Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO

1. Recent s-au încheiat cercetările arheologice preventive la fosta biserică Evanghelică din Vermeș (comuna Lechința).

Din cauza timpului nefavorabil acestea au fost decalate de la sfârșitul anului 2023 și continuate în anul curent. Acestea au adus o serie de noi informații privind istoricul evoluției bisericii, fiind identificată și cercetată sacristia perioadei catolice a acesteia (de pe latura nord-estică a bisericii) și identificarea unui zid masiv în imediata apropiere. Fosta sacristie a fost demolată încă din perioada medievală, piatra fiind reutilizată pentru faza ulterioară de construcție a bisericii. Nu a mai fost identificat decât patul zidăriei acesteia, realizat din piatră de râu prinsă cu lut. Pe latura estică aceasta a fost grav afectată de o groapă de var modernă, folosită pentru ultima tencuială aplicată pereților exteriori ai bisericii. Noul zid identificat are o structură extrem de compactă și este realizat din piatră fasonată prinsă cu lut, fiind la o distanță de circa 50-60 cm de zidul ce închidea latura nordică a sacristiei. Acesta continuă atât spre est cât și spre vest, fiind un posibil zid de incintă al unei faze timpurii a bisericii sau zidul unei construcții încă necunoscute din imediata apropiere a bisericii. Pe lângă un bogat material ceramic medieval identificat se mai remarcă și identificarea unor complexe preistorice din epoca bronzului mijlociu, dar și material ceramic ce poate fi încadrat primei epoci a fierului. Tot lângă zidul demantelat al sacristiei, sub nivelul acesteia au fost identificate două morminte cu material ceramic preistoric. Cu speranța că cercetările arheologice vor continua la biserică, mulțumim pe această cale prietenilor de la asociația Petrus Italus Trust - Alianța pentru patrimoniul bistrițean - pentru sprijinul nemărginit și răbdarea care au avut-o cu noi și tuturor voluntarilor participanți pe șantier, în special celor de la Școala Gimnazială Uriu - profesor Adrian Szakacs și Școala Gimnazială Tiha-Bârgăului - profesor Sălăgean Ștefan. Radu Zăgreanu, Angelica Moldovan - arheologi Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

2. În zona unei înălțimi împădurite, (meritul principal, fiind al unui bun amic), s-au descoperit o spadă scurtă din fier cu mâner antropomorf, de proveniență celtică, datând din perioada secolelor III-I î.Chr. (cântărește 352 grame), un vârf de lance din fier, precum și un fragment neidentificat din fier.

Pe lângă fotografiile cu etalon de 1 cm pe segment, celelalte imagini au fost editate cu dimensiuni ale cotelor în milimetri, în ideea că informațiile vor fi utile celor interesați.

Later edit : Se confirmă de către dl.arheolog, specialist pe acest segment celtic din epoca fierului, faptul că vârful de lance este tot de proveniență celtică, ca de altfel și fragmentul metalic cu urechiușă, ce provine de la o teacă a armei celtice.

Sursa informațiilor Pop Iuliu Cristinel.

3. Stătea singură - singurică acolo de peste 3000 de ani. Fragment de seceră, Epoca Bronzului.

Sursa informațiilor Kolozsvari Csaba.

4. National Geographic Polska a publicat un articol despre interesanta colaborare pe care o avem cu colegii din Polonia în ceea ce privește vestigiile preistorice din zona Târgu Neamț.

Vizita colegului Dr. Maciej Debiec a reprezentat un bun prilej pentru o cercetare care ne-a oferit rezultate foarte interesante.
Articolul poate fi consultat în secțiunea comentarii.

#archaeology #prehistory #science #heritage #Poland #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. Primul plan credibil a fost desenat de inginerii armatei habsburgice, aflați sub comanda lui Giorgio Morando Visconti, la început de sec. XVIII. Numai analiza acestuia ar fi oferit câteva date prețioase, care azi par uitate.

Desenul lui Visconti a fost, de fapt, un proiect de transformare a întregului castel într-o fortăreață modernă. Elementele proiectului, care nu s-au realizat niciodată, au fost eliminate din desen.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Arheologia construcțiilor și....ingineria construcțiilor

Desigur, astăzi proiectarea și ridicarea unor clădiri beneficiază de suport uman și tehnologic fără egal, comparativ cu realitățile trecutului (apropiat sau îndepărtat). Deseori, publicul neavizat - văzând săpăturile arheologice – se întreabă ...ce noimă au „gropițele/gropile/gropoaiele” pe care le tot sapă arheologii? Pare greu de acceptat/înțeles că, de fapt, majoritatea acestor „gropi” reprezintă urmele/fundațiile/resturile unor construcții. Chiar și în arheologie, spre ex. dacă nu cunoști structura unei case din lemn (stâlpii din colțuri, bârnele pereților, structura acoperișului), nu vei ști ce și câte elemente trebuie să identifici/conturezi/cercetezi pe un sit arheologic, când ai de-a face cu urmele unor construcții din lemn: case, anexe gospodărești sau ce-or mai fi fost ele. Chestiunea asta a dus uneori la excavări și planuri incomplete, reconstituiri greșite (uneori chiar “ciudate”) ale unor construcții, ori la elaborarea unor tipologii inutile/nerealiste. De exemplu, pt. evul mediu timpuriu, s-au întocmit tipologii ale locuințelor/caselor (bazate pe numărul gropilor de stâlpi descoperite), cele mai “distractive” fiind cele cu plan rectangular, dar care au stâlpi doar în 3 colțuri din cele 4! Orice inginer constructor (specializat pe rezistență sau structură) ar fi atras atenția că o asemenea casă….cade-n “nas”! Prin urmare, dincolo de tipologii (mai mult sau mai puțin fine/exacte/utile) ori de arheologia teoretică, îndrăznesc să spun că, n-ar fi rău să abordăm arheologia construcțiilor și …inginerește (ca să nu zic …practic!), mai ales că orice construcție (indiferent de epoca în care a funcționat) a avut un rost, niște componente și mai ales „norme/standarde” utilizate in etapele de construire (fundație, pereți, acoperiș). Prin urmare, în cazul urmelor construcțiilor vechi, zic…să le excavăm arheologic, să le interpretăm istoric, dar să înțelegem inginerește…modul de construire!
PS. Liniile trasate peste fotografiile din teren (care reprezintă resturile unor bordeie medievale timpurii, din sec. 12-13) sunt doar niște “schițe/sugestii grafice brute/neprelucrate” adresate/destinate celor care cred că arheologii sapă niște gropi..așa…să se afle în treabă!

Sursa informațiilor Dan Bacuet.

7. Dacă am fi conștienți de valoarea patrimoniului arheologic și dacă am găsi resurse suficiente pentru cercetarea lui, am dispune de o bogăție cu totul aparte.

#archaeology #prehistory #bronzeage #pottery #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. O frumoasă fibulă dacică tip Orlea-Maglavit descoperită de colegul Damo Eduard în pădure la cca 100 m de fragmentul meu de seceră, epoca bronzului. Felicitări Eduard!

Sursa informațiilor Kolozsvari Csaba.

9. Ieri m-am oprit într-un oarecare loc din Transilvania. Arăta a ceva carieră. Eram curios dacă este ceva strat fosilifer.

Nu era. Era numai un pământ argilos. În schimb am găsit altceva. Tot peretele tăiat cu buldozerul era plin de bucăți de ceramică și cărbune. Și oase de animale. Urmele unei civilizații uitate.
Ne căutăm strămoșii daci. În schimb aproape oriunde ai săpa în Transilvania, nu de vestigii dacice dai, ci de vestigii din epoca de piatră și epoca de tranziție către epoca bronzului. În cazul de față, după singura bucățică decorată și după calitatea ceramicii, cel mai probabil era o așezare destul de mare din primele două faze ale culturii Coțofeni.
Ne căutăm strămoșii daci și distrugem cu buldozerul toate urmele acestor culturi "neinteresante". Deși noile teste genetice arată, că aceste popoare nu au dispărut cu totalitate. Nu au fost eradicate. Ci și ei se numără printre strămoșii noștri. Și ei fac parte din istoria noastră.
De altfel, uitându-mă la cât de dese sunt aceste așezări ale acestor culturi față de cele dacice, mă bate gândul, că de fapt populația acestor pământuri în epoca de piatră era mult mai mare față de epoca dacică. De fapt cred că era mai mare și față de populația Transilvaniei din prima parte al epocii medievale.
Un popor uitat cu dinadinsul. Un popor prea pașnic să ne mândrim cu ei. Un popor care trăia din creșterea animalelor. Și probabil din negoț. Un popor care a ridicat olăritul la nivel de artă, chiar și față de cele dacice. Un popor care a dispărut acum vreo 4500 de ani. Dar nu în totalitate. Ci s-a contopit în alte culturi, alte popoare. Iar noi purtăm și genele lor. Fiindcă și ei sunt strămoșii noștrii. Strămoșii uitați...
Tegnap megálltam egy bizonyos helyen Erdélyben. Úgy nézett ki, mint valami kőbánya. Kíváncsi voltam, hogy van-e ott valamilyen kövületes réteg. Nem volt. Csak agyagos talaj volt. Helyette valami mást találtam. A buldózer által kivágott egész fal tele volt kerámiadarabokkal és szénnel. És állati csontokkal. Egy elfeledett civilizáció nyomai.
A dák őseinket keressük. Ehelyett Erdélyben szinte mindenütt ahol ásunk, nem dák maradványokat találunk, hanem a kőkorszakból és a bronzkorba való átmenetből származó maradványokat. Jelen esetben az egyetlen díszített darab és a kerámia minősége alapján valószínűleg egy meglehetősen nagy településről van szó, a Coțofeni kultúra első két szakaszából.
Keressük dák őseinket, és buldózerrel eltüntetjük ezeknek az "érdektelen" kultúráknak minden nyomát. Bár az új genetikai vizsgálatok azt mutatják, hogy ezek a népek nem tűntek el teljesen. Nem irtották ki őket. Hanem ők is az őseink között vannak. Ők is a történelmünk részei.
Sőt, ha megnézzük, hogy ezek a települések mennyivel sűrűbbek a dák településekhez képest, eszembe jut, hogy lehet ezeknek a vidékeknek a népessége a kőkorszakban sokkal nagyobb volt, mint a dák korban. Sőt, szerintem még nagyobb volt mint Erdély lakossága a kora középkorban.

#CulturaCoțofeni

Sursa informațiilor Marchis Cristian.

108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

duminică, 9 iunie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu