Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală păstrează actualmente, în patrimoniul său, un tezaur de piese de podoabe, care a fost descoperit de Arhip Celpan la începutul anului 1954, în timpul aratului, pe un teren de la marginea pădurii, aflat la o distanță de 6 km de la Nistru, în s. Mateuți, r. Rezina. Descoperirea a intrat în circuitul științific cu denumirea „Tezaurul de la Mateuți”.
Tezaurul conține șase piese de argint și una de aur: un colan, trei brățări și trei cercei, dintre care unul de aur. Un farmec aparte au piesele cu decor. Ele denotă locul important al motivului șarpelui în mediul elitelor getice, care au locuit în așezarea fortificată de la Mateuți „La Șanțuri”, în sec. IV-III a.Chr., în regiunea de sud a Nistrului Mijlociu.
Bibliografie: M. Băț, A. Zanoci, E. Cojocari. Tezaurul de piese de podoabă de la Mateuți: noi date și interpretări. În: Contribuții la preistoria și istoria antică a spațiului carpato-danubiano-pontic. Chișinău, 2019, p. 297-322.
Tezaurul conține șase piese de argint și una de aur: un colan, trei brățări și trei cercei, dintre care unul de aur. Un farmec aparte au piesele cu decor. Ele denotă locul important al motivului șarpelui în mediul elitelor getice, care au locuit în așezarea fortificată de la Mateuți „La Șanțuri”, în sec. IV-III a.Chr., în regiunea de sud a Nistrului Mijlociu.
Bibliografie: M. Băț, A. Zanoci, E. Cojocari. Tezaurul de piese de podoabă de la Mateuți: noi date și interpretări. În: Contribuții la preistoria și istoria antică a spațiului carpato-danubiano-pontic. Chișinău, 2019, p. 297-322.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu