În componența tezaurului se aflau opt artefacte: o aplică zoomorfă din aur de mari dimensiuni, două aplici de aur de dimensiuni mai mici, alte două aplici din bronz, două psalii din aliaj de bronz cu argint și o zăbală de fier fragmentară. Tezaurul reprezintă un set de certă tradiție scitică care în împrejurări istorice insuficient elucidate a ajuns în mediu getic.
Aplica zoomorfă a fost îngrijit lucrată dintr-o foaie subțire de aur, probabil prin presare pe un tipar de lemn. Ea fost așezată peste un suport dintr-un material mai rezistent (lemn?). Fixarea foii de aur modelate s-a făcut cel mai probabil prin îndoirea sa de jur împrejurul respectivului suport.
Cu privire la animalul redat, există două opinii: fie este vorba de un animal fabulos, cu cap de mistreț, trup de pește și coadă asemănătoare celei a păsărilor, fie, după alte opinii, ar fi vorba doar de un simplu pește. În ceea ce privește dimensiunile, acestea sunt după cum urmează: lungimea totală 47,8 cm, lățimea maximă în zona mediană este de 9,6 cm, greutatea fiind de cca. 100 de grame.
Piesa a beneficiat de analize metalografice care au relevat un conținut de 59,3% aur, 40% argint, 0,70% cupru și mai puțin de 0,01 urme de bismut. Acest tip de aliaj, cunoscut sub numele de electrum, cu o cantitate foarte mare de argint, este specific Munților Caucaz și Anatoliei estice, ceea ce înseamnă că piese de aur au fost produse în zona Turciei.
Piesele din bronz reprezintă aplici laterale de harnașament, cu rol funcțional dar și simbolic. Forma alungită și ușor arcuită a capătului liber sugerează destul de expresiv un colț de animal – poate chiar de mistreț – eventual în legătură cu reprezentarea de pe aplica mare din aur. Este bine cunoscută existența în lumea scitică a unor seturi întregi de harnașament menite să transforme caii căpeteniilor în făpturi cu aspect fabulos. Prin adăugarea acestor doi „colți” simbolici, s-ar fi putut urmări, transferul unor atribute precum „ferocitatea” mistrețului asupra calului.
Lucrată meșteșugit din aur de bună calitate, aplica zoomorfă de la Stâncești a reprezentat o piesă de podoabă deosebită în epoca ei. Rămâne greu de spus în ce circumstanțe a ajuns în cetatea getică de la Stâncești. Tezaurul putea să fi fost pradă de război, sau putea să fi fost un dar. Nu putem şti dacă a fost utilizată de un rege get sau scit statornicit în cele două cetăți de aici.
#muzeuljudeteanbotosani #sciti #geti #cetati #aur #aplici #arheologie #cercetare
Informaţii preluate din articolul: Alexandru Berzovan, O comoară scitică în ținuturile geților. Considerații privind tezaurul de la Stâncești, Acta Musei Tutovensis, 2018, Bârlad.
Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu