Arheologii Jack Davis și Sharon Stocker au găsit cele două morminte în Pylos, Grecia, în timp ce investigau zona din jurul mormântului unui bărbat grec pe care l-au numit „Războinicul grifon”, descoperit în apropiere, în anul 2015. La fel ca mormântul Războinicului grifon, mormintele princiare conțineau o mulțime de artefacte culturale și bijuterii delicate, care ar putea ajuta istoricii să completeze lacune în cunoștințele despre civilizația greacă timpurie.
Echipa de la Universitatea din Cincinnati a petrecut peste 18 luni săpând și documentând descoperirea.
Războinicul grifon este denumit astfel după creatura mitologică (parte vultur, parte leu) gravată pe o placă de fildeș din mormântul său, în care au descoperit și o armură, armament și bijuterii din aur. Printre obiectele de artă găsite s-a numărat și o piatră care înfățișa o luptă mortală cu detalii atât de fine încât presa a catalogat-o ca fiind o capodoperă a Epocii bronzului.
Artefactele găsite în mormintele princiare spun povești similare despre viața de-a lungul Mediteranei de acum 3500 de ani. Un inel de aur înfățișa doi tauri flancați de cereale, identificate ca orz de către un paleobotanist.
„Este o scenă interesantă a creșterii animalelor: vitele împreună cu producția de cereale. Este baza agriculturii. Din câte știm, este singura reprezentare a cerealelor în arta Cretei sau a civilizației minoice”, a spus Davis.
La fel ca mormântul Războinicului grifon, cele două morminte ale familiei princiare conțineau lucrări de artă ce înfățișau creaturi mitologice. O piatră prezenta două creaturi asemănătoare cu leii, care stau în picioare pe gheare. Deasupra lor se află o stea cu 16 vârfuri. Aceeași stea cu 16 vârfuri apare și pe un artefact din bronz și aur din mormânt.
„Este o descoperire rară. Nu există multe stele în 16 puncte în iconografia miceniană. Faptul că am găsit două obiecte cu stele în 16 puncte, înfățișate pe două materiale diferite (agată și aur), este de remarcat. O problemă este că nu avem nicio scriere din perioada minoică sau miceniană care să vorbească despre religia lor sau să explice importanța simbolurilor lor", a spus Stocker.
Echipa universității a descoperit de asemenea și un pandantiv din aur, care înfățișează un personaj asemantor zeiței egiptene Hathor.
"Descoperirea este deosebit de interesantă, având în vedere rolul pe care Hathor l-a jucat în Egipt ca protectoare a morților", a spus Davis.
Identitatea războinicului grifon este o problemă. Stocker a spus că existența unei combinații de armuri, arme și bijuterii în mormânt indică cu tărie că era vorba despre o autoritate militară și religioasă.
La fel, mormintele princiare pictează o imagine a averii și statutului acumulat. Conțineau chihlimbar din Marea Baltică, ametist din Egipt, carnelian importat și mult aur. Mormintele sunt într-o zonă cu o priveliște pitorească, cu vedere la Marea Mediterană, pe locul unde palatul lui Nestor a fost ridicat mai târziu și apoi a decăzut în ruine.
„Cred că este vorba despre oameni care au fost foarte sofisticați pentru timpurile lor, care s-au remarcat într-un loc din istorie unde erau puține articole de lux sau mărfuri importate. Și, dintr-o dată, din momentul primelor morminte tholos, în Grecia apar aceste articole de lux. Este o explozie de bogăție. Oamenii concurau pentru putere. Sunt anii care vor da naștere epocii clasice a Greciei”, explică arheologii.
Antichitățile oferă dovezi că Pylos-ul a fost cândva o destinație importantă pentru comerț și comerț.
„Dacă te uiți la o hartă, Pylos este o zonă îndepărtată. Trebuie să traversezi munții pentru a ajunge acolo. Până de curând, nici măcar nu era pe traseele turistice. Dar dacă vii de pe mare, locația are mai mult sens. Este pe drumul către Italia. Era un loc mult mai important pe ruta comercială din epoca bronzului", a spus Stocker.
Mormintele princiare sunt în apropiere de palatul lui Nestor, un conducător menționat în celebrele opere ale lui Homer, „Iliada” și „Odiseea”. Palatul a fost descoperit în 1939 de regretatul profesor Carl Blegen. Blegen dorise să facă săpături în anii '50 în câmpul în care Davis și Stocker au găsit cele două morminte, dar nu primit permisiunea proprietarului terenului pentru a-și extinde cercetările. Au trecut mai multe generații până când o altă echipă a universității să facă uimitoare descoperire, ascunsă sub vița de vie.
Săpăturile la situl arheologic au fost deosebit de dificile. Cercetătorii au încercat inițial să studieze terenul cu ajutorul unui radar de sol, dar achiziția acestui echipament întârzia. Stocker și Davis au decis sa se bazeze pe experiența și intuiția lor pentru a continua cercetările.
„Am găsit concentrații notabile de roci la suprafață, după ce am eliminat vegetația. S-au dovedit a fi acoperământul expus al mormintelor. Unul dintre morminte era la o adâncime de aproape 15 metri. Astfel, mormintele au fost protejate de eroziune și de hoți de aproximativ 40.000 de pietre de dimensiunea unor pepeni. Bolovanii se așezaseră de-a lungul mileniilor, cazând atunci când cupolele mormintelor s-au prăbușit. 3500 de ani mai târziu, echipa de arheologi a trebuit să scoată fiecare piatră în parte. A fost ca și cum ne-am întors în perioada Miceniană. A fost multă muncă”, au spus arheologii.
La fiecare pas al săpăturilor, cercetătorii au folosit fotogrammetria și maparea digitală pentru a documenta locația și orientarea obiectelor din mormânt. Această procedură este deosebit de valoroasă datorită numărului mare de artefacte care au fost recuperate.
„Puteam vedea toate nivelurile pe măsură ce le-am săpat și le-am raportat unul la celălalt în trei dimensiuni”, au explicat arheologii.
Echipa universității va continua să lucreze la Pylos cel puțin încă doi ani, în timp ce Stocker și alți cercetători din întreaga lume vor încerca să dezvăluie misterele pe care le vor dezvălui artefactele.
Sursa informațiilor Harta Comorii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu