Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO

1. „Trecutul este cel mai bun profet al viitorului”, spunea poetul englez George Byron la începutul secolului al XIX-lea, ca o condiție sine-qua-non a progresului oricărei comunități, în particular, și a unei societăți, în general.

Luând cunoașterea istoriei acestor meleaguri ale Câmpiei Soarelui ca o axiomă a pasiunii pentru adevărul știintific, colectivul Muzeului Județean Ialomița se alătură simbolic cercetătorilor de pe Bătrânul Continent, cu prilejul „Zilelor Europene ale Arheologiei”, sărbătorite în perioada 16 – 18 iunie, ediția a XIV-a.
Muzeul Județean Ialomița își desfășoară activitatea de cercetare sistematică a trecutului acestor locuri pe cinci șantiere arheologice: tell-ul preistoric Bordușani-Popină, așezarea preistorică Săveni-La Movile, dava geto-dacică de la Piscu Crăsani, situl urban medieval Orașul de Floci – comuna Giurgeni și așezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca.
În acest ultim loc, se află în plină derulare campania de cercetare arheologică sistematică, urmând ca în perioada următoare și până la finalul anului să înceapă lucrările și la celelalte patru șantiere arheologice amintite anterior.
Toate acestea sub coordonarea specialiștilor Muzeului Județean Ialomița: dr. Florin Vlad, dr. Cătălin Bem, dr. Emilia Corbu, dr. Cătălina Cernău, dr. Ioan Valentin Cernău, drd. Simona Munteanu și Radu Coman (muzeograf).
Rezultatele obținute de-a lungul timpului pe șantierele arheologice din județ au fost și sunt publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate, precum și în Anuarul științific al muzeului S.N. (Serie Nouă).
De asemenea, contribuțiile monografice la istoria națională și europeană, urmare a derulării acestor proiecte științifice, se regăsesc și în seria de publicații ale muzeului – „Situri arheologice”.
Programelor de cercetare arheologică sistematică li se adaugă și cercetările arheologice cu caracter intruziv sau neintruziv, desfășurate de specialiștii instituției noastre la solicitarea investitorilor din Ialomița și nu numai, atât entități de drept privat, cât și autorități administrative.
Amintim cu această ocazia încheierea recentă a unui astfel de proiect științific în comuna Giurgeni, punctul Mozacu, acolo unde un operator economic dezvoltă un parc eolian.
Toate rezultatele care vor fi obținute de arheologii și specialiștii Muzeului Județean Ialomița în campania de cercetare 2023 vor fi publicate pe pagina de socializare și pe site-ul instituției.

#zileleeuropenealearheologiei
#arheologie
#patrimoniu
#situriarheologice

Sursa informațiilor Muzeul Județean Ialomița.

2. Cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei (ZEA), marcate în perioada 16 - 18 iunie 2023, dorim să vă prezentăm rezultatele unei cercetări arheologice inedite și spectaculoase, realizată de colectivul de cercetare de la Mangalia, ce a dus la descoperirea traseului unui apeduct de epocă romană.

În urma unei cercetări arheologice cu caracter preventiv, efectuate la Mangalia în lunile aprilie și mai ale anului 2022, pe str. Negru-Vodă, nr. 41 (Baza Sportivă Pescăruș), a fost descoperit traseul unui apeduct de epocă romană. Cercetarea a fost făcută de un colectiv format din arheologii Nicolaie Alexandru, Robert Constantin și Mihai Ionescu, pe un amplasament propus construcției unei baze sportive.
Apeductul descoperit, de tip canalis structilis, a fost cercetat pe o lungime de 32,50m. Are lățimea de 0,70m, cu pereți turnați din blochete de calcar și mortar, cu praf de cărămidă (opus caementicium), în grosime de 0,25m. Cuveta are dimensiunile de 0,21 lățime și 0,30m înălțime, fundul albiat. Este tencuită la interior cu un mortar hidrofug (opus signinum), mortar care continuă 5-6cm la exterior. Blocajul la partea superioară, capacul, a fost construit din dale de calcar, rostuite între ele cu același mortar cu praf de cărămidă. În profil, apeductul are dimensiunile la exterior de 0,70x0,70m. Pe părțile laterale ale capacului a fost depus mortar egalizator, pentru a face legătura cu pereții apeductului și pentru etanșare. Fapt ce demonstrează că apeductul, prin derivație gravitațională, transporta apă sub presiune. Apeductul are un volum maxim de 63 de litri pe metru liniar.
Apeductul era alimentat de la izvoarele din capătul văii Bașpunar, cobora pe Valea Limanu spre Mangalia intrând prin sudul orașului Callatis. Apeductul a fost construit în epoca romană pe versantul nordic al Lacului Mangalia, folosind panta naturală a acestui versant.
Muzeul de Arheologie Callatis, în calitate de păstrător și promotor al patrimoniului arheologic local, își așteaptă zilnic vizitatorii pentru a descoperi moștenirea culturală și arheologică comună și a aduce lumea arheologiei mai aproape de publicul larg.

ZILELE EUROPENE ALE ARHEOLOGIEI
Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia
www.muzeucallatis.ro

Sursa informațiilor Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia.

3. În toate Zilele Arheologiei, fie că sunt ”europene” sau zile obișnuite de lucru, știm că meseria noastră nu trebuie să fie o îndeletnicire solitară sau izolată, exclusivistă sau excentrică.

în laboratorul de restaurare...

prelevarea fragmentelor de mozaic

înainte și după restaurare

Pompeii (Casa Faunului) https://dissolve.com/.../Italy-Campania.../101-D256-15-169

Arheologia își află mereu prieteni în diverse domenii conexe, unele fiind indispensabile. Descoperirea fragmentelor de mozaic roman în cursul cercetării preventive de la ALTIP a fost pentru noi un motiv de bucurie și, în același timp, o ocazie specială de a lucra alături de colegii din cadrul Secției de Restaurare a muzeului.
În drumul către expunerea publică și prezentarea muzeală, materialele arheologice trec prin mai multe faze de cercetare, conservare, restaurare, iar descoperirea este doar începutul călătoriei lor…
Deschisă anul trecut în partea de SE a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina, cercetarea arheologică de la ALTIP continuă anul acesta pe o suprafață de cca. 3000 mp. Pentru investitori, construirea viitorului hotel presupune găsirea unor soluții tehnice de protejare, conservare și punere în valoare a patrimoniului arheologic din acest punct al sitului roman. Este, înainte de toate, o responsabilitate comună a tuturor celor implicați în proiect: arheologi, arhitecți, restauratori, proiectanți.
Pentru arheologi este o ocazie extraordinară de a face cercetare pe o suprafață extinsă, de a documenta faze de locuire și organizare urbană, de a putea surprinde planimetria clădirilor și diversele tipuri de construcții și amenajări, precum aceste pavimente în tehnici specifice romane. Am putut reconstitui pe fragmentele de mozaic roman (opus tessellatum) motivul celor patru petale negre pe fond alb, realizate din pietricele cubice albe și negre (tesserae), întâlnit și la Pompeii, în Casa Faunului. Ultimele fragmente de mozaic roman de la Apulum au fost recuperate în anii '90 de la Palatul Guvernatorilor Daciei (praetorium consularis), aflat în apropiere (aprox 200 m N).

Les Journées européennes de l'archéologie (16-18 iunie 2023)

#JEArcheo #Apulum #ALTIP2023

Sursa informațiilor Anca Timofan.

4. 𝗗𝗲𝘀𝗰𝗼𝗽𝗲𝗿𝗶𝗿𝗶 𝗮𝗿𝗵𝗲𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗲 𝗿𝗲𝗰𝗲𝗻𝘁𝗲 𝗽𝗲 𝗦𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗦̦𝗲𝗹𝗮𝗿𝗶 | Structuri de zid, complexe arheologice și artefacte din secolele XVIII-XIX

De Zilele Europene ale Arheologiei vă prezentăm câteva detalii despre o cercetare arheologică în curs pe Strada Șelari 4, în Centrul Istoric al Capitalei.
Muzeul Municipiului București a reluat cercetările arheologice preventive din Centrul Istoric, pe un teren unde în prima jumătate a secolului al XIX-lea se afla reședința doctorului Constantin Caracaş. Absolvent al facultății de medicină de la Viena, ulterior medic primar al capitalei, director al spitalului Pantelimon și unul dintre fondatorii spitalului Filantropia, acesta era și autorul unei monografii istorice și sanitare a Țării Românești. Reputația doctorului a făcut ca, într-o perioadă, strada să fie cunoscută și sub denumirea de „ulița lui Caracaș”.
Clădirea, asemenea multor proprietăți din zona centrală a Bucureștiului, a fost afectată de marele incendiu din 23 martie 1847. Pe planul maiorului Rudolf von Borroczyn, din anul 1852, se pot observa trei corpuri de clădire: două cu deschidere la strada Șelari și una în spatele parcelei, pe toată lățimea acesteia.
Urmașii doctorului Caracaș au înființat pe acest amplasament un hotel cunoscut sub denumirea de „Caracaș”. În anul 1868 proprietar al parcelei era Tănase Eliad, iar în anul 1886 pe planul de aliniere al străzii Șelari apare menționat numele lui M. Economu. Clădirile au fost refăcute radical în mai multe etape în utimul sfert al secolului al XIX-lea, începând cu hotelul redenumit „Victoria” și inaugurat la 1 decembrie 1878. Pe acest teren se mai aflau o locuință, o serie de clădiri anexă și mai multe prăvălii, dintre care mai cunoscute în epocă erau magazinul de coloniale și drogheria „Economu”.
La finalul anilor ′30, pe strada Șelari nr. 4, în locul hotelului funcționau o serie de magazine (Galeriile Șelari; articole de menaj Neuman I. & Fiul; galanterie Steiner Moscovici & Co; postăvărie I. Bizamcer & Co; Aero Club - Fabrica cămăși; Florida – magazine umbrele și corsete; Electra Menaj) și apartamente de locuit.
O parte din clădiri au fost demolate treptat în perioada postbelică, ultimele fiind distruse în cutremurul din anul 1977. Planurile cadastrale ulterioare anului 1985 prezintă lotul de teren ca fiind liber de construcții.
Cercetările arheologice aflate în desfășurare au scos la lumină, până în acest moment, structuri de zid, complexe arheologice și diverse artefacte din secolele XVIII-XIX.
Dr. Raluca Moței, arheolog
Dr. Elena Gavrilă, arhelog
Dr. Theodor Ignat, șef birou
Biroul Istorie Veche și Medievală
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

5. Mulți dintre copiii și adolescenții vremurilor noastre consideră desuet să știe lucruri care țin de trecutul nostru.

Atunci când îi însoțesc prin muzeu constat că nu le sunt familiare lucruri pe care eu le consider absolut normale. Avem acest exponat într-o vitrină, iar eu îi întreb: Știți ce este un opaiț? Și foarte rar primesc un răspuns mulțumitor.
Pentru că tot se celebrează acum Zilele Europene ale Arheologiei, vă aduc în atenție acest opaiț medieval, descoperit într-o locuință de la sfârșitul sec. XIV din Târgu Neamț, pe care am cercetat-o împreună cu colegii mei în anul 2016.
În mod firesc, acest obiect era destinat să ofere un pic de lumină într-o locuință care, puțin probabil să fi avut ferestre și care era parțial adâncită în pământ.

#archaeology #ZEA #science #museum #heritage #Neamț #MiddleAges

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Al doilea mortarium descoperit în camera 5 (spațiul domestic afectat de incendiu), unul dintre numeroasele recipiente de acest tip apărute în cadrul cercetării arheologice preventive de la ALTIP, în așeazarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. Din marmură, calcar sau lut, un ”mortarium” (pl. „mortaria”) era utilizat de romani în gopsodărie pentru măcinare, amestecare sau zdrobire. Denumirea latină a stat la originea cuvântului ”mortar” care semnifică atât un recipient cu același rol (mojar, piuă), cât și materialul de construcție (liant în zidărie, rezultat în urma unui amestec). Zilele Europene ale Arheologiei (16-18 iunie 2023)

7. Vasul roman păstrat intact timp de 2000 de ani. Noi descoperiri arheologice la Alba Iulia

8. 8 morminte vechi, descoperite într-o curte, după demolarea unei case din centrul Constanței

9. Descoperire arheologică importantă la Fetești- Adâncata

10. Pudicitia și războinic pe un fragment de vas terra sigillata (Dragendorff 37).

#ALTIP2023 #Apulum

Sursa informațiilor Anca Timofan.

11. O nouă descoperire uimitoare la Sarmizegetusa Regia: Ce au găsit arheologii UBB?

12. Despre obiceiurile funerare ale comunităților de acum 2500 de ani știm încă puține lucruri pentru zona Neamțului.

O cercetare arheologică realizată anul trecut ne-a permis descoperirea unor piese de podoabă foarte rare: e vorba de capete de ace în formă de elice, realizate din bronz și care, împreună cu câteva mărgele, au făcut parte din mormântul de incinerație al unei femei.
Descoperirea noastră este cea mai nordică din spațiul românesc, iar câteva piese de acest fel au mai fost identificate doar în Polonia.
Potențialul arheologic al județului Neamț este unul fabulos.
Iar noi promovăm județul Neamț prin cercetare!
Finanțarea cercetării: Complexul Muzeal Național Neamț.
Restaurare: dr. Otilia Mircea

#archaeology #IronAge #bronzeobjects #finery #Neamț #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

13. Ieri a fost o zi magică, să fie dacică? Să fie zeul lor modelat în 85 grame de argint? S-a descoperit pe o rază de 50km de la locul Coifului de la Coțofenești!