Statueta antropomorfă din așezarea din epoca târzie a bronzului de la Lăpușel, punctul „Tedeș”

 

Statueta antropomorfă din așezarea din epoca târzie a bronzului de la Lăpușel, punctul „Tedeș”
Cu prilejul unei cercetări de suprafață efectuată în anul 2000, în locul numit Tedeș din hotarul localității Lăpușel (com. Recea, jud. Maramureș), a fost descoperită o statuetă antropomorfă fragmentară, din lut ars. Piesa a fost realizată din pastă de culoare brun-închis, de bună calitate, având în compoziție nisip și pietricele, care a fost apoi acoperită cu o angobă de culoare brun-cafenie, deteriorată în bună parte. La descoperire, statuetei îi lipseau o parte din cap, unul din umeri și partea inferioară sau suportul la care aceasta a fost atașată.
Statueta are în secțiune forma plată, respectiv ovală, capul forma conică, umerii arcuiți continuând cu brațele, redate stilizat, prin două mici proeminențe care depășesc lățimea corpului, acesta din urmă având forma dreptunghiulară. Piesa este decorată pe ambele fețe cu diferite motive redate prin incizii și crestături. Acestea sugerează foarte probabil coafura, broderia veșmintelor și/sau tatuaje, diferite tipuri de accesorii vestimentare – podoabe realizate din diferite materiale, cum ar fi lanțurile atârnătoare de bronz.
Materialele arheologice – fragmente ceramice – descoperite în asociere cu statueta relevă faptul că în locul numit „Tedeș” a existat o locuire din epoca târzie a bronzului, cultura Suciu de Sus, ce datează din a doua jumătate a mileniului II î.Chr.
Până în prezent piese de acest tip sunt cunoscute doar în alte trei stațiuni din arealul acestei culturi arheologice: loc neprecizabil în hotarul localităților Satulung/Finteușu Mic, loc neprecizat din vechiul comitat Satu Mare și Sasovo din Ucraina Transcarpatică.
Având în vedere că toate cele patru statuete sunt rupte în același loc, la baza corpului, poate indica fie ruperea lor intenționată de la brâu în jos, fie că în această porțiune au fost atașate unui suport.
De asemenea, faptul că toate au fost descoperite fără un context asigurat (locuințe, gropi, gropi de cult, morminte etc.) face dificil de precizat care va fi fost rolul, funcționalitatea lor în sânul comunităților Suciu de Sus.
În lipsa unor trăsături specifice este greu de apreciat dacă acestea sunt reprezentări feminine sau masculine. Sunt ele reprezentări ale vreunei divinități sau ale vreunui personaj important / erou din sânul comunității?
Având în vedere datele de care dispunem până în prezent acestea sunt interpretate, cel mai adesea, ca obiecte de cult.
Dimensiunile piesei înainte de restaurare: înălțimea = 7 cm, lăţimea = 5,9 cm, grosimea maximă = 1,2 cm.
Piesa se păstrează la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare (nr. inv. 33635) și poate fi văzută, în perioada 22.03.-27.03.2022 la secțiunea „Exponatul săptămânii”, amenajată la sediul muzeului.
Literatura: C. Kacsó, „Statueta antropomorfă din epoca bronzului de la Lăpușel”, în: N. C. Rișcuța, I. V. Ferencz (eds.), „Studii și Articole de Arheologie. In memoriam Ioan Andrițoiu”, Cluj-Napoca, 2018, p. 157-173.
Dan Pop
Gavril Moldovan
Fotografia piesei înainte de restaurare, Minerva Luca
Fotografia după restaurarea, Zamfir Șomcutean

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.