un doilea mormânt de tip catacombă. Anul acesta au fost înregistrate în total patru astfel de complexe funerare pe situl „Săveni-La Movile”, cercetarea acestora urmând să aibă loc în campaniile de anul viitor.
Inventarul arheologic descoperit va fi supus în perioada următoare lucrărilor specifice de conservare și restaurare, iar scheletul celor de tip anthropologic, pentru a fi evidențiate mai multe detalii despre modul de viață de acum 2.500 de ani de pe aceste meleaguri.

Gigi Constantin, referent Muzeul Județean Ialomița

Sursa informațiilor Muzeul Județean Ialomița.

74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 8 octombrie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete