Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO

duminică, 2 aprilie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

1. Am descoperit această fortificație în anul 2015, deși în mentalul colectiv ea era cunoscută de mult timp, dovadă fiind faptul că pe hărțile topografice mai vechi apare toponimul ,,Dealul la Cetățuie".

În anul următor am introdus-o în circuitul științific sub forma unei note.
Ulterior, un pasionat de detecție a descoperit aici niște piese de bronz.
Cert este faptul că fortificația preistorică este impresionantă prin modul de amenajare al sistemului defensiv, șanțul având o lungime de aproximativ 100 m, o adâncime maximă de 2,5 m, având forma literei ,,U".
Probabil că prin pădurile Neamțului încă mai există astfel de fortificații neștiute, dar pe care vrem să le aflăm. De aceea, toponime precum ,,Cetățuie" , ,,La val", ,,La șanțuri" merită urmărite și verificate în teren.

#archaeology #fortifications #prehistory #Neamț #research

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Cimitirul ortodox ”Maieri” din Alba Iulia suprapune în cea mai mare parte a sa, ”Situl arheologic de la Alba Iulia” încadrat în Lista Monumentelor Istorice, CATEGORIA A (cod AB-I-s-A-00001).

Întreaga suprafață afectată de extinderea cimitirului Maieri se află în interiorul zonei protejate ARHEOLOGIE CATEGORIA A., conform Planului Urbanistic General al municipiului Alba Iulia aprobat prin HCL 158/2014.
Rezoluția Comisiei Naționale de Arheologie din cadrul ședinței din data de 18 octombrie 2018 cu privire la PUZ extindere și reglementări zona servicii pentru cimitirul municipal, mun. Alba Iulia, B-dul Încoronării. Proiectant SC Arhimar Proiect SRL (DPC 6130/20.08.2018), a aprobat această documentație CU CONDIȚIA CERCETĂRII ARHEOLOGICE PREVENTIVE!
PUZ-ul pentru Extinderea Cimitirului municipal a fost aprobat prin HCL nr. 492/2021, având la bază acest PUG din 2014. Nu mai este menționată nicio condiționare.
Alături de colegii mei, am solicitat oprirea lucrărilor și începerea grabnică a demersurilor care se impun în vederea cercetării arheologice preventive, documentării și implicit a salvării patrimoniului descoperit în zona de extindere a cimitirului Maieri, conform legislației în vigoare. Excavările efectuate în vederea săpării gropilor pentru cavouri în contextul extinderii cimitirului, au afectat vestigii arheologice existente în acest sit.
Așteptăm de asemenea un punct de vedere din partea Comisiei Naționale de Arheologie și poziția Ministerului Culturii în această chestiune.
Menționez că toate documentele legate de reglementările urbanistice se pot consulta pe site-ul Primăriei Alba Iulia și https://urbanism.apulum.ro/ (portal public), iar celelalte informații pe site-ul Ministerului Culturii și Google Earth.
În România, siturile arheologice se află în primul rând sub protecția legilor patrimoniului, dar asta ar fi trebuit să se înțeleagă de la sine.

#apulum_trebuie_cercetat_și_protejat

Sursa informațiilor Anca Timofan.

3. Cele mai vechi dovezi ale călăriei cunoscute până acum, descoperite în România

4. În 2013 am făcut o cercetare arheologică mai specială, la Mănăstirea Văratec, jud. Neamț.

Am (re)descoperit mormântul celui cunoscut în prezent drept Cuviosul Iosif de la Văratec, ctitor al primei biserici de zid din cadrul așezământului monahal amintit și care a trecut la cele veșnice în anul 1828.
Mormântul mai fusese deschis în perioada comunistă.

#archaeology #monastery #monastic #grave #Văratec

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Anca Timofan: Cimitirul Municipal Suprapune În Mare Parte Situl Arheologic De La Alba Iulia, Care Este Încadrat În Lista Monumentelor Istorice

5. Peștera spectaculoasă din Apuseni unde s-au descoperit desene rupestre vechi de peste 30.000 de ani

6. Revin cu o nouă postare legată de extinderea cimitirului municipal din Alba Iulia în contextul reglementărilor urbanistice și al legilor patrimoniului, cu intenția de a deschide o discuție pe marginea acestor chestiuni.

La începutul lunii martie, când am constatat prezența sarcofagului și condițiile în care a fost scos, au existat foarte multe comentarii și păreri, deși nu aveam toate datele problemei (probabil nu le avem nici acum, dar am progresat puțin). Săptămâna aceasta subiectul va fi discutat în cadrul CNA. Așteptăm un punct de vedere.
Această extindere a vizat un areal de peste 5000 mp în ”Situl arheologic de la Alba Iulia” (cod LMI AB-I-s-A-00001).
Atașez HCL 492/2021 aprobare PUZ - extindere cimitir, în care nu se face referire la nici un aviz al MC (deși a existat unul favorabil dar cu condiția cercetării preventive etapizate) și mențiunea din PUG, pag. 121-122 privind zonele cu vestigii arheologice și necesitatea acestui aviz atunci când au loc intervenții. Putem considera că se referă la orice fel de intervenții. După cum se poate observa, aprobarea PUZ-ului se bazează exact pe acest PUG din 2014, dar menționarea sitului de categoria A si a ZONEI ARHEOLOGICE A nu apare nicăieri.
O.G. 43/2000
Art. 19. În vederea protejării patrimoniului arheologic şi a respectării prevederilor legale în acest domeniu autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:
f) aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, şi elaborează sau modifică astfel de documentaţii în scopul stabilirii de măsuri de protejare a patrimoniului arheologic evidenţiat întâmplător ori ca urmare a cercetărilor arheologice preventive, potrivit legii;
Art. 22 (4) Avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de către Ministerul Culturii şi Cultelor.

Sursa informațiilor Anca Timofan.

7. Uneori și supravegherile arheologice, efectuate în orașul Roman (sub conducerea cercetătorului științific George-Dan Hânceanu), pot aduce ceva nou în privința cunoașterii etapelor de locuire sau în legătură cu circulația mărfurilor, fie ele și de epocă modernă.

Sursa informațiilor Arheologie la Roman.

8. La prima ieșire cu detectorul, un bărbat din Gârcina a găsit un tezaur

9. Identificarea siturilor arheologice aparținând culturii Cucuteni nu este o misiune ușoară pentru arheologii din cadrul Muzeului de Istorie Botoșani. Căutăm fiecare urmă în malurile rupte ale râurilor, pe hărți vechi și pe teren, alături de studenții de la Universitea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg (Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg). Zilele următoare vom afla mai multe despre așezările cucuteniene, prin scanare geofizică.

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

10. Venus de la Apulum, una dintre cele mai frumoase sculpturi din Dacia romană

11. Cutie cu sfinte moaște descoperită în altarul bisericii Sf. Nicolae „Udricani”

Cercetarea arheologică a altarului bisericii Sf. Nicolae-Udricani a condus la descoperirea, în piciorul mesei Altarului, a unei cutiuțe de formă rotundă, din argint, în care se aflau sfintele moaşte. Pe fundul acestei cutiuțe, este inscripţionat, pe trei rânduri, un nume şi un an „ΤΡΟΑΔΟС ΤΙΜΟ / ΤΕΥ: ΑΡΧΙΕΡEΙС/ 1847. Dupǎ cum se cunoaşte şi din textul unei inscripţii aflatǎ în bisericǎ, în partea stângă, pe peretele ce desparte pridvorul de pronaos, dupǎ incendiul din anul 1847, lăcașul de cult a fost reparat prin grija şi cu cheltuiala arhiereului Timotei Troados, fost egumen al mănăstirii Sf. Ioan din Focşani.
Mai multe informații despre cercetările arheologice efectuate la această biserică se regăsesc în cadrul expoziției temporare <<Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae „Udricani”>> deschisă la Casa Filipescu-Cesianu.
Dr. Camelia-Mirela Vintilă, arheolog
Biroul Istorie Veche și Medievală, Secția Istorie #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.

12. Perioada mijlocie a epocii bronzului este reprezentată în Subcarpații Moldovei, în principal, de cultura Costișa.

Sunt cunoscute și prezențe Monteoru, Komarov, chiar Wietenberg, adică, pentru publicul larg, pătrunderi ale unor comunități dinspre sud, vest și nord.
Cultura Costișa a fost denumită așa după situl arheologic din localitatea cu același nume, din județul Neamț. Ca orice cultură arheologică are niște elemente specifice, mai ales în ceea ce privește ceramica și decorurile sale.
Arealul de răspândire al acestei culturi de acum 3700-4000 de ani este destul de bine evidențiat, deși unii specialiști afirmă, fără dovezi concrete și incontestabile, că aceste comunități ar fi locuit și dincolo de valea râului Moldova.
În ultimii ani am reușit să îmbogățim repertoriul acestei culturi cu mai multe situri, inclusiv unele fortificate.
Ceramica din planșa alăturată provine de la Dulcești, iar informații despre descoperirile de acolo pot fi consultate aici: https://www.academia.edu/32405547

#archaeology #prehistory #BronzeAge #pottery #Costișa

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

13. Perseverența arheologilor din cadrul Muzeului de Istorie Botoșani, alături de colegii de la Universitea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg (Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg) a dat roade și am început scanarea unui sit cucutenian aflat pe teritoriul comunei Copălău, județul Botoșani.

Culegerea datelor geofizice din teren reprezintă un efort susținut care are ca rezultat deslușirea urmelor de locuire de sub nivelul solului. Din datele preliminare se pot observa nu doar structurile de locuire, ci și șanțurile de fortificare ale așezării.

#MuzeulJudețeanBotoșani #arheologie #cultura_Cucuteni #6milenii #așezare #cucuteni #fortificație

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

14. Misterul războinicului îngropat lângă Mizil. „Ultima descoperire de acest fel a fost făcută în urmă cu 200 de ani”

15. Ca arheolog ai parte de ceea ce majoritatea oamenilor nu au, adică ești primul care atinge obiecte ce au fost părăsite/abandonate/pierdute/depuse acum câteva secole sau milenii.

Ai cumva impresia că încă mai simți prezența oamenilor care le-au utilizat și întoarcerea în timp nu mai pare o utopie.
Ca arheolog intuiești de multe ori ce îți poate oferi un sit, după primele zile de cercetare, dar partea cea mai frumoasă a arheologiei este tocmai aceea că mereu îți oferă surprize dintre cele mai plăcute. Și nu sunt deloc cuvinte lipsite de conținut.
Haideți să facem un exercițiu de imaginație, pornind de la imaginea de mai jos: ce sentiment v-ar încerca în momentul în care, dând pământul la o parte cu mistria și măturița, îți apare în fața ochilor o statuetă de lut de acum 6500 de ani?
PS: noi am avut șansa unei astfel de descoperiri pe șantierul arheologic de la Topolița, de lângă Târgu Neamț.

#archaeology #prehistory #heritahe #art #museum #heritage #Neamț #Precucuteni #Chalcolithic

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 2 aprilie 2023

Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete