Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO

1. Cele mai frecvente descoperiri de cahle în arheologia urbană a Târgoviștei au ca motiv iconografic, nu întâmplător, pe Sfântul Gheorghe ucigând balaurul/dragonul.

Scena simbolizează victoria împotriva diavolului, iar redarea deseori diferită a sfântului, în ipostaza unui călăreț având pe cap o cușmă, a condus și la ipoteza reprezentării lui Mihai Viteazul în luptă cu otomanii. În general, scena reprezintă un model de curaj, de sacrificiu, care trebuia insuflat creștinilor. În imagine, o descoperire arheologică din 2017, datând din secolul al XVI-lea, aflată în colecțiile Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” Târgoviște.

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

2. Întotdeauna, de Paşti s-a spus „Să fie lumină!” În strădania mea, am recuperat cum se făcea lumină la icoanele medievale ale mănăstirii Bistriţa: grupul de candele din sticlă. De prisos: în Moldova, de le-o mai fi descoperit careva, nu a ştiut ce sunt şi numai D-zeu ştie dacă le-a publicat cumva.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Peisaje arheologice ascunse în pădurile județului Neamț sunt scoase la lumină grație colaborării cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, prin intermediul Geo Edu Lab.

Astfel, mai multe fortificații preistorice, foarte complexe și interesante din perspectivă arheologică, sunt introduse în circuitul științific.
Scanările LiDAR realizate de colegii de la INFP sunt singura modalitate de a pune în evidență trăsăturile topografice ale unor situri arheologice cu adevărat spectaculoase.
Frumoase sunt colaborările cu oameni dedicați!

#archaeology #prehistory #LiDAR #INFP #Neamț #heritage

Muzeul de Istorie si Etnografie Târgu Neamţ

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Printre marile șantiere arheologice din Târgoviște se află și cel de la Mănăstirea Stelea, cu cercetări începute încă din anul 1969, continuate în campanii succesive, cele mai recente având loc în anul 2023, sub egida Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” Târgoviște.

Situl arheologic se recomandă prin complexitatea sa ca fiind unul reprezentativ pentru arheologia urbană din România, iar numărul, diversitatea și importanța complexelor arheologice descoperite se cuprind într-un evantai cronologic databil între secolele XIV-XVII. Situl este determinant pentru cercetarea istoriei medievale a orașului, păstrând mărturii ale evoluției urbane, dar și urmele materiale ale unor evenimente cruciale, precum cele din anii 1658-1660, când orașul, aflat într-o conjunctură politico-militară prost gestionată, a fost ars și distrus de turci și tătari. Urmele acestui dezastru, în care victimă a căzut și Mănăstirea Stelea, au fost descoperite de către arheologi, care au surprins în situ o parte din chiliile prăbușite. Cercetările - care presupun o gestionare minuțioasă a problematicii generale și particulare a microzonei aflată în discuție - încă nu sunt finalizate în aria corpului de chilii, reluarea cercetărilor având ca scop stabilirea unei cronologii finale a etapelor de construcție/refacere a zidului de incintă și a chiliilor.
Colectivul de cercetare a fost alcătuit din arheologii Florin Gabriel Petrică (responsabil), Minodora Cârciumaru și Mihai Năstase. Ne-au ajutat, în anumite perioade, colegii Florin Lupu și Marian Leu.
PETRU BOGDAN BAKSIC (1601-1674), Arhiepiscop de Sofia. Între 1640 şi 1670, într-un răstimp de 30 de ani, a întreprins mai multe călătorii în Țara Românească, trecând prin Târgoviște, fiind invitat la curtea lui Matei Basarab ( 1632-1654 ) și Constantin Șerban ( 1654-1658). Descrie Târgoviștea aflată în ultimii săi ani ca reședință principală a țării.
” Târgoviștea a fost un târg măreț, reședință a principilor Valahiei (cu o curte demnă de luat în seamă, cu biserici, mănăstiri și cu scaunul mitropolitului schismaticilor) însă acum este distrusă aproape cu totul, deoarece tătarii și turcii au trecut totul prin fier și foc când au devastat provincia, înainte cu doi sau trei ani: curtea și palatele principelui, bisericile şi mănăstirile împreună cu întregul târg au fost mistuite de foc (...)

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

5. Fosile de mamut: noi comori la MNaB

𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐁𝐚𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐞 𝐢̂𝐦𝐛𝐨𝐠𝐚̆𝐭̦𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐨 𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐚𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐚𝐫𝐚̆: 𝐟𝐨𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐦𝐮𝐭, 𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐓𝐢𝐛𝐞𝐫𝐢𝐮 𝐅𝐢̂𝐧𝐭𝐢̂𝐧𝐚̆. La Bazoș, în județul Timiș, râul cu același nume a dezvăluit comori ale timpului care, cu generozitate au fost donate muzeului. Această donație inedită include fosile impresionante de mamut, acele uriașe mamifere dispărute, care continuă să fascineze și să provoace imaginația umană.
Mamuții, aceste creaturi maiestuoase care au călcat pământul timp de milioane de ani, până la sfârșitul ultimei ere glaciare, au fost înrudiți îndeaproape cu elefanții de astăzi, făcând parte din aceeași familie taxonomică, Elephantidae. Linia lor genealogică își are rădăcinile în Africa, de unde au migrat în Europa acum circa 3.5 milioane de ani. În decursul erei lor, au existat patru cronospecii principale, fiecare adaptându-se la schimbările climatice și ecologice prin modificări morfologice remarcabile, în special la nivelul dentiției. Mamutul lânos, cea mai cunoscută specie, a coexistat cu omul preistoric, care a vânat aceste creaturi pentru carne și a folosit oasele și fildeșul lor în scopuri diverse, de la construcția locuințelor la fabricarea uneltelor și obiectelor de artă.
Acest tezaur paleontologic, nu doar că adaugă o valoare inestimabilă patrimoniului muzeal, dar oferă și o fereastră spre trecutul îndepărtat al regiunii noastre, punând în lumină mediul dinamic și spectaculos în care au trăit oamenii din vremuri îndepărtate.
Încheiem exprimându-ne recunoștința față de Tiberiu Fîntînă și toți cei care contribuie generos la conservarea și îmbogățirea patrimoniului cultural și natural. Împreună, continuăm să scriem capitolele fascinante ale trecutului nostru!

#mnab #mamut #scriemistorie

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

6. Ce-am avut, ce-am pierdut și... ce nu suntem capabili să mai identificăm

Decorația de forma unor stropi aplicați pe pereți ai unor vase este altă mărturie din zestrea mănăstirii. S-au recuperat doi asemenea părți de vase din sticlă (S XXIII/2020). Stropii (Nuppen) decorativi pentru pereți de recipiente au fost specifici mai ales paharelor și au dispărut din modă de la mijloc de secol XVI. Cum indică toate analogiile, gurile acestora erau ușor evazate, iar fundurile, adâncite în forma de pâlnii, erau sprijinite la exterior pe „piciorușe” oblice. În lipsa unor fragmente mai generoase, preferăm să socotim desprinderea lor tot din pereți de pahare scunde, nu din forme mai dezvoltate.
Cu destulă surpriză, dar și interes, descoperim că asemenea vase au mai fost și în alte locuri din vecinătatea mănăstirii noastre. La Roman, stropii de pe pereții paharelor s-au citit drept „ornamente conice de sticlă” . Pahar cu talpa „cu piciorușe” a mai fost identificată în apropiere la Cozmeni (Harghita) .
Semnalări primare de pahare apar la Suceava încă din descoperiri anterioare anului 1900 (tălpi vălurite și fund adâncit), în timp ce la Baia, s-au menționat fundurile adâncite , care ar putea descinde și din butelii. În prezența acestei grupări de informații deficitare, am putea numai afirma că pahare „moderne”, de secol XV, au pătruns în Moldova în mediile elitare.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. Noi descoperiri arheologice în zona Otetelișu/ Bălcești

8. Resturi din ochiurile de sticlă ale cetății Oradea. După mine... potopul! Nu știu cine și când le va publica vreodată!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Valoarea deosebită a unor piese arheologice este dată și de informația științifică pe care o putem obține de la acestea.

Tocmai de aceea, cercetarea arheologică se face după anumite metode, respectând anumite principii și folosind tehnici specifice.
Spre exemplu, vasul cucutenian din imagine, descoperit într-o așezare eneolitică la Răucești (jud. Neamț), în anul 2017, fără să fie un recipient spectaculos, ne va spune o poveste interesantă, mai ales prin intermediul sedimentului aflat în interiorul său. Să așteptăm rezultatele!

#archaeology #cucuteni #pottery #prehistory #bioarchaeology #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. „Să trăiești, măria ta” ori „Să trăiești, sfinția ta”? Marele venețian de la mănăstirea Bistrița

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

11. Situl arheologic, care este și monument istoric, de la Lunca-Poiana Slatinei (jud. Neamț), este din nou supus distrugerii, prin exploatarea forestieră.

Utilajele grele au depozitat o parte din lemn chiar pe situl arheologic. La suprafață pot fi observate deja materiale arheologice.
În plus, situl este și într-o zonă protejată, fiind parte din Parcul Natural Vânători-Neamț.
Reamintesc că acest sit este considerat ca fiind cea mai veche exploatarea a unei surse de apă sărată, la nivel european. Asta, dacă înseamnă ceva și pentru altcineva, decât pentru noi, arheologii.

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

12. O „ciudată” pentru coronament de sobă. Dacă forma generală nu este insolită, în schimb, tratarea interiorului și vopsirea, sunt! Capitolul cahlelor pictate nu este încă scris. (piesă din Tg. Mureș)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

miercuri, 15 mai 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu