Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO

1. Modele pentru turtă dulce (mijloc de sec. XVII) (după Szívmelengető középkor.

Kályhák és kályhacsempék a középkori Magyarországon, 14-16. század. Kiállítasi katalógus. Budapest, 2018, p. 149-150). M-am întrebat, doar în ultimele zile (!!) cum de arheologii nu s-au gândit la faptul că până și în cancelarii medievale au existat „stilionare”. Adică caiete de modele pentru diferite tipuri de înscrisuri (cu rol pedagogic, ori ca un portofoliu de scrib). Și acum sunt de privit anume decoruri de aici care par coborâte din discurile ceramice ale vremii lui Ștefan cel Mare. Păi? Interactiv, ce părere aveți?

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

2. A ieșit de la tipar un volum pe care l-am editat împreună cu colegul Gafincu Alexandru și de care suntem foarte mulțumiți.

Am fost onorați să avem contributori din Germania, Finlanda, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova și România, care au oferit comunității științifice studii foarte interesante legate de abordările multidisciplinare aplicate pentru situri și descoperiri din epoca bronzului, din estul Europei.
Publicat exclusiv în limba engleză și cu o calitate grafică foarte elegantă, îndrăznesc să spun că acest volum chiar trebuie să se regăsească în biblioteca oricărui cercetător interesat de epoca bronzului.
Volumul a apărut sub egida a două edituri, respectiv Editura ,,Istros" a Muzeului Brăilei Carol I și Editura ,,Constantin Matasă" a Complexului Muzeal Național Neamț. Cea din urmă instituție a asigurat și finanțarea volumului.
Volumul poate fi comandat la sediul Complexului Muzeal Național Neamț, sau la adresa de email: biblio_muzeupn@yahoo.com.
Mulțumiri tuturor celor care au asigurat editare, finanțare și distribuire!

#archaeology #bronzeage #book #multidisciplinary #Europe
@urmăritori

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Oală modelată la roata olarului, cu o profilatură la baza gâtului și sub buză, arsă inoxidant, descoperită la Derșida/Cimitirul Vechi (jud. Sălaj).

Pasta vasului de calitate superioară, culoare cenușie. Recipientul făcea parte din inventarul unui mormânt de incinerație din secolul al III-lea a. Chr.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

4. Cea mai frumoasă sculptură romanică pe care am scos-o din pământ: sec. XII (2001, Mrea Bizere - Frumușeni, jud. Arad)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

5. Arheologia este un domeniu de interes public, iar munca arheologilor are ca obiectiv și sprijinirea proiectelor de infrastructură, mai simple sau mai complexe.

Comunitățile locale au nevoie de dezvoltare, dar nu cu riscul distrugerii patrimoniului. Din acest motiv este de apreciat când autoritățile locale solicită sprijinul nostru, al arheologilor, pentru ca investițiile atât de necesare să aibă ca efect și salvarea patrimoniului arheologic.
În comuna Răucești, din jud. Neamț, realizăm în această perioadă un studiu arheologic necesar pentru implementarea unui proiect major de investiții.
Am fi bucuroși să știm că putem sprijini orice autoritate locală cu expertiza pe care, colegii mei arheologi și cu mine, o putem oferi.

#archaeology #prehistory #Neamț #research #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Descoperire arheologică în centrul Mediașului cu final neașteptat: Specialiștii de la Brukenthal au reconfirmat acuratețea hărților lui Giovanni Morando Visconti de la 1699

7. Soldații romani scriau pe vase ceramice, dar și pe alte obiecte. Spre exemplu, un soldat pe nume Marcellus a fost însărcinat cu realizarea de țigle de construcție a acoperișului diferitelor clădiri din fortificația militară de la #Porolissum.

Mândru de misiunea primită, Marcellus și-a gravat pentru eternitate statutul său.
Însă nu toți noii recruți învățau să scrie și să citească la fel de rapid în limba latină. Un alt fragment de țiglă a fost scris de un alt soldat novice în limba latină. Cum se pare că nu i-a ieșit să scrie numele corect, acesta a decis pur și simplu să-și facă un autoportret.
Dacă vrei să afli mai multe povești despre cum învățau soldații romani să scrie și să citească, te așteptăm să vizitezi expoziția temporară ”Graffiti de altădată. Scrisul cursiv la Porolissum în Epoca Romană”, pe care o găzduim în #BeciulCultural.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

8. O zonă aparte a bazinului inferior al văii Someșului Mare o constituie zona sau "Țara Ciceului".

Roca Culmii Ciceului propriu-zise este cunoscută în literatura mineralogică sub numele de riolit-dacitic; e foarte bun atât pentru construcţii, dar mai ales pentru cioplirea râşniţelor şi a pietrelor de moară, ea fiind o lavă fosilizată, spongioasă, însă foarte rezistentă, cu o înfăţişare rugoasă, de culoare cenuşie deschisă. Unul dintre meșteșugurile specifice acestor locuri, azi din păcate intrat în uitare, era pietrăritul și confecționare pietrelor de moară. Exploatarea masivului Ciceu pentru piatră de moară s-a făcut pe baza descoperirilor arheologice, încă din epoca bronzului, epoca dacică, fiind principala sursă de material litic folosit pentru pietrele de moară, la castrul roman de la Arcobara-Ilișua. Prima mențiune documentară asupra confecționării pietrelor de moară la Ciceu datează din 1552, când între darurile iobagilor din Ciceu-Corabia, sat situat în imediata apropiere a cetății, se amintește că ei sunt obligați să dea și 5 pietre de moară de câte 2 forinți valoare. În anul 1750 se spune că hotarul mic și neproductiv al satului este prielnic mai mult pentru tăiatul pietrelor de moară și de aceea locuitorii trăiesc din desfacerea acestora. În cursul secolului al XVIII-lea, sunt amintite 6 sate aparținătoare de cetatea Ciceului în care locuitorii se ocupă cu extragerea și cioplitul pietrelor de moară: Corabia, Canciu, Gîrbău, Lelești, Hășmaș și Chiuești. Odată cu epoca contemporană și apariția morilor de aburi, iar apoi a morilor electrice, acest meșteșug decade și este dat momentan uitării. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Muzeul Județean Mureș dorește printr-un proiect comun de cercetare, revigorarea acestui meșteșug uitat, care poate deveni o emblemă și o atracție turistică a zonei Ciceului. În acest scop săptămâna trecută a fost efectuată o cercetare de teren în jurul ruinelor cetății Ciceului, unde au fost cartate o serie de urme de exploatare ale fostelor cariere de pietrari ce au funcționat la baza fostei cetăți. Tot acum au fost extrase două bucăți de blocuri de piatră rămase neterminate ale unor râșnițe abandonate. Acestea urmează a fi incluse într-un experiment de arheologie experimentală, încercându-se realizarea unei râșnițe antice asemănătoare cu cele descoperite în cercetările arheologice. Echipa implicată: Radu Zăgreanu - arheolog CMBN, László Szekernyés - arheolog MJM.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

9. Autostrada Bucureștiului scoate la lumină vestigii de 7.000 de ani. Opt situri în plus, descoperite între Dragomirești și Corbeanca

10. Rezultatele cercetărilor din 2023 de la #Histria, sector Platou Est, și #Popești_Argedava, efectuate cu participarea lui Liviu Iancu, prezentate la sesiunea de comunicări a Institutului de Arheologie din București

Rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice întreprinse în anul 2023 la cetatea Histria, cea mai veche colonie elenică din vestul Mării Negre, în cadrul Histria Multiscalar Archaeological Project (#HMAP), precum și la dava getică de la Popești, identificată ipotetic cu Argedava, reședința tatălui lui Burebista, au fost prezentate recent, în cadrul sesiunii anuale de comunicări științifice a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București.
Colegul nostru Liviu Iancu a participat la ambele campanii de cercetări arheologice, fiind co-autor al celor două prezentări de la sesiunea de comunicări:
- „Histria Multiscalar Archaeological Project: descoperiri efectuate în campania arheologică 2023 și rezultate preliminare ale datărilor 14C” (împreună cu Adam Rabinowitz și Katherine Reinberger, înglobând și contribuții particulare de Elijah Fleming, Patricia Neuhoff-Malorzo, Cole Smith, Thibaut Castelli);
- „Dava de la Popești, jud. Giurgiu: Cercetările din 2023 și câteva observații privind procesul de formare a sitului” (împreună cu Nona Palincaș, de asemenea cu contribuții particulare de Corina Anca Simion, Cristian Dumitru Mănăilescu, Maria Valentina Ilie, Alexandru Răzvan Petre, Mihai Straticiuc, Dragoș Mirea, Decebal Iancu, Constantin Haită).
HMAP este o acțiune inițiată de Universitatea din Texas, din Austin și Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, ce reunește cercetători și studenți de la alte universități și instituții de cercetare din SUA, România, Franța, Polonia, Republica Moldova și Ucraina.
HMAP își propune să exploreze relațiile dintre comunitatea umană de la Histria și mediul înconjurător, din epoca arhaică până la sfârșitul dominației romane în Dobrogea, în principal prin intermediul săpăturilor efectuate într-un sector al cartierului civil și meșteșugăresc de pe Platoul cetății, suprapus în epoca de stăpânire romană de o necropolă. În acest scop, pe lângă metodele consacrate în arheologie, cercetătorii din cadrul proiectului utilizează numeroase tehnici de cercetare dezvoltate recent, precum analizele ADN-ului antic ori cele de izotopi de stronțiu, oxigen, azot și carbon, măsurătorile magnetometrice și fotogrametria ș.a.
Cercetările de la Popești din 2023 s-au desfășurat în cadrul unui program de săpături arheologice sistematice efectuate în luna septembrie a anului trecut de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” în zona B a sitului. Obiectivul științific al cercetărilor a fost acela de a stabili cu mai multă precizie natura și dimensiunile locuirii din zona B a sitului, în special prin comparație cu zona A, așa-zisa acropolă, mult mai bine cunoscută datorită unui șir de campanii arheologice începute în anii 1950.
Din punct de vedere al patrimoniului cultural, cercetările au vizat recuperarea cât mai multor date din această zonă a sitului, periclitată din cauza lipsei de interes a autorităților și suprapunerii sale de către un cimitir din perioada modernă.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

11. Descoperiri și vestigii arheologice, bordeie și unelte din neolitic, găsite în calea Autostrăzii 0

Sursa: Youtube Utilizator: Știrile ProTV

12. Obiecte extraordinare descoperite de doi oameni extraordinari și de subsemnatul!

Felicitări Dreghiciu Alexandru (de la Boss Detecting) pentru descoperirea superbei statuete din bronz care se pare că reprezintă pe Apolo ținând în mâna dreaptă o patera și în stânga o cunună din crengi de măslin (am să las link mai jos în comentarii cu o statuetă similară) , a frumoaselor catarame romane întregi și a vârfului de săgeată, felicitări Grecu Vlad pentru vârful acela din bronz superb cu înmănușare în formă hexagonală care nu poate fi identificat neapărat ca un vârf de suliță, mai degrabă vârf de stindard (vexillum) dar poate fi orice în mintea noastră până la identificarea din partea unui specialist, a monedei romane din argint care îl reprezintă pe Severus Alexander (222-235), a frumosului inel cu piatră roșie, iar ce mai vedeți în postare aparțin subsemnatului, de la un mic cui de fier de sanda romană până la toarta de vas din bronz superb decorată, tot roman se pare. Sperăm ca măcar statueta și toarta să fie expuse vreodată în muzeu. O zi pe care noi trei nu o vom uita curând!

Sursa informațiilor Kolozsvari Csaba.

102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

luni, 13 mai 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu