1. Mai multe gropi cu oseminte au fost descoperite pe şantierul drumului expres Craiova-Piteşti
2. Oseminte umane, pe șantierul drumului expres Craiova-Pitești. Arheologii fac cercetări
5. Un personaj de rang înalt din perioada medievală, descoperit la Pericei
6. Străduța otomană de pe strada Mărășești trebuie păstrată. Primăria decide cum face asta
7. Sarcofag roman intact descoperit în fața Clinicii Stanca, pe Bulevardul 21 Decembrie 1989
8. Cercetarea sitului arheologic de la MICIA (com Vețel, jud. Hunedoara)
Cercetarea sitului arheologic de la MICIA (com Vețel, jud. Hunedoara) continuă!
Cu finanțare oferită de Ministerul Culturii și Identității Naționale și Muzeul Național de Istorie a României, echipa de arheologi condusă de către responsabilul științific al șantierului arheologic, dr. Mihaela Simion, va aborda, și în acest an, simultan, două sectoare de cercetare:
- partea nordică a așezării civile;
- interiorul castrului care străjuia, în trecut, Valea Mureșului.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva participă la această campanie arheologică cu o echipă formată din 5 arheologi specializați în diverse epoci istorice și preistorice, continuând săpăturile arheologice din campania 2020, în partea estică a fortificației romane care apăra, în vremurile antice, granița vestică a provinciei Dacia.
În cadrul campaniei de cercetare de anul acesta, sunt continuate și investigațiile ștințifice, non-invazive:
-măsurători magnetometrice efectuate de d-l Al. Popa, cercetător Muzeul Carpaților Răsăriteni din Sf. Gheorghe;
-scanări georadar, prin parteneriatul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva cu ArchaeoTek Canada, care , în ultimii ani, au condus la o mai bună înțelegere a sitului arheologic.
În perioada romană așezarea de la Micia a avut statutul de PAGUS (târg), fiind condusă de doi MAGISTRI PAGI, după cum aflăm dintr-o inscripție din timpul împăratului Septimius Severus. În același timp CASTRUL Micia ocupa o suprafață de peste 7 ha și era amplasat strategic, în zona unde dealurile crează o cale de acces foarte îngustă spre centrul Transilvaniei. Rolul trupelor militare cantonate aici era acelea de a împiedica înaintarea populațiilor sarmate pe Valea Mureșului, însă mobilitatea cavaleriei de la Micia o făcea aptă și în a intervenii pentru apărararea zonei aurifere din Munții Apuseni, sau chiar a capitalei de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Inf.: dr. Marius Barbu, arheolog Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
Sursa informațiilor Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.
9. Mormânt neolitic, descoperit în pivnița unui palat din centrul Cluj-Napoca
11. Ieri s-a făcut una dintre cele mai interesante descoperiri de la Băneasa: un fragment de țiglă ștampilată.
Acoperișul de țiglă, parțial afectat de arătură (materialul de pe mal este purtat)
Fiindcă pagina nu este destinată specialiștilor, am să produc și o mică explicație. Ștampila este un soi de marcă de producător, iar în cazul unităților militare este chiar sigla unei trupe. Ștampilele sunt un instrument în identificarea mișcărilor de trupe (și activități constructive).
O a doua explicație ar fi că la Băneasa este prima ștampilă, iar pe toată frontiera numită Limes Transalutanus sunt doar câteva (și acelea mai sus de Argeș, mai timpurii decât 'frontiera'...., secetă mare). De aici interesul special al descoperirii.
Problema este chiar ștampila. Începe cu un A, deci o 'Ala' (mare unitate de cavalerie). Încă în prima oră a descoperirii, mai mulți colegi, din toată țara (Timișoara, Cluj, București), au încercat să 'descifreze' sigla. Am să țin cont de ipotezele lor, desigur, dar deocamdată aș face niște observații preliminare.
Primul calificativ folosit de mine, în conversația de ieri, a fost 'bizar'. Bizar, fiindcă o 'ala' este unitate de linia a doua (deci ce să caute pe frontieră?), cu rol coordonator, pe suprafețe mari (mai ales acolo unde lipsesc legiunile, precum în cazul provinciei Dacia inferior, cazul nostru). O a doua problemă este dimensiunea castrului. Deși cel de la Băneasa este cel mai mare de pe frontieră (2 hectare), este totuși de două ori mai mic decât ar fi necesar pentru o 'ala', iar aceasta pentru prima fază. Doar că aici vorbim despre poarta de acces a celei de a doua faze, de la începutul celui de al doilea sfert al sec. III, noul castru având numai un hectar. Nu prea se potrivește.
Există apoi lucruri pe care eu le știu, iar ceilalți nu (deși sunt chestii publicate), precum lipsa aproape completă a tegulelor ( = materiale de construcții din lut ars), zona aceasta fiind un unicat (zona a fost identificată din 2015...).
Sunt deci tentat să cred următoarele: fiindcă poarta de fază 1 a ars (îngrozitor, fabulos), foarte probabil din cauza acoperișului vegetal, la reconstrucția castrului și-au propus să nu mai facă aceeași greșeală, iar fiindcă un atelier propriu pentru tegule nu exista, le-au adus, cu caru, de la Dunăre. Țiglele ștampilate au deci un producător de dincolo, din Moesia inferior (Bulgaria de azi).
Nu pot să închei fără a preciza că descoperirea o datorăm Mirelei Vasilescu, singurul 'veteran' din prima promoție (2016). Nu pun poză cu Mirela, că nu vă mai uitați la ștampilă...
Sursa informațiilor Limes Transalutanus.
12. Cercetări arheologice la Sarmizegetusa Regia, pentru fundamentarea proiectului de restaurare
Din 22 iunie, în situl Sarmizegetusa Regia se desfășoară o campanie de cercetări arheologice în cadrul proiectului ”Capitala Daciei – muzeu viu al patrimoniului cultural european”. Săpăturile se efectuează în mai multe puncte ale fortificației cu scopul de a oferi informații și clarificări cu privire la elementele constructive antice și la starea de conservare a monumentului.
În prima etapă, a fost trasată o suprafață la Poarta de est, unde lucrările din anul 1980 au modificat substanțial aspectul monumentului. O serie de argumente desprinse din săpăturile din secolele XIX și XX indică o configurație diferită a porții față de cea materializată în prezent în teren, astfel că se impune o (re)cercetare a zonei, pentru a obține date suplimentare în vederea propunerii unor soluții optime de restaurare.
Urmează a fi deschise o serie de secțiuni și de suprafețe pe mai multe segmente ale zidului, precum și în zona porților de vest și de sud.
***
Proiectul de restaurare și revitalizare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 prin Programul RO-Cultura. Finanțarea nerambursabilă pentru acest proiect este de 1.897.384,23 euro, la care se adaugă contribuția Consiliului Județean Hunedoara în valoare de 848.865,92 euro.
Durată totală a proiectului este de 42 de luni.
Sursa informațiilor Consiliul Judetean Hunedoara.
13. Locuinţă romană veche de aproape două milenii, descoperită la Alba Iulia
14. Descoperire uimitoare în Sarmizegetusa Regia. „Nu existau asemenea porţi în Antichitate”
Sursa: Youtube Utilizator: Virtual Press
15. Așezare de acum 6.500 de ani descoperită la Moftin
Sursa: Youtube Utilizator: InformatiaTV
16. Cercetare arheologică sistematică din cadrul sitului Şoimeni ”Dâmbul Cetății”, comuna Păuleni-Ciuc, județul Harghita.
În perioada iunie-iulie 2021, echipa de arheologi din cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sf. Gheorghe, jud. Covasna, coordonată de dr. Valerii Kavruk (în calitate de responsabil științific) și formată din dr. Dan Buzea, dr. Dan Ștefan, dr. Maria-Magdalena Ștefan și drd. Puskás József, participă la activitățile de cercetare arheologică sistematică din cadrul sitului Şoimeni ”Dâmbul Cetății”, comuna Păuleni-Ciuc, județul Harghita.
La aceste cercetări arheologice sistematice participă și colaboratori externi cu specializări multiple în problemele preistoriei: prof. Univ. Dr. Gheorghe Lazarovici, dr. Roxana Munteanu și Björn Briewig, în calitate de membrii în colectivul de cercetare.
Cercetarea arheologică de la Șoimeni ”Dâmbul Cetății”, jud. Harghita se realizează cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, conform Autorizației de Cercetare Arheologică Sistematică nr. 72 din 17.05.2021.
În campania arheologică din anul 2021 echipa de cercetare și-a propus următoarele obiective:
- Cercetarea structurii valului de apărare din capătul de vest al sitului și corelarea stratigrafică a acestuia cu stratigrafia incintei sitului;
- Elucidarea structurii valului de apărare din capătul de nord al sitului, cercetarea urmelor șanțurilor defensive și corelarea stratigrafică a acestora cu stratigrafia incintei sitului;
- Stabilirea cronologiei sistemului defensiv din capătul sitului prin prelevare de probe pentru analize radiocarbon și prin analiza startigrafiei suprafețelor cercetate.
În prezent, echipa de cercetare lucrează două sectoare ale sitului:
o în sectorul vestic pe o suprafață de 6x4 m, zonă în care sunt cercetate vestigii arheologice atribuite locuirilor din perioada epocii bronzului mijlociu (Costișa-Ciomortan și Wietenberg). Cele două entități culturale au ocupat și locuit situl de la Dâmbul Cetății în intervalul cronologic cca. 2100-1500 a. Chr.
o În sectorul nordic al sitului pe suprafața de 14x2 m, zonă în care sunt cercetate structurii de locuit din perioada eneolitică de tip Cucuteni-Ariușd (cca. 4250-3.900 a. Chr) formate din locuințe incendiate și posibile structuri defensive (șanț de fortificație?). Tot în această zonă se documentează structura valului de fortificație atribuit locuirii din epoca bronzului (Costișa-Ciomortan și Wietenberg) și cel puțin două șanțuri care apărau cel mai probabil așezarea tot pe parcursul acestei perioade a epocii bronzului.
Majoritatea pieselor descoperite la Șoimeni ”Dâmbul Cetății”din perioada 1999-2011, sunt expuse în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”, la sediul central al MNCR din Sf. Gheorghe.
Toate bunurile arheologice descoperite în perioada 2012-2021, care se pretează pentru a fi expuse în cadrul expoziției amintite mai sus, urmează cursul firesc al programelor de conservare, restaurare, publicare, clasare și valorificare expozițională ale Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.
Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
17. Apulum
Cînd se descoperă o astfel de piesă, inițial acoperită cu pămînt, nu știi ce să crezi. În orice caz, îți spui că totul se va lămuri la restaurare și îți vezi de șantier. Apoi pămîntul se usucă și cade iar tu nu mai dormi toată noaptea cu gîndul că te afli în prezența unui obiect magic, atît de frumos și de rar. Această „bijuterie” romană din bronz descoperită ieri în așezarea civilă a castrului de la Apulum este un ansamblu votiv de elemente simbolice și apotropaice, avînd în centru ghioaga lui Hercules, considerată amuletă. În jurul ei se răsucește elegant și delicat șarpele cu creastă, așa cum apare și în reprezentările mîinilor lui Sabazios. În dreapta se află o lyra, iar deasupra ei un clește. În stînga este redat clar un mic rhyton așezat pe coada întoarsă a unui delfin.Toate aceste minunății stau pe carapacea unei broaște țestoase. Complexitatea sincretică a piesei deschide calea interpretărilor, iar multe detalii artistice și de compoziție se vor vedea mai bine după restaurare. #Apulum
Sursa informațiilor Anca Timofan.
18. Șantierul arheologic de la Ibida (Slava Rusă)
Sursa informațiilor Facultatea de Istorie Iasi.
19. Diagnostic arheologic în localitatea Fântânele, comuna Matei, jud. Bistrița-Năsăud
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud alături de câțiva voluntari Celtic Transilvania au efectuat la începutul lunii iulie un diagnostic arheologic în localitatea Fântânele, comuna Matei, jud. Bistrița-Năsăud. Acesta a fost efectuat în punctul în care arheologul Tatár Árpád a identificat la începutul anului 2021, întâmplător (fără detector de metale) 7 monede de argint, de epocă medievală, ce au fost expertizate și care sunt monede poloneze bătute în vremea regelui Ioan Cazimir (1649-1668). Cercetarea efectuată la locația respectivă a dus la identificarea întregului presupus tezaur, câteva monede fiind identificate răsfirate în zonă, iar partea cea mai consistentă a acestuia a fost recuperată în una din secțiunile arheologice efectuate. Astfel au fost recuperate încă în jur de 100 de monede, o parte din ele găsite în interiorul unui vas de lut alături de o serie de bijuterii. Întregul tezaur se află în curs de curățare și restaurare urmând ca acesta să fie expus publicului larg în cadrul manifestările legate de Noaptea Muzeelor pentru anul 2022. Mulțumim voluntarilor (Cipri Pop, Alexandra Pop) și lui Tatár Árpád pentru onestitatea și acuratețea informațiilor oferite.
Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
21. Emisiunea Pasionat de Viață Cetatea Ibida 02.08.2021
Sursa: Youtube Utilizator: Lucian Tilea
22. Rezultatele cercetărilor arheologice de la Biserica Colțea
În anii 1958 şi 1970, arheologul Dinu V. Rosetti, de la Muzeul Municipiului Bucureşti, cercetează situl, descoperind cel mai vechi cuptor medieval de olar din Bucureşti (sec XV).
În 1981 arheologul Radu Ciuceanu investighează amplasamentul vechii biserici.
Ca urmare a începerii lucrărilor de amenajare a noii împrejmuiri a Bisericii Colţea – ce urma să-l delimiteze faţă de curtea Spitalului Colţea, au fost necesare investigaţii arheologice, cercetări ce au avut loc în anii 2006 și 2008.
În cadrul ultimelor două campanii de cercetări arheologice au fost descoperite 127 de morminte medievale - sec. XVI-XIX, mare parte fiind deranjate de lucrările de amenajare executate în curtea bisericii de-a lungul anilor. Acestea au fost dispuse de jur-împrejurul laturilor de nord, vest și sud ale bisericii actuale, cimitir cunoscut încă din timpul cercetărilor arheologice din anul 1958.
Forma gropilor mormintelor a fost greu de sesizat, putându-se observa doar la cele care au coborât până la solul galben. Prezenţa sicriului a putut fi documentată în mod direct, prin prezenţa lemnului conservat, a urmelor de ţesătură sau a cuielor de îmbinare a scândurilor.
Au fost surprinse date care indică prezenţa unor morminte monahale. Astfel, craniul unui defunct a fost protejat de trei cărămizi ce formau o casetă (una din ele având incizată o cruce mare), iar un alt craniu era aşezat pe o cărămidă.
Ca obiecte de podoabă întâlnim inele din argint și din bronz, mărgele de diferite culori şi mărimi, un cercel precum şi accesorii vestimentare – nasturi (metalici sau din os) de diferite mărimi, bumbi și verigi din bronz, paftale, o ,,broşă” din bronz, cu motive florale, un pandantiv de os, ovoidal, cu o urechiuşă de prindere din bronz.
Printre obiectele cu caracter funerar descoperite în morminte, întâlnim și un bogat material numismatic, monede europene și emisiuni ale Imperiului Otoman. Acesta, a fost depus ca accesorii funerare, ofrande sau ca plată a vămilor defunctului – obol al lui Charon, fiind descoperite în diferite zone ale scheletelor: în zona pieptului, a capului, în apropierea mâinilor; în câteva cazuri, monedele au fost găsite pe bazin şi chiar în zona picioarelor. O parte dintre monedele descoperite în cimitirele medievale sunt perforate, fiind legate cu un fir/ață de unul dintre degete.
Obiceiul îngropării defuncţilor alături de variate bunuri din viaţa terestră, pentru a le păstra statutul social, a fost comun pentru toate naţiunile şi a fost practicat din vremuri străvechi – vânătorului îi sunt necesare săgeţile lui, călăreţului calul său, meşteşugarului uneltele sale, negustorului banii săi etc.
Depunerea rituală a monedelor este datină păgână, venind de la anticii greci - defunctul lua cu el monedele sale în ultima călătorie, cu care să-l recompenseze pe Charon pentru desfăşurarea în siguranţă a călătoriei sufletului său, pe apele întunecate ale Aheronului (sau ale Styxului). Când grecii pregăteau un corp pentru ultima călătorie, îi puneau în mână, sau în gură o monedă de mici dimensiuni, astfel încât defunctul să poată fi în măsură să-i plătească lui Charon drumul.
Un alt obicei întâlnit, este acela al depunerii mai multor monede în mormânt, formând mici depozite. Acest obicei datează încă din epoca romană, când, cetăţenii cu o înaltă poziţie socială, puneau- spre a fi arse pe rugul funerar, monede, bijuterii şi unguente preţioase.
Și frica de spiritele rele, a dat naştere la teama universală de cimitire, precum şi la convingerea că mormintele sunt bântuite. Această teamă a generat și ritualul depunerii de mici depozite de bani, folosiți de defunct pentru a-și cumpăra și negocia liniștea în Lumea de Dincolo.
Deși, pentru omul modern unele dintre practicile rămase din vremurile păgâne au devenit străine și lipsite de sens, multe dintre aceste datini au fost asimilate și transformate într-o serie de ceremonii religioase, care mai dăinuie și în prezent.
Dr. Mirela Vintilă, arheolog, Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică #MMB
Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.
23. Șantierul arheologic al MNIT de pe actuala stradă Gaál Gábor, în centrul Clujului
Când e arșiță și simți că n-ai aer, cauți să dai de-o fântână.
Colegii noștri arheologi chiar au dat de una, în centrul Clujului. Nu orice fel de fântână, ci una din care se mai poate ”adăpa” un pic istoria locală.
Din șantierul arheologic al MNIT de pe actuala stradă Gaál Gábor, aflăm mai multe despre topografia din trecut a orașului. Mai demult, strada se numea Főiskola Utcza (strada Colegiului), pentru că, undeva, pe această stradă, era un colegiu iezuit. Strada se intersecta, ca azi, cu fosta uliță a Lupilor, actuala stradă Mihail Kogălniceanu. Săpăturile arheologice au arătat faptul că strada nu era perpendiculară pe Ulița Lupilor, cum e în prezent, ci avea o direcție care dădea exact spre colțul Bisericii Reformate, așa cum puteți vedea în vechea hartă cadastrală din imaginea nr. 4.
În imaginile 1 și 2, puteți vedea cum a ieșit la iveală un zid/gard identificat de-a lungul străzii Gaál Gábor. Acel gard despărțea practic strada de curtea fostei case parohiale, care este și astăzi în picioare, dar este în proces de reconversie.
Fântâna descoperită, cea pe care o puteți vedea în fotografia 3, era, de fapt, în interiorul curții parohiale, nu în mijlocul drumului, cum apare azi. Fotografia prezintă un detaliu de la începutul golirii umpluturilor sale, acum este deja mult mai adâncă. Primele rezultate ale cercetărilor (încă nefinalizate) indică umplerea sa cândva înspre finalul secolului al XIX-lea, urmând să se stabilească exact perioada sa de construcție. Dimensiunile ei sunt deloc neglijabile, dar nu este neapărat ceva fenomenal sau unic. Practic, tot centrul Clujului fusese înțesat de asemenea structuri, dar este important pentru noi să aflăm cum anume era atunci organizat orașul.
Harta cadastrală a Clujului din 1917, pe care este redat zidul identificat de către echipa de arheologi (este vorba despre urmele unui gard databil, cel mai probabil, în secolul al XIX-lea, care delimita lotul vechii case parohiale a Bisericii Reformate de pe Kogălniceanu), confirmă descoperirile colegilor noștri.
Deci, fosta stradă a Colegiului avea un traseu diferit de cea actuală până în primele decenii ale secolului XX, și anume, ea se dezvolta la vest/la stânga de acest zid.
E important faptul că această fostă casă parohială e și cea mai veche clădire de pe strada Mihail Kogălniceanu și are mai multe faze de construcție, cea mai veche datând din secolul al XVII-lea. În ultima fotografie, aveți un detaliu a intrării vechi, de secol XVIII.
Zidul descoperit de colegi poate să aparțină de una dintre fazele de construcție a acestei case, dar încă nu s-a identificat de care anume. Urmează să vă ținem la curent.
Pentru ”informații direct de la sursă” referitoare la istoria locului și a Transilvaniei, nu trebuie decât să stați pe aproape.
Coordonator șantier arheologic: dr. Csók Zsolt
Echipa de arheologi: Oana Toda, László Keve, Florin Mărginean.
Foto 1, 2: Radu Lupescu
Foto 4: detaliu harta cadastrala Cluj, 1917, Biblioteca Széchényi, Budapesta
Foto 5, 6: Geanina Simion
Sursa informațiilor Muzeul National de Istorie a Transilvaniei.
24. Construcţie preistorică bine conservată, veche de 6500 de ani, descoperită la Topoliţa
26. Ziua Porților Deschise pe Șantierul arheologic Păuleni Ciuc, Dâmbul Cetății-Várdomb, jud.Harghita
Ziua Porților Deschise pe Șantierul arheologic Păuleni Ciuc, Dâmbul Cetății-Várdomb, jud.Harghita Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni vă invită joi, 12 august 2021, în intervalul 12-19,00, la Ziua Porţilor Deschise la situl arheologic „Dâmbul Cetăţii-Várdomb”, jud. Harghita (la apoximativ 10 km distanţă de Miercurea-Ciuc), ocazie cu care orice persoană interesată va putea urmări munca arheologilor şi va primi informații legate de cercetările în curs de desfășurare. Din anul 1999, echipa de specialiști continuă cercetările în această așezare, cu rezultate importante atât pentru preistoria zonei, cât și pentru preistoria spațiului sud-est european. Cercetările arheologice din ultimii ani au adus la lumină urmele mai multor așezări ce datează din perioada epocii cuprului (cultura Ariușd-Cucuteni, mileniile V-IV î. Hr.) și epocii bronzului (culturile Ciomortan-Costișa și Wietenberg, mileniul II î. Hr). Echipa de cercetare este formată din: dr.Valerii Kavruk (în calitate de responsabil științific), dr.Dan Buzea, dr.Dan Ștefan, dr.Maria-Magdalena Ștefan și drd. Puskás József, alături de colaboratori externi cu specializări multiple în problemele preistoriei: prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, dr. Roxana Munteanu și Björn Briewig, în calitate de membrii în colectivul de cercetare. Îi invităm pe toți cei interesați să viziteze așezarea, având astfel ocazia să urmărească o zi din viața de teren a arheologilor și să vadă cele mai interesante descoperiri din campania acestui an. Vă așteptăm cu drag! Mai multe detalii și imagini puteți găsi pe www.mncr.ro
Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
27. Cercetări arheologice pe șantierul drumului care va lega DN69 Timișoara-Arad de A1
28. Descoperiri arheologice la Agapia
29. Cercetări arheologice de la Orașul de Floci
Un program important al Muzeului Județean Ialomița îl reprezintă cercetarea arheologică, care oferă pe de o parte noi date cu privire la evoluția comunitaților umane din mileniul V, î. Hr. și până în epoca medievală și, pe de altă parte, contribuie la dezvoltarea patrimoniului istoric al județului Ialomița.
În mod tradițional, Muzeul Județean Ialomița desfășoară cercetări arheologice la Popina Bordușani, Stelnica Grădiștea Mare, dava getică de la Piscul Crăsani, așezarea mediavală de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, așezarea medievală urbană de la Orașul de Floci.
Anunțăm deschiderea cercetărilor arheologice de la Orașul de Floci, menționând faptul că acestea au un rol deosebit pentru cunoașterea trecutului județului Ialomița, contribuind la dezvoltarea patrimoniului arheologic și numismatic al Muzeului Județean Ialomița.
Sursa informațiilor Muzeul Județean Ialomița.
30. Castrul roman Jidava...
Încet, dar sigur, băile dintre praetorium și zidul de incintă de pe latura de est sunt dezvelite. Fără îndoială au fost construite mai târziu, întrucât se așază peste via sagularis și agger. Nu avem încă elemente cronologice certe, dar cercetările de la Câmpulung-Jidova pot oferi indicii pentru întreaga problematică a limesului transalutan! Bonus, un profil prin sistemul de fortificație și dezvelirea unei porțiuni din zidul de incintă original!
Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.
32. O construcţie preistorică bine conservată, veche de 6.500 de ani, a fost descoperită în România
33. La Sarmizegetusa Regia continuă cercetările pentru fundamentarea proiectului de restaurare
Arheologii au deschis o serie de secțiuni și suprafețe în zona porților de est și sud, precum și pe mai multe segmente ale zidului incintei militare. Cercetările se realizează cu scopul de a oferi informații și clarificări cu privire la elementele constructive antice și la starea de conservare a monumentului. Totodată, se urmărește obținerea de date suplimentare în vederea propunerii unor soluții optime de restaurare.
***
Proiectul de restaurare și revitalizare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 prin Programul RO-Cultura . Finanțarea nerambursabilă pentru acest proiect este de 1.897.384,23 euro, la care se adaugă contribuția Consiliului Județean Hunedoara în valoare de 848.865,92 euro.
Durată totală a proiectului este de 42 de luni.
Sursa informațiilor Capitala Daciei - muzeu viu al patrimoniului cultural european.
34. Castrul roman Jidava...
Încă o dată cercetările din zona dintre casa comandantului și latura de est a castrului se dovedesc fructuoase. Urmele unei bârne sub agger-ul primei faze de piatră a castrului de la Câmpulung-Jidova. Nu este încă momentul concluziilor, dar auspiciile sunt excelente!
Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.
Articole mai vechi:
1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016
2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016
3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016
4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016
5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO
6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO
7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO
8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO
9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO
10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO
11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO
12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO
13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO
14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO
15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019
16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO
17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO
18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I
19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II
20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III
21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO
22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO
Pe aceeași temă:
1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui
2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene
3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu