O vizită la muzeul din Deva include în mod obligatoriu sala Tezaurului… Nu ai cum să ratezi camera comorilor, poate chiar pentru asta ai venit la palat. Ai ajuns la ușă și preț de o clipă te gândești la ce (crezi tu că) vei vedea: multe podoabe din aur, grămezi de kosoni, măcar o brățară și, de ce nu, o lampă fermecată… Tragi aer în piept și pășești nerăbdător peste prag. Începi conștiincios periplul din partea dreaptă, cronologic. Privești pe rând piesele care stau cuminți în spatele sticlei, citești explicațiile, încerci să-ți imaginezi cum erau folosite unele dintre ele. Nici nu știi cum ai ajuns în fața vitrinei centrale, vrei să treci mai departe pentru că în partea stângă încep să se etaleze monede de tot soiul. Te mai uiți o dată la piesele din fața ta. La etaj, câteva frunzulițe de aur se bronzează la lumina spoturilor. Mai jos, un chip bucălat stă confortabil între faldurile de catifea vișinie și pare că a câștigat cel mai râvnit loc de pe scenă. Oare de ce? Panoul explicativ te avertizează că, dacă nu ești atent, s-ar putea să rămâi împietrit în fața...Gorgonei Medusa. Și îți spun pe cuvânt, nu am văzut niciun vizitator care să nu fi căzut în mrejele ei. Nu-ți vine să crezi! Medusa ucisă de Perseu era o creatură hidoasă cu părul transformat în șerpi, iar tu ai în fața ochilor o figură umană în toată regula. Nu te amăgi, dacă te uiți mai bine îi poți citi, în cuta adâncă de pe frunte și în mănunchiul de riduri de la rădăcina nasului, încruntarea și furia ținută în frâu. Și dacă stai să cugeți, parcă și buclele răvășite te duc cu gândul la șerpii din legendă. Acum te privește de după un geam, dar mai faci un exercițiu de imaginație și te gândești că Medusa a fost cândva fixată pe pieptul unei statui sau poate doar ornamenta o piesă de mobilier. Te dezmeticești, începi să numeri bani din toate timpurile și mergi mai departe, să descoperi și meduzele de pe monumentele funerare care lenevesc în lapidariu…
Iată aici câteva date tehnice ale artefactului care este vedeta povestioarei de mai sus.
Tipul piesei: Aplică
Material: bronz aurit
Tehnică de realizare: turnare, aurire
Dimensiuni: 15 x 14,4 cm
Locul și condițiile descoperirii: Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cercetare arheologică sistematică (1973), în partea de nord a complexului de temple al zeilor Aesculapius și Hygieia
Locul de păstrare: Palatul Magna Curia, expoziția „Obiecte de tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva”
Nr. inv. 1467 (înregistrată la Secția de Arheologie Sarmizegetusa)
Datare: epocă romană, sec. II-III p. Chr.
Dacă vrei să afli și mai multe despre aplica noastră, dar și despre alte reprezentări ale Medusei din Dacia romană, iată câteva referințe bibliografice:
- Dorin Alicu, Adriana Rusu, Câteva reprezentări ale Gorgonei Meduza în Dacia intracarpatică, în Acta Musei Napocensis, XI, 1974, p. 97-101
- Adriana Rusu, Emil Nemeș, Constantin Pop, Bronzuri figurate romane în muzeul de arheologie din Sarmizegetusa, în Sargetia, XI-XII, 1974-1975, p. 101-109 http://www.anuarulsargetia.ro/sargetia-xi-xii-1974-1975
- Alexandru Diaconescu, „Clasicismulˮ în plastica minoră din Dacia romană, Cluj-Napoca, 2013 http://www.alexandrudiaconescu.ro/carti/10-c2/12-clasicismul-in-artele-minore-din-dacia.html
- Anca Timofan, Fascinanta Medusa/The Fascinating Medusa, în Anca Timofan (editor), Pantheon 3D. I. Mituri greco-romane/Greco-Roman Myths, Cluj-Napoca, 2018, p. 59-66
Text realizat de Oana Tutilă, secția de Arheologie
Foto: Marius Mîndruțău, © Muzeul Civilizației Dacice și Romane
Sursa informațiilor Muzeul Civilizației Dacice și Romane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu